1,067 matches
-
în fața lumei zâmbind cu întristare; Când veselă, când tristă, dar totdeuna jună, {EminescuOpVIII 291} Zâmbirea mea atrage, cântarea mea adună Mulțimea curioasă - ce o răpesc în cer, În visuri fără margini, în raiuri de mister; Și azi ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem împrejuru-mi sororile-mi rozalbe Ca să le-ngîn viața și-n cupa lor aurie Să torn zi și-ntuneric, dureri și bucurie, Să văd trecutu-n viață - a faptei sântă dramă - Cum din mormânt eroii istoriei îi cheamă, Să văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o altă lume, din lumea ce-a trecut, Pe care nu-i mai vede cel ce nu i-a văzut, Să văd gloria moartă, să văd trecutul-rege Cum într-o lume moartă surâde și petrece. Și azi ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem fantazia cu florile-i rozalbe, Revoc trecutu-n viață - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii ei își cheamă. Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nebunită, Turnând în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem fantazia cu florile-i rozalbe, Revoc trecutu-n viață - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii ei își cheamă. Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nebunită, Turnând în cupa de-aur aroma cea amară: Nu voi să fie-aievea... să fie, nu!... să pară; Trecut, apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - iese lângă o piatră risipită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
face o analiză hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să comentez pe rând principalele motive mitice pe care le conține sau doar le sugerează textul colindei. 2. Desfrâul sacru Sub poalele ceriului Florile dalbe ! La umbra nourului [mărului ?] Mândră masă e gătită Pe iarba cea înverzită. Dar la masă cine șede Dumnezeu ce toate vede ; Și Crăciun, cel bătrân, Și Ioan, Sfânt Ioan, Și Ilie, Sfânt Ilie (13, p. 26). Din punct de vedere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acest moment crucial, când este în joc însăși soarta Cosmosului, somnul zeului este o greșeală fatală pe care o speculează Iuda. În unele variante ale colindei, cel care adoarme este Sf. Ion (21, p. 11) sau chiar Dumnezeu („Sus la dalbul răsărit/ Tare Domnul a durmit” ; cf. 26, p. 65). Dar cel mai adesea somnul îl cuprinde pe Sf. Petru, ceea ce îi permite intrusului să-i fure cheile și să năvălească în rai. în multe variante, Sf. Petru (sau cel care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a unor colinde românești nu este în măsură să „dizolve” arhaica structură „păgână”, cosmogonică a acestora : Dimineața de Crăciun Născutu-mi-a un domn tânăr, Domn tânăr ca Dumnezeu, Tinerel și frăgețel Și mi-și face-un scuticel, Scuticel de bumbăcel, Fașe dalbă de mătase, Legănior de păltior, Vântul tragănă, De mi-l leagănă... Domnul tare să creștea, Lucru mare că-mi făcea : Făcu ceriul și pământul, Făcu ceriu-n două zile, Și pământu-n nouă zile (15, p. 26). Tema arhaică a colindei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
când astfel de (cefalo) trofee dădeau măsura vitejiei unui luptător (112). Dintre preten- denții la titlu, doar unul reușește să treacă probele de voinicie, iar acesta este răsplătit cum se cuvine : Domnia să-i dau, Sila [= puterea] și măria Și dalba domnia (34) ; sau Pe el că-l dăruia, Cu târgul Iașului, Cu al Moldovei Și cu al Craiovei, Cu grija domnească, Boier să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
l-aș fi întâlnit și în variantele transilvănene ale Mioriței, colinde despre care folcloriștii au convenit că reprezintă formele cele mai arhaice ale temei. Cererea testamentară a ciobanului, adresată propriilor săi ucigași, sună astfel : Pe mine pământ nu puneți Numa dalbă [sfântă] gluga mea, Fluieru după curea (45, p. 565). Au fost inventariate 230 de versiuni ale Mioriței (deci circa 20% dintre cele aproape 1.200 de variante publicate), în marea lor majoritate transilvănene, în care expunerea cadavrului la suprafață este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de copac în episodul din legenda hagiografică în discuție. în unele cântece rituale funerare, călăuzele care însoțesc sufletul în peregrinarea lui prin labirintul silvestru dintre cele două lumi sunt anumite animale sălbatice - lupul, vulpea, vidra, mai rar ursul - cu care „dalbul de pribeag” urmează să se înfrățească și să se lase călăuzit de ele : Scoală [Ioane], scoală Că soarele apune, Calea-n codru-ți tună, Codrul este mare Și lumină n-are ; Codrul este des Intri, nu mai ieși. Capul să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populară” (80) -, în punctele nodale ale „marelui drum” se află câte un copac care fie indică un topos anume al drumului (bifurcare, loc de odihnă, fântâna cu apa uitării, întâlnirea cu „Maica bătrână”), fie participă (ajutând sau nu) la trecerea „dalbului de pribeag” dintr-o „zonă” în alta (traversarea mării, ascensiunea la cer etc.). Am văzut rolul major pe care îl joacă paltinul în călăuzirea și ascensiunea sufletului, așa cum apare în unele bocete bănățene. Iată și cunoscutul pasaj al salciei, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
motivul „întâlnirea/interogarea copacilor” (salcia nu răspunde, dar rugul da), dar nu și motivul „binecuvântarea/blestemarea lor” (84, p. 102). 2. O altă neconcordanță (parțială) este cea dintre soiurile de copaci întâlniți în cale : brad, măr, salcie, paltin - în cazul „dalbului de pribeag”, și rug, măslin, salcie, paltin - în cazul Sfântului Sisinie. Este posibil ca episodul din legenda în discuție să fie rezultatul unui sincretism dintre două sau mai multe cicluri de credințe (legende), dar desfacerea sau tăierea acestui nod comportă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răsare, Alba Iulia, 1975; Cântece și tradiții populare despre Horea și Iancu, Alba Iulia, 1978 (în colaborare cu Monica Anton); Legende și povestiri din Munții Apuseni, I-II, Alba Iulia, 1979 (în colaborare); Iancule, soare trudit, Alba Iulia, 1992; Florile dalbe, flori de măr, Alba Iulia, 1993; Horea, munte al vrerilor noastre, Alba Iulia, 2000. Repere bibliografice: Ion Buzași, „Stele în munți”, TR, 1977, 18; Aurel Sasu, „Stele în munți”, ST, 1977, 11; Laurențiu Ulici, Imagini în plan îndepărtat, CNT, 1981
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
sticlă și mă trezesc stînd În picioare, Într-un soi de transă, În timp ce chelnerii mișună În jurul meu În toate direcțiile și oamenii de la mese vorbesc. — Bex, ești ok? se grăbește Suze să mă Întîmpine. Îi cad ochii pe picioarele mele dalb Înciorăpate și nu-și poate reveni din șoc. Ce naiba sînt ăștia de pe tine? Ce-ai pățit? Bex... poți să vorbești? — Eu... Nu. Trebuie să stau jos. Mă tîrÎi după ea spre o masă din colț, unde se află Jess. — Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bessiki, Oștile tristeții, Iași, 1977; Bojin Pavlovski, Duva, București, 1977, Western Australia, București, 1981 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul roșu, Chișinău, 1990; Petar Njegos, Cununa munților, București, 1978; Kocio Ratin, Zorile dalbe, București, 1978; Iosif Noneșvili, Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Carolina Ilica); Antologia poeziei chineze, I, București, 1980 (în colaborare cu Liu Yu-Giu); Moris Pothișvili, Pasărea meditației, Iași, 1981; Slavko Ianevski, Taină-joc-simțire, București, 1981; Ante Popovski, Macii, București, 1981; Mihail
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
expresie individualizată, feminină - cu cea din Romanțe pentru mai târziu și De vorbă cu mine însumi de Minulescu. Productivă scriitoare pentru copii, F. aduce poezia copilăriei în mai toate versurile ei, mai ales în cele inspirate de obiceiurile de Crăciun: „Dalbe flori de măr, flori dalbe a nădejdilor, voi dragi / Copilași cu plete crețe și cu minți nevinovate, / Colindați, la rândul vostru, dorul veacurilor toate.” SCRIERI: Versuri, Budapesta, 1906; Șoapte din umbră, Craiova, 1908; Pentru copii, I-II, Craiova, 1912-1920; Din
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
din Romanțe pentru mai târziu și De vorbă cu mine însumi de Minulescu. Productivă scriitoare pentru copii, F. aduce poezia copilăriei în mai toate versurile ei, mai ales în cele inspirate de obiceiurile de Crăciun: „Dalbe flori de măr, flori dalbe a nădejdilor, voi dragi / Copilași cu plete crețe și cu minți nevinovate, / Colindați, la rândul vostru, dorul veacurilor toate.” SCRIERI: Versuri, Budapesta, 1906; Șoapte din umbră, Craiova, 1908; Pentru copii, I-II, Craiova, 1912-1920; Din taina vechilor răspântii, Craiova, 1913
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
Până și numele său de botez nu plăcea regimului, căci suna „românește”. Atmosfera întreținută în jurul lui l-a marcat, împiedicându-l mai mulți ani să scrie o poezie conformă orientării estetice de până la 1940. Totuși, volumele Vremea Lerului (1969), Florile dalbe (1979) și Toamna lui Orfeu (1983), antologate postum în Preludiul bucuriei (1988), scot la lumină o poezie de idei densă și tensionată, de meditație etică și ontologică, saturată de cultural și livresc, elaborată sub semnul unei mari exigențe artistice. O
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
1966; Caloian, Chișinău, 1967; Eseuri, Chișinău, 1967; Disc, Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969; Delfinul, Chișinău, 1969; Prichindel, Chișinău, 1969; Scrieri, I-II, Chișinău, 1970; Micul Icar, Chișinău, 1971; Colind de viteaz, Chișinău, 1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău, 1979; Toamna lui Orfeu, Chișinău, 1983; Răvașul ploilor, Chișinău, 1986; Povești, Chișinău, 1988; Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior cosmic, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 184-202; Eliza Botezatu, Cheile artei
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri și chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts”), a ochilor strălucitori („capitol de astronomie ochiul tău”) e ușor de văzut; nu scapă nici bucolicele („norii au staționat preocupați de probleme agrare”), iar „prin orașul tău cubist D-zeu e cu scaun la
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
literară”, „Curentul”, „Arhiva”, „Albina”, „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Sburătorul literar”, „Minerva”, „Convorbiri critice”, „Universul literar și artistic”, „Gorjanul”, „Glasul Argeșului”, „Muscelul”, „Voința națională”, „Zorile Romanațiului” ș.a. De asemenea, își dă concursul la tipărirea revistelor „Calendarul nostru” pe anul 1918 și „Florile dalbe”. Din punct de vedere valoric, scrierile lui L. nu evoluează semnificativ de la primele schițe din reviste până la ultima carte publicată. Întâiul volum, În sărbători (1910; Premiul Academiei Române, în 1923), nu face decât să înșire, entuziast, obiceiuri populare ori să descrie
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
poiană, Chișinău, 1996; Vai, ce litere ghidușe, Chișinău, 1999; Motanul poliglot, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Sorii și umbrele cărților pentru copii, „Cultura”, 1977, 8 ianuarie; Știrbu Titus (Bibliografie), Chișinău, 1997; Tudor Palladi, Târgul naturii și natura târgului, „Florile dalbe”, 1999, 14 ianuarie; Aurel Ciocanu, Veșnic vesel și ferice, LA, 1992, 2 iulie; Ion Bejenaru, Cel mai harnic cititor, „Florile dalbe”, 1993, 22 octombrie; Titus Știrbu (Ghid bibliografic), Chișinău, 2002. M. Dg.
STIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289937_a_291266]
-
pentru copii, „Cultura”, 1977, 8 ianuarie; Știrbu Titus (Bibliografie), Chișinău, 1997; Tudor Palladi, Târgul naturii și natura târgului, „Florile dalbe”, 1999, 14 ianuarie; Aurel Ciocanu, Veșnic vesel și ferice, LA, 1992, 2 iulie; Ion Bejenaru, Cel mai harnic cititor, „Florile dalbe”, 1993, 22 octombrie; Titus Știrbu (Ghid bibliografic), Chișinău, 2002. M. Dg.
STIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289937_a_291266]
-
în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! -, Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a născut Hristos, în dalbe flori, Spre a ne fi trăirea luminată Și în lumina presărată de culori, Și-n cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. *** Refren: Drag brad ce-atingi cu
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
George Ulieru. Elevii își trimit versurile la rubrica intitulată „Colaborare școlară”. I. N. Izbășanu semnează articolul omagial Zece ani de la moartea lui Spiru Haret, iar N. D. Chiriac scrie comentariul Cărțile sibiline. Lui Mihail Lungeanu i se retipărește povestea Florile dalbe, în timp ce N. Iorga e prezent la rubrica „Maxime, cugetări, aforisme”. Cronica literară e susținută de Al. Țuțuianu și se referă, între altele, la volumul Războiul pentru întregirea neamului de Constantin Kirițescu. L.Cr.
REVISTA NOASTRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289236_a_290565]