2,097 matches
-
Sărmanul se tot gândește, Că ea poate nu-l iubește, De-aceea-i tare supărat Pe curcănelul cel umflat. Dar într-o zi, ce se gândi, Lângă amicul său veni, Își umflă coada delicat Și tacticos, i-a cuvântat: „- Tu nu vezi, curcan soios, Că eu sunt gătit frumos?“. „- Dar nu ai gușă și nici moț, Mărgele roșii tu nu porți!” Atunci păunul, în prostie, I-a zis curcanului: „- Dă-mi mie Mărgelele și gușa ta, Eu penele ți le voi da! Și
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
său veni, Își umflă coada delicat Și tacticos, i-a cuvântat: „- Tu nu vezi, curcan soios, Că eu sunt gătit frumos?“. „- Dar nu ai gușă și nici moț, Mărgele roșii tu nu porți!” Atunci păunul, în prostie, I-a zis curcanului: „- Dă-mi mie Mărgelele și gușa ta, Eu penele ți le voi da! Și apoi liber ai să fii, Cotețul îl poți părăsi! Te poți plimba oricât dorești, Ograda să o stăpânești!”. Curcanul, foarte fericit, Că poate și el, în
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
Atunci păunul, în prostie, I-a zis curcanului: „- Dă-mi mie Mărgelele și gușa ta, Eu penele ți le voi da! Și apoi liber ai să fii, Cotețul îl poți părăsi! Te poți plimba oricât dorești, Ograda să o stăpânești!”. Curcanul, foarte fericit, Că poate și el, în sfârșit, Să umble liber cât dorește, Schimbul să facă se grăbește. Cum au dorit, s-a întâmplat: Ei cozi și pene au schimbat. Păunul, foarte mulțumit, De la curcan tot a voit. În sinea
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
dorești, Ograda să o stăpânești!”. Curcanul, foarte fericit, Că poate și el, în sfârșit, Să umble liber cât dorește, Schimbul să facă se grăbește. Cum au dorit, s-a întâmplat: Ei cozi și pene au schimbat. Păunul, foarte mulțumit, De la curcan tot a voit. În sinea lui s-a bucurat Că pe curcan l-a înșelat. Intră-n cotețu-acela mare Și așteptă multă mâncare. Dar iată că stăpâna vine. Păunul este plin de sine, El crede că îi dă păpică, Dar
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
în sfârșit, Să umble liber cât dorește, Schimbul să facă se grăbește. Cum au dorit, s-a întâmplat: Ei cozi și pene au schimbat. Păunul, foarte mulțumit, De la curcan tot a voit. În sinea lui s-a bucurat Că pe curcan l-a înșelat. Intră-n cotețu-acela mare Și așteptă multă mâncare. Dar iată că stăpâna vine. Păunul este plin de sine, El crede că îi dă păpică, Dar ea-l înșfacă și-l ridică, Îl cântărește binișor: „E numai bun
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
că stăpâna vine. Păunul este plin de sine, El crede că îi dă păpică, Dar ea-l înșfacă și-l ridică, Îl cântărește binișor: „E numai bun pentru cuptor, Că tare bine s-a-ngrășat, Să-l pregătim pentru mâncat!“. De-atunci curcanul, fericit, Se plimbă vesel, liniștit. Nici până astăzi n-a aflat Că doar păunul l-a salvat. Morala: Iar acuma, dragii mei, Eu vă spun: nu fiți mișei! Ați văzut ce s-a-ntâmplat Cu păunul ce-a-nșelat! Referință Bibliografică: RIVALII
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
la picnic nu prea s-au înfruptat din fripturi și mici. De saramură nici nu a fost vorba. Erau preocupați, unul cu pescuitul și celălalt cu fotbalul și joaca cu bișonii. Așa că mămicile lor i-au îndopat imediat ca pe curcani, cu tot ce doreau să mănânce pentru a-i scăpa de foame. Cum se înserase bine, fiecare familie și-a luat bagajul, copilașii și cățeii și au pornit-o spre casele lor, nu prea îndepărtate de a mea. A fost
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
avea timp să scriem poezii, pentru că, nu-i așa, plus valoarea vine din muncă adevărată și nu din abureală lirică n-am avea timp să stăm la cioace pe Facebook să postăm tot felul de poze cu cățeluși, pisici, motani, curcani ne-am lupta cu golanii și i-am trimite în mă-sa-n cur ori în exil și am avea timp să citim și niște versuri curate ori să-l ascultăm pe Gică Petrescu că tot s-a liniștit tulburelul
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]
-
ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela cu muzică, am fost țărancă și am purtat o fotă roșie... Într -alt an, într-o fabulă de Grigore Alexandrescu, eu l-am jucat pe Curcanul cel frumos, țanțoș și... fricos! Și-mi amintesc ce costume grozave ne-a furnizat atunci unul din teatrele bucureștene bine cunoscute! În clasa a șaptea s-a pus în scenă „Chiriță în Provincie” a lui Vasile Alecsandri, cu câțiva colegi
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
să scăpam de ele, am propus eu repede. - Eu le scot și tu le aranjezi cum crezi că e mai bine, a zis Ovidiu care trecuse deja la despachetat. - Cinci pungi cu mușchi pentru grătar, o pungă cu ouă, un curcan, tobă, șorici, cârnați, două borcane cu brânză, trei borcane cu murături, câteva cu zacuscă, doi cozonaci, plăcintă cu mere, dulceață, vin și o pâine de casă, am inventariat eu în timp ce le strecuram în frigider. - Mai este un borcan cu sarmale
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
a început și în apartamentul meu febra pregătirilor pentru masa de Revelion. - Eu vreau friptură de porc la tavă, în rest, pregătim ce vrei tu, a zis Ovidiu, echipat deja ca un bucătar. - Preparăm mai întâi friptura, apoi pulpa de curcan, plachia de pește și prăjim cârnații, am stabilit eu programul de gătit, în funcție de dorința lui Ovidiu. - Nati, cine crezi că mănâncă atât? Suntem singuri și în plus am văzut că ai luat fel de fel de cutiuțe pentru aperitiv, nu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
și fără prea mult entuziasm, a ales pe o farfurie câteva măsline umplute cu brânză și boia. Eu am luat câte puțin din toate, fiind o gurmandă recunoscută, am găsit totul apetisant: ficatul în aspic, cașul cu chimen, ruladele de curcan, ardeiul umplut cu urdă și iaurt și pepenele galben învelit în jambon. Prânzul a debutat într-o atmosferă apăsătoare după părerea mea și a continuat ciudat, nefiresc și incomod, cel puțin pentru mine. Ovidiu afișa un aer rece, distant și
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
lor trecând în revistă mondenitățile Teleormanului, iar Ovidiu părea că uitase întru totul de mine, prins cu treaba din bucătărie. - Haideți la masă, că vine grătarul, strigase domnul Moise în lipsa unei trompete, care să anunțe adunarea generală. - E gata și curcanul, acum îl scot din cuptor, se auzise și glasul doamnei Moise dinspre bucătărie. De această dată, am rămas cu toții la ospăț, cu excepția copiilor care au ciugulit câte ceva și apoi au fost trimiși la mansardă să doarmă, ceilalți rămânând neclintiți la
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
lângă mine, dar continua să vorbească cu fratele maică-sii, care era în stânga lui; în ce mă privea, se mulțumea să mă strângă ușor de mână, pe sub masă, de parcă eram spioni sub acoperire în vreo țară arabă. - Domnișoară, nu vrei curcan umplut? Că mie îmi lasă gura apă numai când mă uit la el! mă întrebase una dintre mătușile lui Ovidiu, care sta în dreapta mea, cea mai rotofeie dintre toate. - Deja am mâncat, este excelent; doamna Moise este o gospodină desăvârșită
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
ale oștirii noastre e greu să distingem unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne bagă frica-n oase. Sigur, n-o să le pretindem să poarte cușma lui Peneș Curcanul, dar nici hidoasa căciulă cu urechi rusești nu-i soluția care să ne liniștească odată pentru totdeauna. Cînd vezi căciula asta, auzi Katiușa. Există fotografia unei "ședințe" la vechea Academie Română, cu Rebreanu, Brătescu-Voinești, Iorga, Cantacuzino, și încă alții, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna, căciula urecheată continuă să fie în vogă. Peneș Curcanul ar muri a doua oară, s-o vadă mișunînd asiatic pe-aici. Am cam scăpat să recunoaștem de "etichetele" defunctului regim. Orice am face însă, oricîtă apă ar mai curge pe Dîmbovița, nu putem scăpa de trei: Dinamo, Steaua și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai credincioasă. Nici bani nu sînt. Cine vorbește de bani? Vă căsătoriți cu banii? Doar vreți o femeie. Dar e cocoșată! Ei bine, ce vreți acum? Să nu aibă nici un defect! Știți cum lua Chaplin colțul, cînd era fugărit de curcani: țopăia doar pe stîngul, adică pe roata stîngă, să nu se răstoarne. Pictorul Cămăruț, excepționalul care avea un rîs larg, de cal blînd, se entuziasma, pișicher, în fața pînzelor pictate, inconștient, de neofiți. Unul din aceștia, Gheorghiță, îni reproducea, cu haz
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul unor episoade (Peneș Curcanul). În simplitatea și curățenia lor sufletească, acești luptători plecați de la coarnele plugului sunt niște viteji (Sergentul) și A. nu pregetă să le înalțe o odă (Odă ostașilor români). Printre ultimele poezii, apărute postum, trebuie menționate Plugul blăstemat, care, cu surprinzătoare
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
concert în Insulele Society. Pentru o arie din Norma și alte câteva cântece, ea urma să primească a treia parte din încasări. După numărare s-a constatat că partea cuvenită ei era formată din trei porci, douăzeci și trei de curcani, patruzeci și patru de pui, cinci mii de nuci de cocos, plus cantități considerabile de banane, lămâi și portocale ...La Paris... această cantitate de animale și legume ar fi putut aduce patru mii de franci, ceea ce ar fi însemnat o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
VII-X, rezultă că majoritatea lor se aflau în zonele unde se practica agricultura. În așezări, dar și în cimitire, au fost descoperite unelte agricole-acestea au fost aflate și în depozite și ateliere de fierărie, precum cele de la Brateiu (jud. Sibiu), Curcani (jud. Giurgiu), Radovanu (jud. Călărași) Budești (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Bârlogu (jud. Argeș). Au fost găsite în așezări unelte, precum brăzdare, cuțite de plug, rame de hârlețe, săpăligi, seceri, coase. Aceste unelte erau averea obștii respective. Pe teritoriile locuite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și proze scrise în română, au rămas risipite în revistele exilului. Între ele, ingenioasa Carte de bucate, publicată inițial în „Înșir’te mărgărite”, apoi în „Revista scriitorilor români” (9/1970), prezentând specialități precum „Limbă à la Princesse”, „Colțunași cu șteregoaie”, „Curcanul cu surdină”, „Costițe sultanine”, „Țipar cu mătănii” ș.a., dar și Amintiri din copilărie („Ethos”, 1/1943), un fel de poem în proză în care își reconstituie trecutul din crâmpeie pe care le ordonează după bunul plac („îmi amintesc ce vreau
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
și Florica, 1870) ori satira (M. Eminescu, I. Negruzzi, D. C. Ollănescu-Ascanio). Nici poezia patriotică nu a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877). Fără a se ridica deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris versuri de dragoste, cele mai multe sub formă de lied. O singură încercare de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
au bucurat de răsunet), G. I. Lahovari (Popa Burcă, 1882), N. Gane (Duduca Balașa, 1876). Prin N. Gane, C.l. se orientează și către nuvelele populare, din care acceptă un mare număr, aparținând scriitorilor din întreaga țară. Șanta (1874), Andrei Florea Curcanul (1877) stau alături de cele mai reușite din scrierile lui I. Slavici, cum ar fi Popa Tanda (1875), Scormon (1875), Gura satului (1878) sau Budulea Taichii (1880). Mai pot fi întâlniți Teodor V. Ștefanelli, Virgil Onițiu, D. C. Ollănescu-Ascanio. Nuvela istorică
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Chișinău), poet. Este fiul Alexandrei (n. Bârcă) și al lui Vasile Bivol, țărani. A absolvit, în 1974, Universitatea de Stat din Chișinău. La început profesor de limba română, din 1986 este redactor la revista satirică „Chipăruș”. În volumele Lei-paralei (1985), Curcanul lăudăros (1988), Bârna din ochi (1991) și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și realitățile politice curente. SCRIERI: Lei-paralei
BIVOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]
-
Bârna din ochi (1991) și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și realitățile politice curente. SCRIERI: Lei-paralei, Chișinău, 1985; Curcanul lăudăros, Chișinău, 1988; Bârna din ochi, Chișinău, 1991; SRL (Scris cu răspundere limitată), Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. M.C.
BIVOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]