1,140 matches
-
00 Simetria/asimetria curbei = 0.137 Curbă de distribuție = -0.249 Dimensiunea PERSEVERENȚA Părinți Frecvență Dev.std.= 5.05 Media = 32.0 N= 47.00 Media = 31.9787 Mediana = 32.0000 Val. modala= 32.00 Simetria/asimetria curbei = 0.468 Curbă de distribuție = 0.948 Observații: Modul (valoarea modala): 32 Curbă este alungita la dreapta (val indice S >0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea PERSEVERENȚA Adolescenți Frecvență Dev.std.= 5.66 Media = 31.2 N= 31.00
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea METICULOZITATE Părinți Frecvență Dev.std.= 4.98 Media = 31.9 N= 47.00 Media= 31.9149 Mediana = 31.0000 Val. modala= 36.00 Simetria/asimetria curbei = -0.167 Curbă de distribuție = -0.433 Observații: Modul (valoarea modala): 36 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea METICULOZITATE Adolescenți Frecvență Dev.std.=5.39 Media = 31.9 N= 31.00 Media
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea METICULOZITATE Adolescenți Frecvență Dev.std.=5.39 Media = 31.9 N= 31.00 Media = 31.9032 Mediana = 34.0000 Val. modala= 35.00 Simetria/asimetria curbei = -1.287 Curbă de distribuție = 1.759 Observații: Modul (valoarea modala): 35 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea CONTROLUL EMOȚIILOR Părinți Frecvență Dev.std.= 4.88 Medi a= 30.5 N= 47
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea CONTROLUL EMOȚIILOR Adolescenți Frecvență Dev.std.=4.54 Media = 30.8 N=31.00 Media = 30.8065 Mediana = 31.0000 Val. modala = 33.00 Simetria/asimetria curbei = -0.096 Curbă de distribuție = -0.616 Observații: Modul (valoarea modala): 33 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea CONTROLUL IMPULSURILOR Părinți Frecvență Dev.std.=5.35 Media = 30.9 N = 47.00
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
CONTROLUL IMPULSURILOR Adolescenți Frecvență Dev.std.=5.55 Media = 31.1 N = 31.00 Media = 31.0968 Mediana= 31.0000 Val. modala= 31.00 (Există mai multe valori modale. Este prezentată cea mai mica valoare) Simetria/asimetria curbei = -0.148 Curbă de distribuție = 1.088 Observații: Modul (valoarea modala): 31 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea DESCHIDERE SPRE CULTURĂ Părinți Frecvență Dev.std.= 4.37 Media = 34.8 N = 47
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
DEZIRABILITATE SOCIALĂ Părinți Frecvență Dev.std.= 7.44 Media = 36.3 N= 47.00 Media= 36.2553 Mediana= 35.0000 Val. modala = 31.00 (Există mai multe valori modale. Este prezentată cea mai mica valoare) Simetria/asimetria curbei = 0.189 Curbă de distribuție = 0.167 Observații: Modul (valoarea modala): 31 și 41 Curbă este alungita la dreapta (val indice S >0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea DEZIRABILITATE SOCIALĂ Adolescenți Frecvență Dev.std.= 7.57 Media = 36.0
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
efectuează diluții succsive cuprinse între 10150 µg (în 2 ml). Se obțin astfel 15 probe cca care se realizează reacția de culoare ca și în cazul probei de analizat. Pentru fiecare probă se determină extincția. Cu valorile obținute se trasează curba etalon trecând pe abscisă µg de glucoză iar pe ordonată extincția. Se obține astfel o curbă descendentă. Pentru a obține o curbă ascendentă se realizează în paralel cu soluțiile de glucoză și o probă martor cu apă distilată (2 ml
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pe ordonată extincția. Se obține astfel o curbă descendentă. Pentru a obține o curbă ascendentă se realizează în paralel cu soluțiile de glucoză și o probă martor cu apă distilată (2 ml) în aceleași condiții. În acest caz se trasează curba etalon având pe abscisă µg de glucoză iar pe ordonată diferența dintre extincția probei martor (EM) și extincția fiecări probe din scara etalon (E). Mod de calcul Pentru a puta folosi curba ascendentă în cazul diverselor determinări de zaharuri, se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la 4 ml iar tratamentele ulterioare și adăugarea reactivilor se fac în modul descris la determinarea glucidului reducător în proba de cercetat. După determinarea extincțiilor se scade valoarea extincției probei etalon de zero, din valoarea extincțiilor celorlalte etaloane. Se trasează curba etalon trecând pe abscisă cantități de zahăr reducător, iar pe ordonată extincțiile corespunzătoare. Mod de calcul Din valoarea extincțiilor probei de analizat (Ep) se scade valoarea extincției probei martor (EM). Se obține: E = Ep - EM în funcție de acestă diferență, se ia
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
etalon trecând pe abscisă cantități de zahăr reducător, iar pe ordonată extincțiile corespunzătoare. Mod de calcul Din valoarea extincțiilor probei de analizat (Ep) se scade valoarea extincției probei martor (EM). Se obține: E = Ep - EM în funcție de acestă diferență, se ia curba etalon cantitatea de zahăr reducător ce corespunde volumului de probă luat în analiză. Ținând seama de diluțiile efectuate, se poate exprima rezultatul în procente de glucid reducător. Dacă este vorba de hidroliză enzimatică, se poate exprima activitata enzimei în unități
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se termostatează la 37 C timp de 20 minute. Se determină extincția pentru fiecare probă, la un spectrofotometru la lungimea de undă de 660 nm, în cuve de 1 cm, folosind ca fond proba martor. Cu valorile obținute se trasează curba etalon trecând pe ordonată E 660 nm, iar pe abscisă micrograme de tirozină. Mod de lucru pentru determinarea activității enzimatice în două eprubete se pipetează câte 1 ml preparat enzimatic diluat corespunzător și se termostatează la 37 C timp de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
un model de schematizare. Trebuie să specificăm faptul că statuetele unui același tip au o talie variabilă, dar aceeași formă. În primul stadiu de schematizare, tipul 1 prezintă forma unui corp uman drept, sculptat după o formă cilindrică alungită și curbată spre vârf. Corpul este divizat în două părți, de dimensiuni asemănătoare: trunchiul alungit și regiunea fesieră, mai proeminentă. În același stadiu de schematizare, al doilea tip are aceleași caracteristici, ca și precedentul, însă este mai scurt și ușor subțiat la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
păcate, până s-ajungă pe calea cea mistică. Coloanele pe care se sprijinea păreau mici fascicule, niște snopi firavi, atât de subțiri că te-ai fi așteptat să se frângă la cea mai mică suflare; însă aceste paie nu se curbau decât la niște înălțimi amețitoare 268... Ne aflăm aici la limita dintre cunoașterea lingvistică și cunoașterea lumii: competența lexicală a cititorului occidental deține poate informația potrivit căreia majoritatea bisericilor se sprijină pe niște piloni. În mod fundamental, anafora asociativă mobilizează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
geometrii, Albert Einstein a elaborat modelul universului finit în volum. Argumentația lui a fost că o linie dreaptă prelungită indefinit în ceea ce numim geometrie sferică, s-ar putea întoarce în locul de unde a plecat, altfel spus o linie dreaptă s-ar « curba ă cu o anumită rază, aceasta fiind măsura dimensiunilor Universului. Prin urmare, în modelul neeuclidian nu ar exista margini și nici spațiu gol ; Universul s-ar umple cu stele și galaxii, în număr finit și-n volum finit. Aspectul dificil
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai târziu de către Robert Andrews Millikan. Într un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare, expune modalitatea interacțiunii între radiație și materie și caracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele de mișcare browniană a moleculelor. Einstein susține că fascicolele luminoase se curbează când se propagă în vecinătatea unui corp ceresc cu mare forță de gravitație, de unde reprezentarea mai greu de înțeles, cum că spațiul însuși ar fi curb. În 1916 publică memoriul privitor la bazele teoriei relativității generale, rod al zece ani
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de frecare (care influențează valoarea amplitudinii oscilațiilor forțate). I.5.2. Rezonanța a. Rezonanța elongatiilor Atunci când frecvența forței exterioare Ω variază amplitudinea B a oscilațiilor forțate variază. Curbele se numesc curbe de rezonanță; cu cât maximul este mai înalt și curba mai îngustă, cu atât rezonanța este mai ,,ascuțită". Este interesant de comparat această amplitudine de rezonanță cu elongația statică produsă de for ț a F0. Prin urmare, trebuie sa distingem rezonanța elongațiilor, când amplitudinea este maximă la frecvența mai mică
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
și a exercițiilor la centrul covorului): Pozițiile de bază ale brațelor Poziția I: brațele înainte jos, coroană, palmele orientate față în față, cu o distanță de 2-4 cm între degetele mijlocii; mâna nu este „frântă” din poigne (articulația pumnului) ci curbată în continuarea antebrațului, degetele sunt grupate lejer. Poziția a II-a: brațele înainte la nivelul apendicelui xifoid, în aceeași atitudine ca în poziția anterioară. Poziția a III-a: din poziția anterioară brațele se ridică înainte sus, ușor rotunjite formând o
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
opozițiile («a întoarce spatele cuivaă, «a-și ridica pe cineva în capă În plus, la fel ca și cotul sau umerii, spatele este locul unde se adună tensiunile («am destule de cărat în spateă). El poartă povara responsabilităților și se curbează din cauza efortului. Durerile de spate constituie, de altfel, flagelul societăților moderne, unde predomină stresul și obligațiile de orice natură. În această acumulare de sensuri negative, coloana vertebrală are o semnificație benefică. Întrucât imaginează axa lumii, ea este echivalentul corporal al
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
culoare neagră șocolatie, care se unesc la nivelul „cotului”; banda centrală este verticală, uniformă ca grosime, marcată tot de două linii negre șocolatii pe margini, dar în treimea superioară are realizat un unghi, ca o excrescență, de la care linia se curbează ușor spre interior; culoarea părții superioare este ștearsă, dar pare oblică și mai scurtă decât banda din partea stângă; banda dreaptă are exteriorul la nivelul fragmentării vasului, astfel că putem preciza doar că, prin oblicitatea spre dreapta a întregului motiv decorativ
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
16. Diagrama presiune -temperatură Diagrama arată că dioxidul de carbon există ca gaz, lichid, solid sau fluid supercritic. Curbele reprezintă temperaturile și presiunile unde coexită două faze în echilibru (la triplul punc coexistă 3 faze). Curba gaz-lichid este cunoscută drepr curba de fierbere. Dacă ne mișcăm ascendent dealungul curbei de fierbere, cresc împreuna temperatura și presiune, atunci lichidul începe șa fie mai puțin dens datorită exansiunii termice și gazul începe să fie mai dens la presiunea ridicată. Densitatea celor două faze
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
condițiile în care un precipitat sau o substanță trebuie să fie uscat sau calcinat pentru obținerea în final a unui compus cu o compoziție unitară și bine cunoscută. 2. Curbe la temperaturi variabile Variind liniar temperatura în funcție de timp se obține curba m = f(T). În figura IV.3 este reprezentat graficul curbei obținute când este stabilit un prim echilibru la temperatura T < T1 și când apare un al doilea echilibru la T > T1. Linia plină reprezintă curba dacă se așteaptă la
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
reprezintă logaritmul masei (M) funcție de volumul de eluție și are formă sigmoidală. Alegerea fazei staționare trebuie făcută prin examinarea curbei de calibrare pe diverse coloane. Coloana aleasă trebuie să dea un răspuns linear despre masa moleculară a analitului. Se determină curba de calibrare utilizând macromolecule cu masă cunoscută și reprezentând pe abscisă timpul de reținere (sau volumul) și pe ordonată logaritmul masei moleculare. Utilizând timpul sau volumul de reținere se poate determina masa moleculară. Masa și volumul moleculei sunt în relație
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
valoarea standardului "0" (corespunzător legării nespecifice) din valorile tuturor celorlalte eprubete; se face media determinărilor pentru fiecare caz în parte (standarde, control și probe de proteină citosolică); se calculează valorile "reale" ale radioactivității, ținându-se cont de diluție; se trasează curba de etalonare, folosind valorile standardelor; se poate folosi reprezentarea pe hârtie milimetrică, dar pentru calcule mai precise, se poate folosi un calculator electronic; se verifică corectitudinea determinărilor, folosind valorile "controlu-lui" (care trebuie să se situeze în jur de 700 pg
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Adultul. are 2,5 - 3,0 mm lungime, de culoare neagră, cu luciu metalic-verzui. Articolele antenale bazale (1 - 3) sunt galbene, iar celelalte articole negre. Caracteristic este faptul că pe elitre se găsesc două dungi longitudinale de culoare galbenă, ușor curbate spre vârf (fig. 7 a). Larva are corpul alungit, de culoare galbenă; capul și picioarele sunt negre. Ultimul segment abdominal prezintă un apendice sub formă de cârlig (fig. 7 b). Biologie. Dăunătorul iernează ca adult în sol, sub resturile vegetale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la cea mai mică atingere prezintă mișcări bruște, se curbează și se lasă la pământ pe fire de mătase. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, când larvele năpârlesc de 3 ori. Larvele mature se transformă în pupe pe partea inferioară a frunzelor sau în alte locuri, în coconi fusiformi, formați
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]