18,035 matches
-
Emil Brumaru Căutam să scriu cît mai închegat, topind cuvintele unul într-altul, dînd frazelor o formă longilină... mă rog, lunguiață, ușor ondulată pe margini, compactă în miez. Da, mijlocul... centrul obligatoriu mă obseda, sîmburele... acolo aveam nevoie de curaj, de iluzie, de fantezie bine hățuită... de abnegație, de... Franjurile fluturau de la sine, bătute lin de semnificații necotrobăite echivoc, într-o neglijență tandră, aducătoare de surîsuri binevoitoare, sau de nasuri strîmbate a dispreț, sau de mîrîituri... sau... de cîte un
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
temă. Tot ceaiul se consumă într-un fel de trăncăneală surrealistă, timp în care soțul își ține permanent soția îmbrățișată: adică, vezi, pîrlitule, ea tot a mea este, iar tu bați trotuarele ca un ogar ogîrjit... Cine ar fi avut curajul să pună o Condoleeză într-un atare temerar post! Numai Busch. De altfel, într-o Americă, de la începuturile ei temerară, unde emblematica silfidă de culoare s-a mișcat mereu dezinvolt, anulînd, sfidător, machismul prostesc. Dar și fascinîndu-l. Bătaie în ușa
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
privitori, fie nefamiliarizați cu termenul ,etimologic", fie luați prin surprindere de strigătul ,Trăiască regele!", necorelat cu fraza precedentă. Cîțiva săteni de prin Vrancea și Neamț au dezaprobat atitudinea ,promonarhică" a vorbitorului. în schimb, o bătrînă doamnă din București a lăudat curajul acestuia... Vorba ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
pumnii și ne rugăm cum în viața noastră nu ne-am rugat: nu neapărat ne rugăm să vă păzească El de cel Rău - ci ne rugăm pentru voi, cei vreo sută ( că mai mulți nu sînteți ), să aveți putere și curaj ca să-i apărați de cel Rău pe nenorociții care n-au știut ce-au făcut cînd au făcut ( ei, n-au știut, vitele încălțate, au știut, dă-i în mă-sa de lichele !) Și asta.Ce mai faceți voi, pe-
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
etice. Are cultul principiilor, al marilor, frumoaselor principii, pe care le evocă și le invocă frenetic și sfîșietor. În gînd sau cu voce tare, cu un devotament de tînără călugăriță mistuită de caste ardori, ea meditează incontinent despre indiferență, lașitate, curaj, libertate, responsabilitate, cinste, revoltă, solidaritate ș.a.m.d. O face cu gravitate, o face cu patetism, o face uneori și memorabil ca expresie. Din virtuoasele ei producții reflexiv-eseistice se poate alcătui o mini-antologie în sine cu totul onorabilă și, fără
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
un nihilism devastator ce funcționează însă exclusiv la nivel și în plan lingvistic. Și e, foarte probabil, tot o expresie a dedublării. Nimeni, pînă la Augustin Buzura, și nici după el, nu a sondat atît de adînc și cu atîta curaj estetic abisurile și amploarea ravagiilor dedublării și ambivalenței ființei într-o lume ea însăși purtînd pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, în primul rînd, construirea întregului roman pe suportul unui personaj atît de ambiguu cum este Ioana Olaru
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Nimeni, pînă la Augustin Buzura, și nici după el, nu a sondat atît de adînc și cu atîta curaj estetic abisurile și amploarea ravagiilor dedublării și ambivalenței ființei într-o lume ea însăși purtînd pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, în primul rînd, construirea întregului roman pe suportul unui personaj atît de ambiguu cum este Ioana Olaru, foarte transparent în fiecare dintre planurile existenței, dar în ansamblu tulbure, de nu chiar complet opac. Midinetă cu fumuri de eroină ibseniană
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
înalt, în vârful căruia trebuie neapărat să se înfigă steagul omului. Secolul exploratorilor, al descoperirilor și al invențiilor creează așadar o Lună nou-nouță, banală în realitatea ei, dar ispititoare prin faptul că e mult "mai aproape". Cel care a avut curajul să lanseze în lume, singur în fața unui trecut greu de mituri, noua Lună a oamenilor, cea care va domina de-acum încolo cerul, declanșând o adevărată selenomanie, nu este totuși un om de știință, ci un scriitor. Ambiția lui e
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
în "freaticul nostru război", într-o rezistență pasivă, ŕ la Gandhi, în așteptarea imploziei regimului. S-ar putea trage de aici concluzia că diaristul a căpătat prudențe pe care fostul combatant pe atâtea fronturi nu le încerca. Nimic mai neadevărat. Curajul lui Ion D. Sîrbu se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza " Am trăit periculos, scriu periculos". Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
care vor veni în slujba satanei. Deunăzi grație unui prieten primesc un articol cu o denumire „academică” (de fapt unul din seria de articole care vor urma!) „Introducere în „teoria unionismului convențional”” semnat cu un nume inventat (nu au măcar curajul să-și semneze „operele” cu propriul nume!) Benedict Ciubotaru (luând în considerație cui îi slujește articolul mai corect ar fi fost Benedikt Benediktovich Sapojnikov), având genericul „Scoaterea la iveală a vicleșugurilor sectei unioniste (bună sectă care întrunește aproape o jumătate
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul autorului, forțat de împrejurări, a reușit să treacă, făcându-și loc cu genunchii, printr-o haită de lupi. Discutând despre puterea de stăpânire a bunicului, despre curajul său de a intra în haită și despre lipsa de agresivitate a lupilor, nepotul Andrei îi pune naratorului două întrebări, prin care se iese din realitate, se pătrunde în mitul animist și se trece, surprinzător, mai departe, spre lumea tenebroasă
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Lui, glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” - Sfârșit de veac, 9); - incoruptibilitatea (“De fapt, în lumea ternă și murdară,/ Ce rost ar mai avea cețoasa fiară?/ Ea, care, nicăieri și niciodată,/ Nu s-a lăsat învinsă și dresată?” - Sfârșit de veac, 9); - curajul (...“câmpul gri,/ Pe care fiara fulgera, în goană,/ Spre arătarea tâmpă și vicleană,/ Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum eu și fiara i-am sărit la gât” - Avatar). Modalitatea de enunțare trădează aprecierea pozitivă a Poetului pentru
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Mintea, sufletul, trupul meu se ... XI. PODUL, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Gândurile se îmbinau cu prezentul și amintirile în mintea ei în aceea zi de toamnă când după atâția ani își adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate fără un motiv bine conturat. Pădurea părea că începuse să respire aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, părea că drumul străbătut de atâtea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
nu trăiesc vremea întrebărilor, regretelor sau orce aș fi ales vine un timp când te scufunzi ... Citește mai mult Gândurile se îmbinau cu prezentul și amintirile în mintea ei în aceea zi de toamnă când după atâția ani își adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate fără un motiv bine conturat. Pădurea părea că începuse să respire aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, părea că drumul străbătut de atâtea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
nefructificată, din păcate, în timpul studiilor preuniversitare. Dar, câțiva ani mai târziu, această curiozitate a prins, totuși, rădăcini. Profesorul meu din facultate, Arie Grunberg Matache, căruia îi port un deosebit respect, a fost cel care m-a îndemnat să îmi fac curaj pentru a-l căuta, descoperi și înțelege pe scriitorul brăilean. Dând ... Citește mai mult Pe 16 aprilie s-au împlinit 80 de ani de când scriitorul și gazetarul Panait Istrati a părăsit această lume, care i-a oferit de-a lungul
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
nefructificată, din păcate, în timpul studiilor preuniversitare. Dar, câțiva ani mai târziu, această curiozitate a prins, totuși, rădăcini. Profesorul meu din facultate, Arie Grunberg Matache, căruia îi port un deosebit respect, a fost cel care m-a îndemnat să îmi fac curaj pentru a-l căuta, descoperi și înțelege pe scriitorul brăilean. Dând ... V. CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015. Am primit cu ceva timp în urmă
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ține cont de o anumită pasarelă a vieții. Tinerețea devreme, maturitatea ori vârstnicia pot la fel de bine să fie punctul de plecare în calculul grafic destul de complicat care ne cheamă spre a ne defini. Oricât ar putea părea de ciudat, pentru curajul trăirii efective nu ai nevoie decât de simțire nedisimulată. Desigur, cultura acestei trăiri până la o valoare optimă, se obține pe măsură ce înaintezi în profunzimea gândirii. Astfel încât, în ce-l privește pe Ilir Çabrati, care vine în limba română grației traducerii lui
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
urmă s-au împlinit 120 de ani de la nașterea Reginei Elena a României, Principesă a Greciei și Danemarcei. Alături de Principesa Moștenitoare Margareta, la vizită au luat parte Principele Radu, Principesa Elena și Principesa Maria. A fost de față dl Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale. Directoarea școlii, alături de profesori și elevi, au oferit musafirilor regali o primire deosebit de afectuoasă și de respectuoasă. Familia Regală a fost servită cu ouă roșii și cozonac, după tradiția sărbătorilor Sfintelor Paști. După intonarea Imnului Național și
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]
-
Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului O CALE SPRE ETERNITATE Virgil Ciucă, Execuția, Editura SemnE, București, 2014 Există poeți care, încă de la începeutul creației lor, și-au pus ca deviză salvarea neamului românesc și, cu un curaj demn de cauze înalte, încearcă să strige cu voce de stentor, tot ce-i nemulțumește, constituind astfel, prin lirica lor, o mișcare protestatară, liderii căreia devin, în speranța de a schimba în bine lucrurile, în viziunea lor. Pentru aceasta, depun
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme / Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme!” (Ne cheamă pământul). Poate că și alți poeți și creatori gândesc la fel, dar nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, să-și asume această responsabilitate majoră de a atenționa cetățenii, fie și sub haina unui naționalism manifest. „Omagiu dacologiei” - o altă poezie manifest pentru căutarea rădăcinilor neamului: „Sprijiniți dacologia și emulii ei destoinici / Care cată
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Să le însoțească-n noaptea coborâtă în tăceri // Caut în singurătate întâmplări din vremi trecute / Cum am înfruntat „sistemul” să n-ajung la servitute! / Caut să găsesc cuvinte să cutremure pământul / În vreme ce omenirea-și sapă singură mormântul // Ca să-mi fac curaj adesea alerg după-mbrățișări / Să-mi aline din supliciul nefireștilor dureri / Ignorând eternitatea zilnic scrijelesc în piatră / Sentințe de condamnare pentru-o lume idolatră”. De fapt, care e soarta poetului? Aceea de a se retrage în singurătate și a frământa
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de viclenie, neadevăr și înșelătorie, în care suntem siliți să trăim, pe care o slujim tăcuți și amnezici. Nu toți au curajul să rostească aceste sentințe, care taie uneori în carne vie, despre țara lui natală, despre țara de adopție, despre lume în general. Virgil Ciucă este poate, singurul poet care spune despre sine că are o „credință de proscris”: „Învăț să
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
deviza vieții, un obiectiv și un țel. La urma urmei, ce mai contează cum au fost “facuți” banii, contează doar că nimeni și nimic nu mai poate sta în calea bunăstării individului și a familiei lui, căci cine mai are curaj în ziua de azi să îl mai ia la întrebari pe miliardarul de carton? Poate că ne vom pomeni în viitor cu legi noi, unele care vor incrimina textul Bibliei, atunci când păcatele capitale vor deveni adevărate calități sau chiar simple
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
e dor să te ascult, Mi-e dor să iți vorbesc! Tu ai plecat atuncea, Atâta de grăbit, Si mi-ai lăsat în suflet, Un dor nemărginit! Nu am avut răgazul, Să-ți spun că te iubesc, Nu am avut curajul, Să-ți spun câte regret! Tata, tu ai fost atuncea... Atâta de sever, Si m-ai bătut adesea, Dar eu tot te iubesc! Așa a fost să fie, Probabil viața mea, Să n-am copilărie, Și nici o bucurie! De mă
MI-E DOR DE TINE TATĂ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380731_a_382060]
-
pe toți în față: Fraților opriți-vă! Nu e calea cea mai bună! Toți aveți talent cu carul, În loc să stați și să creați, Voi stați să-i judecați pe alții, Stricându-vă imaginea! Sunt atât de puțini oameni, Care au curaj să facă, Un tablou sau o sculptură, O guașă sau un creion! Este loc în lumea asta, Pentru toti și pentru toate! De ce vă îmbrânciți așa? De ce dați mereu din coate? Priviti-vă cu drag colegul, Și-a sa lucrare
LUMEA ARTEI, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380782_a_382111]