806 matches
-
provincii romane Dacia și Moesia. Prima sinteză a fost aceea dintre daci și romani și stă la baza formării poporului român. A doua sinteză se produce diferit la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor secole, între populația daco-romană și populațiile slave venite în secolul VII. Consecințele așezării slavilor la Dunărea de jos sunt importante. Are loc separarea latinității din peninsula Balcanică de cea nord-dunăreană. La sud de Dunăre, majoritatea populației romanice este înconjurată de slavi, iar cea rămasă
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 1878, la 4 km. de sat în dealul "Cracu Otar", s-a descoperit o așezare preistorică, aparținând culturii "Coțofeni". Pe Valea Mare, în punctele "Arie" și "Comorâșnița" s-au descoperit vestigii daco-romane cu ziduri și ceramică romană, iar în punctul "Sebeșanu", pe Dealul Țânțara s-a descoperit un castel medieval. De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
nu vin ca să vă omoare oile". Epoca străveche este atestaă prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici (Loneștea) în 1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul rând de natură economică din moment ce avem mărturii precum cetatea romană de lângă cimitirul catolic, (obiectiv arheologic necercetat încaă), o piatră cu inscripție romană aflată la "cetate" și predată la Muzeul de Istorie din Timișoara
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
în secolul I î.e.n., în vatra unitară de formare a statului dac centralizat și independent al lui Burebista. În urma războaielor din anii 101-102 și 105-106 e.n., Dacia, devenind provincie romană și pe aceste meleaguri există același proces istoric, caracteristic conviețuirii daco-romane. În cei peste 165 de ani de intensă romanizare, în cadrul unei vieți social-economice puternic consolidată, se deschid largi perspective de dezvoltare a obștilor daco-romane de mai târziu, integrându-se, astfel, și acest colț de țară, numit Voislova în ansamblul procesului
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
105-106 e.n., Dacia, devenind provincie romană și pe aceste meleaguri există același proces istoric, caracteristic conviețuirii daco-romane. În cei peste 165 de ani de intensă romanizare, în cadrul unei vieți social-economice puternic consolidată, se deschid largi perspective de dezvoltare a obștilor daco-romane de mai târziu, integrându-se, astfel, și acest colț de țară, numit Voislova în ansamblul procesului de formare a poporului român și a limbii române.Izvoarele istorice de la începutul veacului al XIV - lea surprind, pentru spațiul montan al Banatului, forme
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Pe raza Corodului se află și o Zonă protejată, introdusă pe "Lista monumentelor istorice" aprobată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernamentale Nr. 68/1994 (aprobată prin Legea nr. 41/1995). Aceasta este reprezentată de situl arheologic numit "Valul lui Athanaric" - din perioada daco-romană, situat în poziția 18A0030. Păstrarea nealterată a acestui sit necesită instituirea unei zone de protecție corespunzătoare legislației în vigoare. În comună se găsesc: trei școli gimnaziale în satul Corod, o școală gimnazială în Blânzi, o școală primară în satul Brătulești
Comuna Corod, Galați () [Corola-website/Science/301208_a_302537]
-
din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice cel de pe „platoul Deluș” de la Copuzu cuprinde o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène) și o așezare și o necropolă din perioada daco-romană (secolele al III-lea-al IV-lea); situl de la Crăsani (la ieșirea din satul Crăsanii de Jos către Sudiți) cuprinde așezări din neolitic și din perioada Latène, la fel ca al treilea sit, cel de la „Piscu Crăsani” din zona aceluiași
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada Mare, nr. 123 din Sudiți, construcție datând din 1928.
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu străzi care formează unghiuri drepte și sunt paralele. La aproximativ 1.5 km în direcția nord nord-vest de satul Volintirești se află un
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea; situl de pe dealul Hiliței, aflat la 1 km vest-nord-vest de satul Hilița, conține așezări din secolele al V-lea-al III-lea Latène-ul timpuriu), secolele al II-lea-al IV-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de satul Osoi) cuprinde așezări din Halstattul târziu, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1804) din satul Comarna.
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Fundătura 11”, la sud-vest de satul Șerbești, el cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și două medievale timpurii (una aparținând culturii Dridu). Celălalt obiectiv este (ante 1809) din satul Coropceni.
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Dintre acestea, șase sunt situri arheologice: situl de la „Fundătura” (200 m sud de satul Chilișoaia) cuprinde așezări din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XV-lea; situl de la „Siliștea” din partea de nord-vest a aceluiași sat are în componența sa urmele unor așezări din secolele al IV-lea-al V
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
și 11” aflat lângă biserica veche de lemn din afara satului Păușești, cuprinde așezări din Halstattul timpuriu, secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XVI-lea; în sfârșit, situl de la „Cantonul Silvic” (aflat la 800 m sud-est de satul Păușești) conține așezări din epoca bronzului târziu (cultura Noua), secolul
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
VI-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XVI-lea; în sfârșit, situl de la „Cantonul Silvic” (aflat la 800 m sud-est de satul Păușești) conține așezări din epoca bronzului târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolul al V-lea, secolele al VI-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XI-lea-al XIII-lea (epoca medievală timpurie), secolul al XVI-lea și secolele al XVI-lea-al
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
ele sunt situri arheologice: situl de „la Curtea Boierească” din vatra satului Bârlești conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire urme de așezări din neolitic (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și una din Evul Mediu Timpuriu. Celelalte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1848) din satul Erbiceni, și gara Erbiceni (sfârșitul secolului al XIX-lea).
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
IV-lea-al III-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al VIII-lea-al IX-lea și secolul al XVIII-lea; situl de la „Dâmbul lui Pletosu” cuprinde așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), secolele I-al II-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al IV-lea (epoca post-romană), secolele al IX-lea-al X-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; situl din „grădina lui Pascal” conține urme din secolele al VIII-lea e.n., al IX-lea-al X-lea
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
de la „Siliștea Schitului” (la nord-vest de satul Ion Neculce) și situl de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A și alta faza III), Halstattul târziu, secolele al III-lea-al IV-lea (epoca daco-romană), și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Situl de la Siliștea Schitului conține așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n., secolul al V-lea (epoca
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.-I e.n.); și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului spre Codăești), sit ce conține urmele unei așezări daco-romane din secolul al IV-lea e.n. și ale unei așezări medievale din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat că monument de arhitectură, este biserică de lemn „Sfanțul Pantelimon”, construită în 1797.
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al X-lea, secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XIII-lea-al XIV-lea, secolul al XV-lea și secolele al XV-lea-al XVIII-lea.
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
situl de „peste Baltă” („Pârliți”), aflat al est de satul Holboca. Situl de la Dancu are urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. Situl de peste Baltă cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., secolele al IV-lea-al V-lea
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]