1,658 matches
-
sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei ce au priimit port europienesc vor purta iarăși la zile de paradă capele în trei colțuri cu pană albă pă marginea ei, uniformă de postav civit, cu cusături la guler, mânici și buzunări după forma litera B“ (Buletin, gazetă oficială, 1834, nr. 32). Încercarea de a ordona într-o schemă logică tabloul epocii de tranziție relevă două aspecte esențiale: fenomene de coexistență și forme hibride. În principiu, distincția
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
își face numeroase canale iritante. în anii de școală elementară, începuți după celălalt război, am fost terorizat de posibilitatea de a fi găsit cu păduchi. Mi-ar fi fost o rușine groaznică. Eram controlați aproape zilnic la gulerul cămășii, sub cusături, în păr și după urechi. Gîndul că aș putea să iau unu de la vreun coleg mi-a limitat pornirile de a mă juca împreună cu ceilalți. în schimb, păduchioșii și rîioșii erau dezinvolți și, pe deasupra, cinici. Amenințau, șantajau, speriau. Erau în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nostru exprimă deopotrivă Înțelepciune și frumusețe, elemente care nu pot decît să atragă interesul turiștilor interni, dar În foarte mare măsură a celor străini, care prin contactul cu originalul și expresivul folclor românesc, rămîn puternic impresionați. Frumusețea portului popular, a cusăturilor și țesăturilor, a arhitecturii populare, a cîntecului și dansului popular, ineditul elementelor legate de ocupațiile tradiționale, ca și frumusețea datinilor și obiceiurilor, sunt tot atîtea motivații turistice. Dacă În prelucrarea lînii, a cînepii, a bumbacului, din care se realizează adevărate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
special În cele mai retrase, dar și pe traseele de mare circulație turistică. Acest din urmă aspect se observă mai bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Prahova cu 1, dispersate În următoarele localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum ar fi cea de la Marginea (Suceava
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul lui Ovidiu, construit În 1467 - avea la Început o formă pătrată cu trei niveluri; - casa memorială a istoricului Patriciu Dragalina din satul Borlova; - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45 ha); - hotel Cascada (BÎlea Cascada), cabana BÎlea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
capra neagră; - agricultori, cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan Zugravul (1774), unul din pictorii mănăstirii Hurezu; - etnografie și folclor: muzeu spătesc (colecție de pictură pe sticlă, mobilier, documente etc.), - centru artizanal (cusături, țesături), vatră etnografică și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trebuie să fie moi, lipsiți de rigiditate, cu vârful lat și acoperit, eventual cu vârful bombat în caz de „degete în gheară”. Este indicat a se folosi branțuri și talonete adaptate conformației piciorului respectiv. Ciorapii trebuie să fie lipsiți de cusături și de elastic în partea superioară a lor, evitând astfel presiunea excesivă la nivelul degetelor și, respectiv, al gambelor. La alegerea pantofilor pacientul trebuie să se asigure că încălțarea, folosind branțuri sau talonete, lasă destul spațiu pentru picior. Alegerea pantofilor
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
indiferent de capacitățile intelectuale ale fiec-ruia. Toți aveau câte un talent de exprimat într-o formă sau alta. Din aceste talente native s-au născut corul, orchestra, echipele de dans și de teatru, echipele de oină și fotbal, expozițiile de cusături și alte obiecte de lucru de mână, adevărat tezaur de tradiții, port, suflet și bunăcuvință. Când fabricile s-au pus pe picioare, au construit mai întâi baia comunală cu cadă, dușuri și saună, unde fiecare om își permitea să se
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
literar, acest experiment? Am să răspund ca din pușcă: un joc. Părerea mea e că, atunci când se apucă de proză, criticii literari ar fi bine să cam uite de teorie sau măcar s-o topească isteț, să nu se vadă cusăturile. Știam toți trei multe lucruri despre ce se ascunde în burta unui roman, așa că atunci când a venit momentul să-l scriem (în doar 17 zile!), am scos la bătaie tot arsenalul teoretic, dar numai ca să-l facem praf, cu umor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
atunci cînd se pot scoate, coperțile se numesc cămăși. A intervenit o simplificare în procesul de fabricație: marginile caietelor sînt tăiate cu mașina de tăiat hîrtia, coperta este aplicată cu ajutorul unui clei puternic adeziv și nu mai are nevoie de cusătură. Acest procedeu este folosit mai ales pentru cărțile ieftine; el face dificilă păstrarea lor, deoarece dispariția structurii caietelor nu mai permite o legare corespunzătoare. Din anii 1870-1880, pasta de lemn a devenit materia primă esențială pentru hîrtie. Ea rezistă cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cherestea sau la cea de cuie, sârmă și nituri. Femeile și fetele de pe Valea Proviței se ocupau cu țesutul și cusutul. Aceste îndeletniciri devenise o sursă de existență pentru numeroase femei rămase văduve după primul război mondial. La Breaza (pentru cusături) și la Comarnic (pentru țesături) s-au înființat cooperative care au preluat această muncă. Aici erau angajate cu contract sau ca salariate multe femei ale comunei noastre. III 3. EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI În „Monografia comunei Provița de Jos” se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în sat. Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă, care atârna pe spate sau în două care se aduceau din spate peste
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din această cauză se așteaptă, să fie întîmpinată "cu ostilitate de către scriitori și oameni de știință". Se felicită însă că d-sa a avut destul talent și "îndemînare" să compileze în așa fel, încît să nu lase "să se vadă cusăturile materialului" altora". Și este argumentată evidenta ipocrizie a lui Călinescu, care, acuzînd vremurile, care nu-i îngăduiau risipa de pagini, motivează lipsa notelor trebuitoare. Nu e vorba de criza materială a vremurilor, atenționează autorul volumului Heirich Heine și Heinismul în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]