651 matches
-
utilizatori și luând în calcul cheltuielile corespunzătoare serviciilor de: - administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, întreținerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; - administrare, exploatare și întreținere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor și bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei și plajei mării, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu; - administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică; - administrare, exploatare și
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
al statului și al unităților administrativ-teritoriale I. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri*): 1. bogățiile de orice natura ale subsolului, în stare de zăcământ; 2. spațiul aerian; 3. apele de suprafață, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja marii, cu bogățiile lor naturale și cu potențialul energetic valorificabil, marea teritoriala și fundul apelor maritime, căile navigabile interioare; 4. pădurile și terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultura
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind bunurile proprietate publică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269819_a_271148]
-
ale platoului continental, împreună cu platoul continental; 10. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele și lucrările de arta; 11. tunelele și casetele de metrou, precum și instalațiile aferente acestuia; 12. drumurile naționale - autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene, principale, secundare****); 13. canalele navigabile, cuvetele canalului, construcțiile hidrotehnice aferente canalului, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și de taluzuri, zonele de siguranță de pe malurile canalului, drumurile de acces și teritoriile pe care sunt realizate acestea; 14. rețelele de transport al energiei electrice; 15. spectre de
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind bunurile proprietate publică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269819_a_271148]
-
d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantațiile portaltoi și pepinierele propriu-zise sau școlile de vițe. ... II. Definirea terenurilor conform destinațiilor acestora 1. Terenurile aflate permanent sub ape, din care fac parte: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale și artificiale la nivelul maxim de retenție, brațele și canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale și contigue. 2. Terenurile cu destinație agricolă, din care fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole
PRECIZĂRI din 9 mai 2014 (*actualizate*) privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]
-
fost modificată de pct. 2 al art. unic din ORDINUL nr. 125 din 15 februarie 2011 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 18 februarie 2011. c) pentru nisipuri și pietrișuri din albiile minore ale cursurilor de apă și din cuvetele lacurilor, care nu constituie, la data solicitării permisului de exploatare, obiect al unei concesiuni/dări în administrare și sunt cercetate și înregistrate ca rezerve și/sau ca resurse valorificabile în F.N.R./R.; ... d) pentru rocile utilizabile în construcții și acumulările
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009(*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273361_a_274690]
-
precizează că proiectul propus nu se supune evaluării impactului asupra mediului/evaluării adecvate. ... (2) În cazul exploatărilor de nisipuri și pietrișuri din albiile majore și terasele râurilor, sub nivelul hidrostatic, precum și al celor din albiile minore ale râurilor și din cuvetele lacurilor, întocmirea permisului de exploatare este condiționată de obținerea, în prealabil, de către solicitant a avizului/autorizației de gospodărire a apelor. ... (3) Permisul de exploatare se întocmește numai după prezentarea de către solicitant a documentelor care să ateste că pe terenurile aferente
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009(*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273361_a_274690]
-
fasolei. Această climă "specială" care contribuie la obținerea unui produs de o calitate excelentă, este datorată, în mare măsură, unui privilegiu excepțional. Toată regiunea constituie un platou întins protejat de marile masive muntoase Vitsi și de lanțul muntos Grammos: o cuvetă în care vântul, atunci când bate, este întotdeauna slab. Mai precis, zona de cultură cuprinde următoarele municipalități și comune: 1) întreg teritoriul municipalității Ion Dragoumis; 2) întreg teritoriul municipalității Makedna; 3) întreg teritoriul municipalității Aghii Anarghyri; 4) întreg teritoriul municipiului Korestia
jrc6143as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91315_a_92102]
-
albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafețe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizației de pescuit comercial este îndreptățit să pescuiască în perimetrul inundat. ... ---------------- Art. 9^1 a fost introdus de pct. 25 al art.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
anumită măsură, calitatea aerului orașului Timișoara, ca urmare a faptului că sunt antrenați poluanții emanați de unitățile industriale de pe platformele din vestul și sudul localității, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât și de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). Timișoara are o istorie îndelungată care începe cu antice așezări umane pe actuala vatră a orașului și mai apoi cu apariția primei cetăți fortificate, în jurul secolului XII. Cetatea a trecut
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și produsele dizolvate sunt depuse în partea centrală unde temporar se mențin lacuri, în general sărate. Nisipurile se depun pe marginea cuvetelor creând condiții de formare a dunelor. Asemenea depresiuni endoreice sunt numite "sebkha" sau "șot
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și produsele dizolvate sunt depuse în partea centrală unde temporar se mențin lacuri, în general sărate. Nisipurile se depun pe marginea cuvetelor creând condiții de formare a dunelor. Asemenea depresiuni endoreice sunt numite "sebkha" sau "șot" în țările arabe, "playa", "bolson", "salina" sau "salar" în America Latină, "kewir" în Iran, "takâr" în Asia Mică. Ele au dimensiuni reduse și apă temporară când sunt
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sau "salar" în America Latină, "kewir" în Iran, "takâr" în Asia Mică. Ele au dimensiuni reduse și apă temporară când sunt situate pe platouri înalte. Ele însă pot ocupa și fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Iran, "takâr" în Asia Mică. Ele au dimensiuni reduse și apă temporară când sunt situate pe platouri înalte. Ele însă pot ocupa și fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
reduse și apă temporară când sunt situate pe platouri înalte. Ele însă pot ocupa și fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în alte zone climatice, numai
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru se găsesc ape
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
situată în preajma Dealului Cipan aflorează un important masiv de sare, a cărui cupolă mulează depresiunea. Străpungerea diapiră este dovedită prin poziția verticală (pe alocuri chiar răsfrântă) a stratelor tortonian superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă cuvetă creată de ocurența masivului de sare de la Coasta. Datorită eroziunii, masivul de sare Sic a fost treptat decopertat, mai ales în partea sa de vest, unde au fost amplasate primele exploatări de sare. Conturarea masivului de sare se poate face
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
află în Carpații Orientali în grupă centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, având o suprafață de 38 km pătrați . Este o adevărată cuveta naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat) este doar ușor denivelat, cu aspect de câmpie lacustra drenata de afluenții bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de Munții Călimani, la sud de Munții Giurgeu
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
niște zgomote foarte puternice, cunoscute în limbajul populației locale că „Bubuitul Balatonului”. Perioadă podului de gheață este cuprinsă între lunile ianuarie-februarie. Vânturile dominante bat din direcția NV, datorită acestui lucru, malul SV al lacului este supus unei eroziuni extrem de puternice. Cuveta lacului are o vârstă terestră recentă, formându-se în Pleistocen. Cauzele formării lacului sunt de origine tectonica. La început lacul era format din cinci lacuri mai mici care s-au extins pe direcția NS. Urme ale acestui lucru pot fi
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
colector sferic, * aparate pentru determinarea concentrației celulare, de ex. contoare de particule electronice, microscoape cu incinte de numărare, fluorimetru, spectrofotometru, colorimetru (Notă: Pentru a obține măsurători utile la concentrații celulare mici prin utilizarea unui spectrofotometru, ar putea fi necesară utilizarea cuvetelor cu fanta de cel puțin 4 cm). 1.6.1.2. Mediul de alge Se recomandă următorul mediu: NH4Cl: 15 mg/l, MgCl2∙6H2O: 12 mg/l, CaCl2∙2H2O: 18 mg/l, MgSO4∙7H2O: 15 mg/l, KH2∙PO4: 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
rețeaua hidrografică de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde râul înregistrează o irigație spre vest, străbătând transversal formațiunile calcaroase, până la Carașova situația se menține neschimbată. Afluenții recepționați de râul Caraș în zona superioară și medie a bazinului sunt: Distribuția
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste, cuvete lacustre și morene.
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara. Partea
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
pe o suprafață de circa 6 km². În partea de sud, depresiunea este delimitată de culmea cristalină Măgura Dosului (948 m), iar la nord și nord-vest de către masivele calcaroase Glimeia Mică, Glimeia Mare, Glimeuțul și Oașul. se prezintă ca o cuvetă foarte largă, deschisă spre est și vest prin intermediul unor șei de eroziune. Înălțimea medie este de 700 m. Din punct de vedere hidrografic, Depresiunea Damiș este localizată în bazinul superior al unui fost afluent de dreapta al râului Mișid, reprezentat
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]