709 matches
-
războiul, pentru ca dorința lui Rimbaud de a «schimba viața» să stîrnească un soi de entuziasm și pentru ca revolta împotriva moralei, literaturii, evidențelor și desfășurării cotidiene a lucrurilor să pară tinerilor singura atitudine acceptabilă”, notează Marcel Raymond în deschiderea capitolului despre „Dada“ din De la Baudelaire la suprarealism, explicînd dadaismul prin „spiritul de neîncredere universală” și „refuzul de a sluji, care a scuturat atîtea consemne tradiționale și credințe străvechi” (De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov. Studiu introductiv de Mircea Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nebunie. Ciudat lucru această extrem de complexă glandă fantastică ce-i creierul înnebunit de setea de forță și de izbîndă”. În această lume pe dos, unde revolta și nebunia devin dezirabile, autodistrugerea euforică descrisă de tînărul autor rezonează, frapant, cu spiritul Dada ce va irumpe nu peste multă vreme: „Departe, bestia însîngerată sătulă de alergare s-a oprit pervertită de pofta subită de a-și mînca fesele. Și rătăcitul din alte lumi, în loc să liniștească delirul, ar căuta prin întunecimile sufletelor noastre ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plus attaché au territoire natal”, cf. Claude Sernet), exprimă jumătatea românească și „tristețea provincială” a poetului expatriat și internaționalizat. Numele Tristan Tzara a fost legalizat în 1925, printr-o decizie a Ministerului de Interne al României. Emigranți români pe teritoriul Dada Nu puțini cercetători străini ai fenomenului Dada atrag atenția asupra rolului de lider pe care și l-a atribuit - oarecum pe nedrept, în detrimentul lui Hugo Ball - Tristan Tzara, considerat de mulți dintre cei care l-au cunoscut drept un aventurier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sernet), exprimă jumătatea românească și „tristețea provincială” a poetului expatriat și internaționalizat. Numele Tristan Tzara a fost legalizat în 1925, printr-o decizie a Ministerului de Interne al României. Emigranți români pe teritoriul Dada Nu puțini cercetători străini ai fenomenului Dada atrag atenția asupra rolului de lider pe care și l-a atribuit - oarecum pe nedrept, în detrimentul lui Hugo Ball - Tristan Tzara, considerat de mulți dintre cei care l-au cunoscut drept un aventurier ambițios și dornic de publicitate... Dorință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rappeler qu’il y a, au-delà de la guerre et des patries, des hommes indépendants qui vivent d’autres idéaux. L’intention des artistes assemblés ici est de publier une revue internationale. La revue paraîtra à Zurich et portera le nom DADA” (Hugo Ball, La fuite hors du temps, journal 1913-1921, Editions du Rocher, Paris, 1993, apud. „Dada à Zürich“ în vol. Le mot et l’image (1915-1916), L’écart absolu-poche, Col. Les Presses du réel, Dijon, 2006, p. 131). Marcel Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
d’autres idéaux. L’intention des artistes assemblés ici est de publier une revue internationale. La revue paraîtra à Zurich et portera le nom DADA” (Hugo Ball, La fuite hors du temps, journal 1913-1921, Editions du Rocher, Paris, 1993, apud. „Dada à Zürich“ în vol. Le mot et l’image (1915-1916), L’écart absolu-poche, Col. Les Presses du réel, Dijon, 2006, p. 131). Marcel Iancu - „vecinul” zürichez al lui Tzara de la Pensiunea Altinger, Fraumunsterstraβe 21 - plecase cu cîteva luni înainte, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ei maldăre de dosare și fotografii. Un aport consistent, vădind seriozitatea implicării. Ulterior, Marcel Iancu va deveni unul dintre organizatorii și finanțatorii manifestărilor, participînd cu măști, design de afișe, ilustrații, costume, scenografii ș.a.m.d. la seratele și happening-urile Dada. Potrivit mai multor relatări ale martorilor, tînărul arhitect obișnuia să povestească la Zürich despre eforturile sale de a aclimatiza literatura și arta modernă la București... Pe 5 februarie 1916 are loc primul spectacol dadaist: primul interpret (un tînăr de 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dorul pentru cămin. Lui Hans Richter i-a lăsat impresia unui tip talentat, manierat, perseverent și răzbătător, organizator excelent și viitor impresar al grupării, cu un temperament „francez” sau „latin”, disonant în raport cu cel mult mai rece al germanilor... (Hans Richter, Dada, art and anti-art, Éditions de la Connaisance, Bruxelles, 1965). Împreună cu Tzara, „bateristul” Richard Huelsenbeck (emigrat din Germania) și Marcel Iancu vor interpreta, în costume tiroleze grotești sau în robe întunecate, poeme simultane, „bruitiste”, esperanto și „maori”, urlîndu-și versurile împănate cu onomatopee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ieri ca dadaism, azi ca «Rezistență franceză» și sovietism literar, mîine ca dandysm anglo-saxon”, merg însă în sensul unor abia disimulate stereotipuri xenofobe, reperabile în cazul mai tuturor adversarilor autohtoni ai lui Tzara. Denunțat ca traficant imoral și dezertor, militantul Dada e opus strategic (probabil pentru a contracara suspiciunile de antisemitism...) unor intelectuali evrei „asimilați”, fideli militar României: „A se scuti de precursori, de inventatori și fondatori din Valahia noastră, fugari de la armată cînd a venit vremea să ne apărăm țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
istoriile lui R. Lalou, M. Raymond sau A. Thibaudet, antologiile de la Sagittaire Krà și celelalte... Interesant este faptul că și André Breton, cu ocazia Congresului spiritului modern (martie 1922, dată cînd va fi consfințită nașterea mișcării suprarealiste prin contestarea lui Dada), îl va elimina pe Tzara din cadrul suprarealismului cu argumente naționaliste, citîndu-i pe „dadaiștii” Huelsenbeck, Schad și Val Serner (achiziționat de la familia Breton de Biblioteca Națională din Paris, Cota 14316. Manuscrise, achiziții noi, dosarul „intim” al respectivei manifestări a fost descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Originea străină, neaderența la poezia franceză a lui Tzara, denunțat ca „impostor avid de reclamă”, fuseseră invocate fățiș de liderul suprarealist în Le journal du peuple (22 februarie 1922). Iată și un extras copiat de mîna lui Breton din lucrarea Dada siegt (1920) a lui Huelsenbeck: „Monsieur Tzara qui se nommait l’hm le + libre (l’homme le plus libre) du monde chaque jour parcourait ses comparses de journaux dans léquels ont l’avait appelé grand homme à Paris et couronné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aucun allemand n’était représenté...” Într-un articol publicat în revista Comoedia din 7 martie 1922, Tzara îi va răspunde lui Breton negînd ferm existența corespondenței infamante a lui Huelsenbeck, citînd diverse opinii din presa germană privitoare la paternitatea cuvîntului Dada și invocînd tîrzia convertire la dadaism a catolicului Schad. Nota bene, printre cei care-i vor lua apărarea în scandal se va număra și un „metec” român, C. Brâncuși... Mai tîrziu, Richard Huelsenbeck va sublinia, nu fără un grăunte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trebuie sau pot să conducă lumea (...) un barbar de cel mai înalt nivel mental și estetic” (Richard Huelsenbeck, Memoirs of a date Drummer, The Viking Press, New York, 1947, apud. François Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, traducere de Alexandru și Magdalena Boiangiu, Editura Compania, București, 2002, p. 38). Mai tîrziu - naționalism francez, de data asta... - Tzara va fi taxat drept „venetic” de către Breton (v. polemica deja menționată)... În replică, la Zür Waag - unde, alături de prietena sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
polemica deja menționată)... În replică, la Zür Waag - unde, alături de prietena sa Maya Chrusecz, încălzea atmosfera cu poeme „negre” special culese din colonii și agrementate cu fragmente în limba română - Tzara lansează faimosul, histrionicul, destructiv-autodestructivul său „Manifest al domnului Antypirine“: „DADA rămîne în cadrul european al slăbiciunilor, este totuși un rahat, însă noi vrem de-acum înainte să ne căcăm în culori felurite ca să împodobim grădina zoologică a artei cu toate drapelurile consulatelor. Sîntem directori de circ și fluierăm în vînturile bîlciurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de-acum înainte să ne căcăm în culori felurite ca să împodobim grădina zoologică a artei cu toate drapelurile consulatelor. Sîntem directori de circ și fluierăm în vînturile bîlciurilor...” (versiune românească de Ion Pop, în „Tristan Tzara, Omul aproximativ. Șapte manifeste Dada și Lampisterii“, Editura Univers, București, 1996, p. 7). Pe scurt: o competiție de agende național(ist)e într-o mișcare cu caracter asumat transnațional... De altfel, Zürichul a reprezentat pentru Tzara & Co doar o stație pe drumul spre Centru. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1996, p. 7). Pe scurt: o competiție de agende național(ist)e într-o mișcare cu caracter asumat transnațional... De altfel, Zürichul a reprezentat pentru Tzara & Co doar o stație pe drumul spre Centru. Peste doi ani, după încheierea războiului, Dada va „cuceri” pe rînd Parisul și Berlinul, capitalele a două mari țări aflate pînă deunăzi în conflict. O manevră foarte... dadaistă! „Călugărul fantast” Hugo Ball și predicatorul ambulant Johanes Baader, ultimul - membru al Societății Anonime a lui Hristos, dădeau, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Baader, ultimul - membru al Societății Anonime a lui Hristos, dădeau, prin fanatismul lor pur, o notă „mistică” grupării. Treptat însă, răzbătătorul Tzara începe să se erijeze în manager, intermediar de relații internaționale, strateg și, în ultimă instanță, lider al „companiei” Dada. În vara lui 1916, la marea serată de la Züntfhaus zür Waag (unde gruparea se retrăsese după închiderea cabaretului), îl va înlocui, în calitate de impresar pe Hugo Ball, după ce acesta din urmă - epuizat după lectura poemului maori „o gadji beri bimba“ - este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Amănunt revelator - în seara de pomină de la Zünfthaus zür Waag, mentorul Hugo era îmbrăcat într-un costum de episcop, special creat pentru el de către Marcel Iancu... Un amănunt mult discutat de către actorii și exegeții mișcării în cauză (deși, în „Manifeste dada 1918“ Tzara avertiza că explicarea cuvintelor e o „distracție a burtăroșimii”) privește originea etnolingvistică a termenului Dada. Potrivit lui Hugo Ball, acesta ar reprezenta (în franceză) „căluțul de lemn” al copiilor, iar în germană - bucuria copilului de a se legăna în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de episcop, special creat pentru el de către Marcel Iancu... Un amănunt mult discutat de către actorii și exegeții mișcării în cauză (deși, în „Manifeste dada 1918“ Tzara avertiza că explicarea cuvintelor e o „distracție a burtăroșimii”) privește originea etnolingvistică a termenului Dada. Potrivit lui Hugo Ball, acesta ar reprezenta (în franceză) „căluțul de lemn” al copiilor, iar în germană - bucuria copilului de a se legăna în cărucior. În română și în limbile slave, el desemnează - mecanic - dubla afirmație. Există și o semnificație religioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
franceză) „căluțul de lemn” al copiilor, iar în germană - bucuria copilului de a se legăna în cărucior. În română și în limbile slave, el desemnează - mecanic - dubla afirmație. Există și o semnificație religioasă. În calendarul ortodox pe stil nou, martirii Dada (doi la număr!) sînt sărbătoriți pe 13 aprilie (aproape de ziua nașterii lui S. Rosenstock...) și pe 20 septembrie. Potrivit manifestului sus-citat, „Aflăm din ziare că negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În calendarul ortodox pe stil nou, martirii Dada (doi la număr!) sînt sărbătoriți pe 13 aprilie (aproape de ziua nașterii lui S. Rosenstock...) și pe 20 septembrie. Potrivit manifestului sus-citat, „Aflăm din ziare că negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune a Italiei: Dada. Un cal de lemn, doica, dubla afirmație în rusește și românește: DADA”. A existat însă o dispută și cu privire la paternitatea formulei. Hugo Ball afirmă că Dada îi aparține. Pentru Hans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
număr!) sînt sărbătoriți pe 13 aprilie (aproape de ziua nașterii lui S. Rosenstock...) și pe 20 septembrie. Potrivit manifestului sus-citat, „Aflăm din ziare că negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune a Italiei: Dada. Un cal de lemn, doica, dubla afirmație în rusește și românește: DADA”. A existat însă o dispută și cu privire la paternitatea formulei. Hugo Ball afirmă că Dada îi aparține. Pentru Hans Arp, inventatorul termenului ar fi fost însă Tzara (la opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și pe 20 septembrie. Potrivit manifestului sus-citat, „Aflăm din ziare că negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune a Italiei: Dada. Un cal de lemn, doica, dubla afirmație în rusește și românește: DADA”. A existat însă o dispută și cu privire la paternitatea formulei. Hugo Ball afirmă că Dada îi aparține. Pentru Hans Arp, inventatorul termenului ar fi fost însă Tzara (la opt seara, pe 8 februarie 1916, la Café Terasse din Zürich). Marcel Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune a Italiei: Dada. Un cal de lemn, doica, dubla afirmație în rusește și românește: DADA”. A existat însă o dispută și cu privire la paternitatea formulei. Hugo Ball afirmă că Dada îi aparține. Pentru Hans Arp, inventatorul termenului ar fi fost însă Tzara (la opt seara, pe 8 februarie 1916, la Café Terasse din Zürich). Marcel Iancu îl desemnează pe același Tzara, dar localizează momentul „genezei” la Café Bellevue, peste drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
constatări provinciale)“, 1917], „iarba moartă pălise văile și vitele pășteau mîhnite/zăream mai departe caii goi/au murit toți oamenii de pe pămînt, dar nu-mi dau/seama dacă e mai bine“ („Septembrie. Ciornă“) etc. Tzara însuși va mărturisi, în Almanahul Dada al lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista Cabaret Voltaire, Zürich, 1916, p. 16 a manuscrisului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]