8,894 matches
-
cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- "PIETRELE DACILOR VORBESC" Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor.. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag...Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiță a dacilor transilvăneni, o așezare la nord de Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Munții Retezat...Iar dincolo de Jii urcă Munții Orăștiei, unde peste cascade și repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
de atunci - că ți-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu brațele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De asta mi-am împlântat Stâlpul la răspântia marilor drumuri.. N-ar fi fost rău să-l înconjor și pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, un calendar ceresc - de unde vine lumina cea adevărată...Câte nu s-au povestit despre Stâlpul meu Infinit.. E un act, un fapt de recunoștință infinită. Spre maturitate, ..elementele sale le-am găsit în semnul stâlpului, identic cu semnul fulgerului, strălucind
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
opera deschise larg către viitor. Stâlpul Nesfârșitului este negarea Labirintului. Este speranța către deplina armonie spre care omul tinde în univers”. ELISABETA IOSIF Mai, 2012*) *)COMUNICARE PREZENTATĂ LA A XIII-A EDIȚIE A CONGRESULUI DE DACOLOGIE 2012, CU TEMA “PIETRELE DACILOR VORBESC” “BRÂNCUȘI 2012”. 30 iunie 2012 ELISABETA IOSIF Referință Bibliografică: Al XIII-lea Congres de Dacologie- Pietrele dacilor vorbesc / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
tinde în univers”. ELISABETA IOSIF Mai, 2012*) *)COMUNICARE PREZENTATĂ LA A XIII-A EDIȚIE A CONGRESULUI DE DACOLOGIE 2012, CU TEMA “PIETRELE DACILOR VORBESC” “BRÂNCUȘI 2012”. 30 iunie 2012 ELISABETA IOSIF Referință Bibliografică: Al XIII-lea Congres de Dacologie- Pietrele dacilor vorbesc / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
cu care noi românii ne putem mândri în lume. Apoi autoarea se prezintă: “Sunt omul care a întâlnit pe drumul suferinței gândul înțelepciunii”. Și adresează îndemnul : “Ține oamenii frumoși lângă tine!” Pe furiș, intrăm în dans ca romanii în văile dacilor, la furatul feciarelor, intrăm din întuneric în viață, născuți din “întâmplarea clipei”. Începem în ritm de tango: “Ritmurile sufletului adună melodii și le supune. Gândul dispare. Și locul lui, străbătând tumultul sufletului, îl preia momentul. Timpul stă în loc. Acum e
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1466365009.html [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
Acasa > Poezie > Imagini > OROLOGIUL Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Văd orologiul poticnit cum zace, Rănit profund, de-o clipă s-a înțepenit, Își numără secundele, trecute, toate Printre bătăile târzii, la ceasul potrivit. Bătaia mută, parcă se
OROLOGIUL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476797190.html [Corola-blog/BlogPost/379100_a_380429]
-
pe pământ. Din curgerea-i firescă, precum râu-n aval, Pe țărmul lui privesc, aievea an de an, Un astăzi-gând de ieri, și-un mâine-vis de azi, Speranțe și-amintiri, nu se vor pierde-n van. Referință Bibliografică: OROLOGIUL / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
OROLOGIUL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476797190.html [Corola-blog/BlogPost/379100_a_380429]
-
astăzi-gând de ieri, și-un mâine-vis de azi, Speranțe și-amintiri, nu se vor pierde-n van. Referință Bibliografică: OROLOGIUL / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
OROLOGIUL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476797190.html [Corola-blog/BlogPost/379100_a_380429]
-
de sânge, ai prietenilor apropiați, ai cunoscuților. Prețioase ne sunt realizările. Așadar, vă invit ca împreună să realizăm primii pași spre a sprijini o bună educație, o șansă acordată în primă fază concretă tinerilor Români (îmi place să îi numesc Daci, ba chiar Traci - am sentimentul ca Europa și lumea sunt o mare Tracie, o pastilă propie ce vine pentru întămpinarea educației), acestor tineri minunați cu un extraordinar potențial ce se află în liceele noastre. Sunt tinere vlăstare în liceele noastre
O DIFERENŢĂ – PROIECTUL PILOT ZBURD de RADU ROBERT ZACIU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Radu_robert_zaciu_o_diferenta_pr_radu_robert_zaciu_1346661466.html [Corola-blog/BlogPost/343750_a_345079]
-
meu Constantin Bolocan. Legătura cu părintele Bălașa am reluato, cum spuneam,atunci când venea la Cluj-Napoca să-și lanseze cărțile și revista Dochiana în Sala de Sticlă a Primăriei clujene.Era o plăcere să-l asculți când vorbea despre istoria poporului dac, despre limba vorbită de acesta,despre cât este mitologie și cât este adevăr.Împreună cu preotul Ion Marinescu, acum parohul Bisericii din Sutești,constituia un cuplu indisolubil ,de intelectuali , un nucelu puternic de cultură ,iluminator de înțelepciune și iubitor de istorie
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Preotul_dumitru_balasa_patriarhul_limbii_dacoromane.html [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
cei care cred în reîncarnare, este de admis cazul că poetul Petru Solonaru a trăit într-o perioada antică și ceea ce scrie pare fi venit dintr-o amintire ancestrală, prin faptul că așează în timp și spațiu vremea zeului geto- dac Zamolxe, făcând în scrierea sa ample referiri la date geografice (țări -Sciția, Patria Hylee, Pelasgul, Geția, Dacia Căciulii, Cyteea Neagră - vârful muntelui sacru -Kogaion, insula Leuke -insula Șerpilor -fluviul Danubius, Istrul, Oceanul Potamos, etc), la floră: Fucsia, Camomilla - mușețelul-plantă medicinală
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > FRAGENT 2 DIN ESEUL "LIMBA ROMÂNILOR Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 3. Care este originea limbii noastre? „Latinizarea limbii dacilor”? În orice manual școlar scrie că limba română s-a format după cucerirea Daciei de către romani în anul 106 d.Hr prin latinizarea limbii geto-dacilor. Cum s-a produs acest fenomen? Se dau explicații vagi, generale. Pe scurt, această teorie
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Cum s-a produs acest fenomen? Se dau explicații vagi, generale. Pe scurt, această teorie arată că stăpânitorii romani, care vorbeau limba latină, în contactul cotidian cu învinșii, i-au determinat să le vorbească limba, mult mai evoluată decât limba dacilor, o limbă primitivă, barbară, probabil greu de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
multe cuvinte vocala „a” a fost înlocuită cu vocalele „ă” și „â”. De ce? Iarăși, lipsă de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în război, iar progeniturile cuplurilor nou formate au învățat din fașă numai vorbe latinești spuse de mamele lor, care...Chiar, care? Probabil că în „dragostea” lor cea mare față de bărbații romani, le-au învățat limba, uitând instantaneu limba lor
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
plecarea romanilor din Dacia, că ar fi năvălit barbarii, care, la rândul lor, le-au spus și ei geto-dacilor niște cuvinte, care...Și uite-așa geto-dacii, strămoșii noștri cei „latinizați”, au început să vorbească...românește. Ce „bine” le-au făcut dacilor, atât romanii cât și barbarii! Altfel, cum mai vorbeam noi acum limba română.? Așa o fi fost, nu insist. Probabil că la școală profesorii au alte explicații, serioase și docte. De aceea nu-mi permit să-i contrazic, deși am
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mai vorbeam noi acum limba română.? Așa o fi fost, nu insist. Probabil că la școală profesorii au alte explicații, serioase și docte. De aceea nu-mi permit să-i contrazic, deși am unele nedumeriri de profan: să fi acceptat dacii învinși, dar mai ales femeile lor, să vorbească entuziaști limba cuceritorilor lor? Nu mă mir, pentru că și-n zilele noastre, fără să ne atace, fără să ne cucerească, americanii au intrat cu bocancii limbii lor în limba noastră, procopsindu-ne
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]