1,551 matches
-
vine să-l întâlnească pe ofițer în sala de mese a hanului. Maddalena cochetează cu Ducele care îi face o curte asidua. Gilda, care a văzut și a auzit totul, este uluita de infidelitatea iubitului ei. Aici este plasat celebrul cvartet Bella figlia dell'amore, în care Ducele o curtează pe Maddalena care îl încurajează în timp ce afară Gilda comentează cu amărăciune trădarea a cărei victima este ea însăși, iar Rigoletto își savurează deja răzbunarea. Bufonul o îndepărtează pe Gilda cu ordinul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
francezi. Apariția guvernatorului francez, Guido di Montforte, pe treptele palatului restabilește ordinea. Mulțimea se dispersează lăsând pentru puțin timp în scenă pe Elenă, pe cameristă să, Ninetta și pe Danieli, un tânăr sicilian. Împreună cu Monforte ei se reunesc într-un cvartet. Apare Arrigo care fusese închis pentru trădare și eliberat din închisoare deoarece a fost găsit nevinovat. El se grăbește să-i aducă la cunoștința cele întâmplate Ducesei Elenă, de care este îndrăgostit. Monforte surprinde conversația și declară că el este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care l-ai trădat?“ îi spune Egberto lui Godvino. Aroldo este stupefiat. În momentul în care Mină își face apariția, Aroldo îi cere să dezmintă acuzația adusă de propriul ei tata (Era vero?... ah no... è impossibile...) . Într-un cvartet emoționant cele patru personaje își exprimă fiecare sentimentele care îi anima. În fața tăcerii încăpățânate a soției sale, Aroldo smulge sabia din mâna lui Egberto și îi cere lui Godvino să se apere. Godvino refuză. Briano apare și îi reamintește lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
grădina casei familiei Ford pe Alice și pe fiica acesteia Nannetta. Alice și Meg își arată una alteia scrisorile “sceleratului” de Falstaff și descoperă că ele sunt identice. De comun acord cu Mrs. Quickly ele își exprimă într-un scurt cvartet anagajamentul lor de a l păcăli pe Falstaff. În timp ce ele se îndepărtează, își fac apariția Ford, Caius, tânărul Fenton, Bardolfo și Pistol. Ford este revoltat: cei doi tocmai i-au adus la cunoștință intențiile fostului lor stăpân. Bardolfo și Pistol
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
caricaturala a frazei E îl viso tuo șu me risplenderà / Come una stella sull'immensità (Iar obrazul tău va străluci deasupra mea că o stea deasupra unui hau imens), imensitatea iubirii lui Falstaff este inteligent asociată cu imensitatea fizicului sau. Cvartetul spumos al femeilor care urmeaza nu este nimic altceva decât un imn închinat intrigii feminine care își atinge apogeul în momentul în care femeile decid nu numai să-l păcălească pe Falstaff, dar și să o ajute pe Nannetta să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pas de dans, de pildă. Întocmai ca în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în egală măsură așezate sub semnul fricii care depersonalizează, a fost încredințat actorilor Constantin Popa Mihai, Ada Gârțoman-Suhar Maria, Emil Coșeru Val, Ruxandra Bucescu Irina. Un statut deosebit, pendulînd între revoltă și neputință, este cel al personajului Alex Adi Carauleanu. Cvartetul "familial" amintit evoluează expresiv și convingător, prilejuind, alternativ, momente solistice fiecăruia dintre interpreți, cu un ușor plus de frecvență pentru Ada Gârțoman-Suhar. Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
participă, ca elev militar, la campaniile din Moldova (1917-1918). Urmează Conservatorul (elev al lui Alfons Castaldi, studii de vioară și violă, studii de compoziție cu Mihail Jora) și este distins în 1926 de George Enescu cu o mențiune onorifică pentru Cvartetul de coarde nr.1. În 1926, absolvind Facultatea de Drept, intră în diplomație și este trimis la Berna, Oslo și Stockholm. Debutează în octombrie 1928 cu proza Match nul, în „Tiparnița literară”, apoi publică versuri și proză în revistele românești
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
tehnică predomnește. Observația caracterologică nu și-a pierdut din agerime, dar autorul pare că se lasă furat de mecanica vivace a unor întâmplări, de coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
vizibilul și compania lui. În optica puterii, fie politică, fie culturală, e frumos ceea ce e mare. Așezările mizează pe grandiosul pe care-l confundă din instinct cu grandoarea. Te Deum-ul mai degrabă decît simfonia și orchestra simfonică mai curînd decît cvartetul de coarde. Sîntem destul de bătrîni, treizeci de secole, pentru a ne încredința că viitorul se naște în mocirlă și intră în casa noastră de stăpîni pe scara de serviciu. Muzele moderne au șiretenia lor, așa cum avea și istoria odinioară, iar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mare risc în desfășurarea activității, caracterizate prin procese lente ghidate de prudență. 4. Cultura ca proces este reprezentată de sistemul birocratic clasic. Apărută în același deceniu ca și precedenta clasificare, cea a lui Graves (1986) este bazată tot pe un cvartet. Etichetele tipurilor identificate sugerează un anumit tip de relație între lider și ceilalți membri ai organizației. Din acest tip de relație apar caracteristici esențiale mai clar definite. Cultura poate fi: „sălbatică”, „monarhică”, „prezidențială” sau „faraonică”. Ultima citată în această listă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
compuse de Bach (și Abel). Și ele sunt alcătuite din trei părți scurte, în tempo rapid, lent, rapid, și au o structură armonică simplă. Un tipar similar se observă în evoluția lui Mozart în domeniul muzicii camerale - de exemplu, la cvartetele de coarde: lucrările de început sunt foarte asemănătoare cu lucrările altor compozitori și elementele originale apar abia mai târziu. Faptul că un tânăr care dorește să fie compozitor cunoaște lucrările predecesorilor, chiar dacă nu este surprinzător, contrazice presupunerea existenței unei tensiuni
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de la Barca, Viața e vis, București, 1970; Miguel de Cervantes, Teatru, pref. Ileana Georgescu, București, 1971 (în colaborare), Muncile lui Persiles și ale Sigismundei. Istorie septentrională, pref. trad., București, 1980, Nuvele exemplare, introd. trad., București, 1981; T. S. Eliot, Patru cvartete, București, 1971; Bernard-Philippe Groslier, Templele din Angkor. Oameni și pietre, București, 1971; Vicente Aleixandre, Umbra paradisului, București, 1972; Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii, pref. Titus Mocanu, București, 1972; V.-L. Saulnier, Literatura franceză, I-II, București, 1973; Erwin
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie...” (Antonin Dvořák - temă de cvartet). La J. condiția de vedetă de televiziune, cu avantajele și dezavantajele pe care le comportă, a pus în umbră valoarea scrisului. SCRIERI: Totdeauna marea, București, 1969; Coloană dorică, București, 1972; Eroii verii, București, 1978; Patimi, București, 1978; Impact, București, 1987
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
lui J. pentru construcția ceva mai complexă, ca și pentru situații și acțiuni din afara cotidianului. Odată cu dezghețul cultural de la începutul anilor ’60, se poate observa o schimbare în volumul de nuvele Veneam din întuneric (1962), urmat de Manechine (1970) și Cvartetul alb (1973). Accentul se mută de pe grupuri sociale și profesionale pe destine individuale, păstrându-se însă inserarea personajelor, trasată cu tușe ferme, într-o realitate socială greu de ignorat. Eroi citadini, de obicei intelectuali, descind prin regresie mentală într-un
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
cer, București, 1957; Veneam din întuneric, București, 1962; O întâmplare în munți, București, 1963; Era ceață pe Tisa, București, 1965; Pământul era viu, I-II, București, 1966; Alge, București, 1967; Sfârșitul singurătății, București, 1967; Iubire, București, 1968; Manechine, București, 1970; Cvartetul alb, București, 1973; Timpul rămâne tânăr, București, 1973; Echinox, București, 1977; Mai erau câteva ceasuri, București, 1983. Traduceri: I.V. Karnauhova, Cartea prieteniei, București, 1952 (în colaborare cu Diana Heim); Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961 (în colaborare cu Antoaneta Ralian
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni de plastic, București, 2002; Marele calendar, București, 2002; Umbra cocorului, București, 2003. Traduceri: Avetik Isahakian, Abu-Lala Mahari, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1982 (în colaborare cu Madeleine Karacașian); Nina Notheaux, Cântece de
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
propusă de Editura Humanitas (cea din urmă colecție fiind coordonată de Doina Jela). În acest context, se impune prestația istoricului Lucian Boia, angrenat fățiș Într-un amplu proiect de deconstrucție a miturilor comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Personajul din poezie (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), L. înfățișează spectacolul brownian al existenței și al metafizicii absurdului, întreținut de un sentiment al golului. Atmosfera este de esență bacoviană, conștiința identității alunecând în zona de indeterminat a realului. Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost reprezentată la Teatrul Național din Bălți. În studiul monografic Poezia generației ’80 (2000), la origine teză de doctorat, sunt analizate pertinent trăsăturile specifice ale liricii optzeciste. SCRIERI: Mișcare browniană, Chișinău, 1993; Personajul
LEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
la Teatrul Național din Bălți. În studiul monografic Poezia generației ’80 (2000), la origine teză de doctorat, sunt analizate pertinent trăsăturile specifice ale liricii optzeciste. SCRIERI: Mișcare browniană, Chișinău, 1993; Personajul din poezie, Chișinău, 1997; Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, Chișinău, 2001; Eratokritikon. Eseu ludic, Iași, 2001. Ediții: Literatura din Basarabia în secolul al XX-lea. Poezie, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Mircea A. Diaconu, Poeți din Basarabia, CL, 1997, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
LEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
în latura lor jucăușă. Nu convinge însă ca, așa-zicând, istoric literar. E copleșit îndată de emoție când se întoarce cu gândul la „epoca de aur” a Junimii, care a impus în cultura română „o nouă etică ideologică și sufletească”. Cvartetul de „mușchetari” (I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, G. Coșbuc) este înfățișat cu o lipsă de detașare care deformează liniile. Dacă la Vlahuță, bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Liviu Ciulei din Georg Büchner și I. L. Caragiale sau scrie despre piesa Othello de Shakespeare în regia lui Cornel Todea. În retrospectiva alcătuită din cronicile care aparțin anilor '30 sunt urmărite aspecte ale vieții muzicale, concerte, spectacole de operă: concertele cvartetului „Amicii muzicii”, reprezentațiile din Wagner la Opera Română, premiera operei O noapte furtunoasă a lui Paul Constantinescu, premiera românească la Oedip de George Enescu în 1936 ș.a. SCRIERI: Pe drumul culturii noi, București, 1952; Reportaj din China nouă, București, 1952
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
și în conducerea cenaclului social-politic și literar-artistic Vatra. După debutul din 1986, în „Învățământul public”, cu cronică literară, prima carte, culegerea de versuri O săptămână de poeme nescrise, îi apare în 1998. Împreună cu Nicolae Leahu, scrie și un „eseu dramatic”, Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, pus mai întâi în scenă la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Bălți (2000) și publicat în 2001. Începând din 1995, alături de Mircea V. Ciobanu și Nicolae Leahu, editează revista „Semn”, la care e redactor
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
stabilire a „identității” scriitorului comentat. „Fețele alterității” sunt urmărite de la romantism la postmodernism, în încercarea de descifrare a procesului scrierii, iar „momentele inițiatice” ale unui autor ori „jocurile limbajului” sunt puse în discuție cu finețe și acuitate. Construcția dramatică din Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, ambițioasă, apelând la mijloace postmoderniste, evită trimiterile biografice elementare, pentru a configura un portret al lui Mihai Eminescu din perspectivă tensionată, actuală, fidelă până la un punct unui nucleu existențial real. Se pleacă de la semnificațiile
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
pleacă de la semnificațiile textului eminescian, pentru a se căuta un răspuns care oferă adesea deschideri spre noi semnificații, într-o desfășurare mereu polemică, îndrăzneață, surprinzătoare, dar coerentă și, în linii mari, admisibilă. SCRIERI: O săptămână de poeme nescrise, Chișinău, 1998; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (în colaborare cu Nicolae Leahu), Chișinău, 2001; Jocurile alterității, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, O săptămână de poeme citite, „Flux”, 1998, 20 noiembrie; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL, 1999, 1; Lefter
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]