803 matches
-
desparți de tine ca să-l svârli în calea morții ? - I 3). În mod evident, Chrysis și Ifigenia nu aparțin aceleiași lumi. Clitemnestra lui Eliade este mai palidă și mai puțin maiestuoasă decât pătimașa eroină a lui Euripide care își apără dârz fata ajungând ca în tulburătorul discurs final să-i arate soțului la ce se poate aștepta la întoarcerea dintr-un război câștigat cu prețul sângelui propriului copil. După cum sugerează indicațiile de regie, dramaturgul român preferă să imagineze o mamă destul de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de a fi părăsită, își face griji ca nu cumva să se sinucidă : Mă tem că pregătește ceva nou, ciudat./ E fără stavili duhul său ! Nu va-ndura/ Bătăile de joc ! O știu și mă-nfior/ Să nu-și înfigă-o dârză spadă prin ficat. De altfel, la început, gândul propriei dispariții îi trece prin minte și Medeei : Vai mie, sărmana, moartea mi-o chem. [...] ce-aș folosi/ De-acuma, trăind ? Ba moartea, vai, vai/ Coboare să-i las netrebnicu-mi trai. În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
apropierea lor peste secole. Instrumentele răzbunării sunt aceleași în cele două piese : focul și sabia. Medeea ezită o clipă la care din aceste arme să recurgă : Să le topesc în foc iatacul lor de miri/ Ori să le-nfig o dârză spadă prin ficat ? Mai apoi, îi trimite Creusei o cunună de aur azvârlind un uimitor șuvoi de foc mistuitor și își străpunge copiii cu o lamă ascuțită. În chip analog, întrebată de Ionel dacă are de gând să-l incendieze
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rupt/ din cerul clocotind ! - scena 4). De la prima sa apariție, Oedip își proclamă convingerea că oamenii sunt pe potriva zeilor : Cum vrei s-ajungă-o rugă până sus/ fără puterea încredințării că noi suntem/ asemenea cu ei ? (scena 1). Plasându-se demn și dârz înaintea lor (Este-o dreptate în azur și drept/ îi stau în față ! Îi înfrunt și sunt prea plin de ei ! - scena 1), el își explică atitudinea provocatoare prin dorința de a pricepe evenimentele în care este implicat (De ce i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acestui ziar.** Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destăinuia temperamentul neastâmpărat al patronului. Firește, violența din presă trecu în Parlament și afară, așa încât văzurăm chiar oameni foarte liniștiți că sunt luați de vârtej. De exemplu, în urma unei polemici foarte dârze, Titu Maiorescu și Eugeniu Stătescu au o întâlnire cu pistolul. Câteva săptămâni mai târziu, un alt duel. Barbu Delavrancea de la Epoca și Alexandru Djuvara, redactorul șef al ziarului liberal l’Etoile Roumaine, în urma unor repetate atacuri violente, au întâlnire cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tu înspre mîine privești, Să nu-l uiți vreodată pe Costic-a lui Toma, țăran gospodar din Cernești ! Cînd chinga te strînge, cînd trupu-ți se frînge și nu mai știi cum să răzbești, Adu-ți aminte de Toma Costică, țăranul cel dîrz din Cernești! Cînd griji și necazuri, dureri și suspine te fac peste mări să pornești Icoană să-ți fie Costic-a lui Toma, țăranul rămas în Cernești ! Iar dacă vreodată vei strînge lumina din rîuri cu scule drăcești Să știi că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Austriei au fost cumpărate cu mandatul ce i s-a dat în Bosnia și Herțegovina. Consimțământul Angliei a fost cumpărat cu autorizarea de a ocupa insula Cipru și alte mari concesiuni în Asia. în dezacord cu limbagiul mândru și atitudinea dârză, cu două luni în urmă, când șeful guvernului englez anunța convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Beaconsfield a mers până a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconsfield a avut atunci micimea de suflet de a susține cum că retrocedarea către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de toate nuanțele - afară de Dumitru Brătianu, care nu este încă opozant declarat - ia atitudini belicoase. Ziarul l’Indépendance Roumaine, moderat până aci, trece hotărât în câmpul adversarilor ireductibili ai guvernului. Opoziția se hotărăște pentru un front unic și pentru lupta dârză în alegerile pentru Camerele de revizuire. Un comitet de luptă este ales. El e compus din: Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Mârzescu, C. Suțu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary. Dar junimiștii lipsesc din front. Petre Carp a fost numit ministru al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că doctorul Romniceanu va veni la Spitalul Colțea. Aci studenții îl așteptau. Manifestația era pregătită din vreme, camerele, coridoarele, curtea erau pline de studenți. Când doctorul Romniceanu apăru, fu primit cu aceleași arătări de ostilitate. Însă Romniceanu era îndrăzneț și dârz. Rezista cu cuvinte violente dar, în fața numărului și a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
24 noiembrie 1927, partidul liberal a intrat, virtual, în criză. În firea lui Vintilă Brătianu, devenit șef al partidului, nu se afla o mistică liberală. De aceea, în 1930, partidul liberal nu a avut vigoarea necesară ca să organizeze o opoziție dîrză, de durată, regelui Carol II. Poate că Vintilă Brătianu ar fi avut curajul să o facă, dar era gruparea lui George Brătianu care, sub precipitarea nechibzuită a unei ambiții și ademenit de Carol II, se intitulase "partid liberal". 23 În
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
aproape de amiază, plecând cu automobilul la Mamaia. Septembrie. Principesa Elena și fiul ei, Mihai, au revenit la București. La 2 septembrie, presa anunța că regele Carol însoțit de Mihai va vizita Iașul cu prilejul unui concurs hipic. Supărat de atitudinea dârză a Principesei, în privința declarației de respingere a anulării divorțului, Carol a decis să recurgă la presiuni financiare, pentru a-i schimba decizia. El „a luat bugetul palatului și a redus trebuințele lui Mihai la minimum: un dascăl, un preceptor, doi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au devenit fermieri. Societatea Santa Fe a adus mii de ruși ce fugeau de persecuțiile din țara lor. Compania Southern Pacific a adus mulți germani, scandinavi și foarte mulți alți europeni. Acest uriaș avânt spre vest, de oameni cu voință dârză, constituie cea mai grandioasă epopee din istoria agrară a lumii și cea mai strălucitoare lecție de economie politică știută vreodată. La 10 mai 1869, calea ferată ce Înainta din est, construită de Union Pacific s-a Întalnit cu linia construită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
avocat, a depus ieri cuvenitul jurământ, fiind înscrisă în Baroul din Iași.” * Dar ce reprezintă dl Iancu Flondor? - se întreabă Bucovina, parcă pentru a răspunde cititorului careși purta pe buze întrebarea. Expansiunea în Bucovina a politicianismului s-a izbit de dârza împotrivire a dlui Iancu Flondor. Două lumi se măsuraseră, lumea de proaspătă propășire, ridicată în mocirla vechiului regat și lumea tradiției românești. Una în zbaterea disperată a agoniei, cealaltă în impresionanta înverșunare a reînvierii. Dl. Flondor a izbit scurt, masiv
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu grenada în mână și cu o dexteritate de jongleor azvârlea mingea omorâtoare în dușmanul țării sale. A pierdut piciorul, cum ar pierde o gheată, un lucru de nimic. Nu s-a bocit, n-a cerut semenilor săi milă, și dârz s-a ridicat în piciorul de lemn cerând... dreptul la muncă. Suma ridicolă cu care sunt plătiți azi invalizii de război, lui de abia îi ajunge de tutun...” „Împărțirea averii defunctului rege Ferdinand” era o știre în care interesații aflau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziarului 32x44 cm. 104 „Sextil Pușcariu, titular al catedrei de limbă română de la Universitatea din Cernăuți (noiembrie 1906). Activitatea la Cernăuți a acestui om de inimă și de largi cunoștințe a aruncat sămânța unui duh nou, mai conștient și mai dârz, în rândurile intelectualilor și studențimii de aici, sămânță care a prins colți trainici.” Din comitetul de redacție au făcut parte: D. Marmeliuc, G. Tofan, C. Berariu, Gr. Nandris, G. Rotică, V. Grecu ș.a., ținând seama de longevitatea ziarului. În primii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura, Vîjnița, Stănești, Zastavna, multe numere ale periodicului Patria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a domnului profesor Leca Morariu își avântă buzduganul și adulmecă zările basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem întru toate și iscălim alături de dsa până și notele cu privire la Iconar (Informăm însă Fătul-Frumos că Glasul Bucovinei -și cu atât mai puțin Junimea Literară) nu stă și nu va sta sub influența, pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vrea, el poate; Ce e rău tu schimbă-n bine, Faur vieții te socoate; Speră, luptă fără teamă, Fapta nu e val ce trece; Frați de-ndeamnă, frați te cheamă Cum poți sta-mpietrit și rece?" .......................................... Cîte sute de catarge Dârze lasă malurile Multe sunt ce nu le-or sparge Vânturile, valurile Duc belșug, solii de viață Și străbat pământurile, Ști-vor înfrunta prin ceață Valurile, vînturile." Textele nici nu mai necesită, credem noi, a fi comentate. Este celebru poemul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ca javrele morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e,/ În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Domnule, cu greu aș putea alege ceva de aici, îmi plac toate. Da ? Ia, uite-o p-asta, ia citește-o p-asta, și îi arată cu degetul său gros textul : Lui Stalin slavă, slavă cântăm, Pe drumul lui mai dârz ne-avântăm Cu brațele libere clădim un imn lui Stalin Lumii noi conducător și învățător Și-n corul de popoare glasul ni se-nalță Stalin, far nemuritor ! — Pe morții mă-tii dacă am să cânt așa ceva ! și, într-un acces
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cînd vorbesc de moral și moralitate nu mă gândesc În primul rând la accepțiunea lor comună, ci la sensurile nietzscheniene ale acestor atribute, la acea die moralität care vrea să spună, mai presus de orice, curaj! Curaj În creație, curaj dârz, neînduplecat, rudă, În ochii unora, dar și ai tăi, adeseori, cu mult hulita nebunie, curaj de a te regăsi pe tine În clocotul și „hohotul” mulțimilor de oriunde și de oricând, acel werde wehr du bist, devino ceea ce ești! Caută
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vezi d-ta, hora nu-mbătrânește." D. [...]* în articolele sale încearcă a fi subtil și gingaș. Așa odinioară un măgar încerca să cânte-o serenadă (și răgea de prăpădea pământul). Și cânele mânâncă din farfurie, dar la piciorul mesei. Merge dârz și cu capul pe sus, ca și cum i-ar fi frică să nu cază, după cum s-ar și cuveni, în patru labe. Calicul, după ce s-a șters pe bot și a băut un cofăel de apă, apoi te întreabă dacă ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se cu vocea. Cânta versuri vechi. L-a vizitat Brătianu, cu care a vorbit demn și dârz. I s-au întâmplat lucrurile cele mai extraordinare. Știe toate. Știe de Veronica Micle că "a mai dat gata pe unu" și "acuma trage pe dracu de coadă în America"! N-a murit? Nu. E-n America. Mi-a scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a, pag. 18, rândul al patrulea de jos, după cuvântul poeni: în sihlă se așezaseră sitarii, sosiți de la miază-zi. Ultimul rând Coborându-mă De văzut și ediția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vineri (cum stă scris și în Letopisețul lui Ștefan)... Răufăcătorii aceia (românii), fiind oameni ai morții, și-au descoperit capetele și, intrând în luptă, s-au măcelărit cu ostașii islamici până când s-a lăsat seara și soarele a apus... Picioarele dârze ale ghiaurilor nemaiputând să țină, ei au ales calea fugii, părăsind măcelul de pe câmpul de bătălie...”. La Războieni a fost o confruntare crâncenă, cronicarii turci recunoscând ei înșiși că românii s-au bătut ca niște oameni care nu le era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]