1,117 matches
-
În 1932 de Virginia Woolf. Gândul Însă de a compune o carte Întreagă despre „Viața Obscurilor”, care să reconstituie istoria Angliei dintr-un unghi mai puțin așteptat, Îi vine Încă din 1925. Doi pastori, William Hazlitt și, la rând, „sublimul dandy” trec unul după altul În paginile ei. Simple portrete, nici pe departe la Înălțimea frazelor din Orlando, roman legat subtil de tragismul făpturilor bisexuate. Calitățile care Îl transformă pe Brummell Într-un „simbol al epocii” - „ciudata combinație de spirit, gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
face. „Un zeu”, „un geniu”, crede Chateaubriand. Roger Kempf și-l imaginează pe Byron Într-un vis-à-vis cu Jean-Jacques Rousseau, mânat de ambiția de a fi diferit, profund altfel, așa cum vrea să pară Chateaubriand Însuși (și el un fel de dandy) atunci când refuză să se compare cu marele poet englez. Byron dorește să spună În scena următoare că e incomparabil: „El șJean-Jacques Rousseau, n.n.ț scrie În proză, eu - În versuri; el e un om de rând, eu - un aristocrat; e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
contestatar impenitent, Îl animă Încă din adolescență. Suita de eroi ai poemelor sale Îi poartă, sublimate, pasiunea, melancolia, revolta, Înflăcărarea, freamătul În fața naturii, sfâșierea Între extreme. Dar așa trăiește chiar el până În clipa morții. Nimic mai străin de firea unui dandy adevărat. Și atunci? Câteva detalii din felul de a fi al lui Byron poartă Însă inconfundabila amprentă a unui stil dandy. Întâi, admirația pentru mai vârstnicul cu zece ani Brummell. Sunt amândoi copleșiți de faimă. Stau de câteva ori față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În fața naturii, sfâșierea Între extreme. Dar așa trăiește chiar el până În clipa morții. Nimic mai străin de firea unui dandy adevărat. Și atunci? Câteva detalii din felul de a fi al lui Byron poartă Însă inconfundabila amprentă a unui stil dandy. Întâi, admirația pentru mai vârstnicul cu zece ani Brummell. Sunt amândoi copleșiți de faimă. Stau de câteva ori față În față, vorbesc puțin, chiar Își trimit scurte epistole, fără să fie vreodată apropiați. La finele vieții, ruinat, Brummell scoate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de a-și Înnoda legătura de la gât sau de a-și lăsa descheiat gulerul cămășii; cât de puțini i-au simțit Însă profunda influență vitală, influența splendidei și nepieritoarei desăvârșiri de sinceritate și putere”1. Îl mai apropie de câțiva dandy celebri (Baudelaire, cu precădere) spaima de a se lăsa prins În imaginea idilică a unui mariaj, de a fi răspunzător pentru progenituri. Copiii? O oroare! Simplă mască sau de o franchețe dezarmantă, rândurile lui Byron rămân necruțătoare: „Nu știu ce a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
scenă a propriului sfârșit ține, până la un punct, de dandysm. Ce i se Întâmplă la Missolonghi, locul fostelor sale fapte de bravură și al ultimei poezii, Astăzi Împlinesc treizeci și șase de ani, e mișcător până dincolo de Închipuire. Chiar dacă un dandy autentic nu urmărește asemenea efecte. Barbey d’Aurevilly tc "Barbey d’Aurevilly " Jules Amédée Barbey d’Aurevilly (1808-1889) e, cum s-a văzut deja, primul „dandylog de serviciu”, care - de ce? - se dezice printr-o minciună grațioasă de dandysm Încă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de dandysm Încă de la Începutul cărții despre Brummell. Cu toate acestea, el merită câteva paragrafe bune În catalogul nostru. O dată, pentru că s-a dovedit a fi Întâiul expert În materie de dandysm. Apoi, pentru că, fascinat de umbra celui mai mare dandy al tuturor timpurilor, George Brummell, i-a compus acestuia ceea ce se cheamă, cu tot profesionalismul, o biografie. Și, nu În ultimul rând, pentru că, În ciuda propriilor spuse, este un dandy adevărat el Însuși (cel puțin Într-o etapă a vieții). Figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
materie de dandysm. Apoi, pentru că, fascinat de umbra celui mai mare dandy al tuturor timpurilor, George Brummell, i-a compus acestuia ceea ce se cheamă, cu tot profesionalismul, o biografie. Și, nu În ultimul rând, pentru că, În ciuda propriilor spuse, este un dandy adevărat el Însuși (cel puțin Într-o etapă a vieții). Figură proteică, greu de „prins” În vreun canon, Barbey e parcă predestinat să studieze dandysmul cel dintâi Între toți. Poate și pentru că, deloc Întâmplător, anii petrecuți la Caen, ca student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a vieții). Figură proteică, greu de „prins” În vreun canon, Barbey e parcă predestinat să studieze dandysmul cel dintâi Între toți. Poate și pentru că, deloc Întâmplător, anii petrecuți la Caen, ca student, i-l readuc În memorie pe Brummell. Marele dandy al Angliei se stinsese treptat În acest oraș de provincie, refugiu al mai tuturor proscrișilor englezi. Când tânărul Barbey ajunge la Caen, Frumosul rămăsese doar o legendă, și ea intrată În uitare. Ceva din propria-i fire Îl face Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Își detestă familia, pentru ca, revenit la Paris (după experiența de la Caen), să-și redescopere brusc rădăcinile nobiliare, să-și anexeze acel d’Aurevilly În coada numelui și să se precipite cu o voluptate diabolică, sinucigașă aproape, Într-o viață tipic dandy. Chiar dacă și-o va renega („cel care a scris Despre dandysm și despre G. Brummell n-a fost un dandy”), să nu uităm că, spre bătrânețe, Își recapitulează Întreaga biografie și mărturisește: „Am fost uneori foarte nefericit În viață, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
acel d’Aurevilly În coada numelui și să se precipite cu o voluptate diabolică, sinucigașă aproape, Într-o viață tipic dandy. Chiar dacă și-o va renega („cel care a scris Despre dandysm și despre G. Brummell n-a fost un dandy”), să nu uităm că, spre bătrânețe, Își recapitulează Întreaga biografie și mărturisește: „Am fost uneori foarte nefericit În viață, dar niciodată nu am uitat de mănușile mele albe!”. Natură paradoxală, aristocrat cu nostalgii revoluționare și revoltat tânjind după ordinea monarhiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În nesupunere și continuă revoltă, după Îndelungi perioade solitare, după o incredibilă fugă din Mările Sudului, după câteva amoruri Întâmplătoare care-i vor ruina sănătatea, după ce-și Întâlnește iubirea, el intră În cele din urmă pe scena pariziană ca „dandy al boemei”. Cu partea de avere moștenită la 21 de ani dinspre foarte vârstnicul tată (pierdut la doar 6 ani), se instalează la hotelul Pimodan, unde Își amenajează interiorul după toate legile dandysmului: mobile de lux, obiecte de preț, veșminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ceva ciudat, greu de Întâlnit, și anume lipsa de interes a lui Baudelaire pentru aristocrație - lucru de neconceput pentru dandysm. Poetul Îi preferă pe excentricii artei, iar „pentru a se apropia de aceștia, joacă acea superioritate misterioasă și indiscutabilă a dandy-ului”1. Dar banii se risipesc rapid, pentru că iubitele, prietenii fideli sau doar de ocazie Îi dau prilejul să fie peste poate de generos. Mama și tatăl vitreg, mult detestatul și hulitul general Aupick, Îl pun sub tutelă și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tutunul, hașișul, cânepa indiană. Totul trăit demn, refuzând compromisuri, onoruri, recunoaștere, căci ar Însemna un pact cu spiritul burghez. „Universul lui Baudelaire, singurul pe care Îl cunoaște, este boema, camerele mobilate și birturile, unde, paradoxal, se va comporta ca un dandy, cu tot eroismul pe care-l cuprindea pentru el acest titlu. Un dandy trebuie să-și păstreze masca indiferenței În cele mai grele Încercări și să zâmbească atunci când suferă.”2 Dar, mai presus de orice, Îl animă dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Însemna un pact cu spiritul burghez. „Universul lui Baudelaire, singurul pe care Îl cunoaște, este boema, camerele mobilate și birturile, unde, paradoxal, se va comporta ca un dandy, cu tot eroismul pe care-l cuprindea pentru el acest titlu. Un dandy trebuie să-și păstreze masca indiferenței În cele mai grele Încercări și să zâmbească atunci când suferă.”2 Dar, mai presus de orice, Îl animă dorința de a sfida. O face cu gesturi violente, vopsindu-și, de pildă, părul În albastru-verzui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu siguranță cea a bărbatului superior, inclus - și totuși inconfundabil - Într-o castă, un ordin, un cult, o religie, reunite de Baudelaire sub un singur nume: dandysmul. Rândurile sale despre orgoliul, blazarea, narcisismul, onoarea, demnitatea, eleganța, eroismul, spiritualitatea, stoicismul, frumusețea dandy-ului compun pagini de o splendoare neegalată nici până azi. ...et comp.tc "...et comp." Dar ceilalți dandy? Nimic mai simplu decât să-i notăm și pe acești eroi (deveniți Brummelli din neputința de a fi Napoleoni) În catalogul nostru. Le vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cult, o religie, reunite de Baudelaire sub un singur nume: dandysmul. Rândurile sale despre orgoliul, blazarea, narcisismul, onoarea, demnitatea, eleganța, eroismul, spiritualitatea, stoicismul, frumusețea dandy-ului compun pagini de o splendoare neegalată nici până azi. ...et comp.tc "...et comp." Dar ceilalți dandy? Nimic mai simplu decât să-i notăm și pe acești eroi (deveniți Brummelli din neputința de a fi Napoleoni) În catalogul nostru. Le vom face mai tuturor pomenirea, dar Îi vom scoate cu câteva paragrafe Înaintea celorlalți doar pe unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a fi Napoleoni) În catalogul nostru. Le vom face mai tuturor pomenirea, dar Îi vom scoate cu câteva paragrafe Înaintea celorlalți doar pe unii. Majoritatea scriu. Alții se dedică artelor plastice, arhitecturii, muzicii, filmului, modei. Sau sunt pur și simplu dandy. Iată-i de-a valma, trecând peste granițe și veacuri, pe câțiva dintre ei, pe care, de altfel, i-am amintit Într-un loc sau altul al periplului nostru prin Dandyland. Lorzii Alvanley și Baltimore, modele pentru Însuși Brummell; „prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Povestirilor imorale; cei doi frați Boulenger, Jacques și Marcel, dedicați - prin scris, dar și prin felul de a trăi - dandysmului de la Începutul secolului XX până În preajma celui de-al doilea război mondial; Charles de la Battut, confundat adesea cu lordul Seymour, dandy celebru la Începutul veacului al XIX-lea, care părăsește Parisul și se retrage În Italia; Jean Cocteau, copilul genial și precoce al avangardei franceze, Îndrăgostit neconsolat de strălucitorul Raymond Radiguet, cel dispărut atât de devreme. Sau ofițerii englezi Francis Hall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cel dispărut atât de devreme. Sau ofițerii englezi Francis Hall, William Jesse și R. Gronow, Îmbătați la Începutul veacului al XIX-lea de farmecul saloanelor franțuzești, ținându-și jurnale ori simple carnete cu Însemnări despre ce va să Însemne stilul dandy; Thomas-Henry Lister, autorul de romane fashionable, Între care, inspirat de Brummell, cunoscutul Granby; Paul Gaschon de Molènes, ofițer de carieră și prozator minor, citat de Baudelaire pentru dandysmul său; Nestor Roqueplan, soupeur și dandy renumit la Paris, ziarist de temut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
despre ce va să Însemne stilul dandy; Thomas-Henry Lister, autorul de romane fashionable, Între care, inspirat de Brummell, cunoscutul Granby; Paul Gaschon de Molènes, ofițer de carieră și prozator minor, citat de Baudelaire pentru dandysmul său; Nestor Roqueplan, soupeur și dandy renumit la Paris, ziarist de temut și director la teatrul Variétés; Charles-Guillaume Boson de Talleyrand-Périgord, prinț de Sagan, adulat de toți dandy-i din a doua jumătate a veacului al XIX-lea pentru extraordinara sa eleganță; Davies Scrope, far - alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de Molènes, ofițer de carieră și prozator minor, citat de Baudelaire pentru dandysmul său; Nestor Roqueplan, soupeur și dandy renumit la Paris, ziarist de temut și director la teatrul Variétés; Charles-Guillaume Boson de Talleyrand-Périgord, prinț de Sagan, adulat de toți dandy-i din a doua jumătate a veacului al XIX-lea pentru extraordinara sa eleganță; Davies Scrope, far - alături de Brummell - al lumii bune din timpul regenței lui George al IV-lea, ruinat la jocuri de noroc și autor al unor Memorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Alexandru Odobescu, Yves Saint-Laurent, Stanis³aw Przybyszewski, Léon Radziwill, Jacques Rigaut, Raymond Radiguet, Richard von Schaukal, Osbert Sitwell, Stendhal, Ramón María del Valle-Inclán, Mișu Văcărescu-Claymoore, Ungaro, Versace, Stanis³aw Ignacy Witkiewicz, Tom Wolfe. BalzacHonoré de Balzac (1799-1850). Cine ar putea bănui un dandy, fie el cât de mic, În acest monument de măreție, cu un corp uriaș, cu o operă gigantică? Și totuși, Honoré de Balzac, stins, ca și contele d’Orsay, la doar 51 de ani, epuizat de miile de pagini, devorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
viață trăită paroxistic, stă la loc de cinste În acest catalog al dandy-lor. Oricât ar părea de ciudat, el se lasă Împins aici nu doar pentru că a compus un Tratat de viață elegantă, nici pentru că este părintele unor celebre personaje dandy (În Fata cu ochii de aur, Mărirea și decăderea curtezanelor sau Un prinț al boemei, de pildă). Ci pentru că el Însuși simte imperioasa nevoie de a se Îmbrăca, mânca, vorbi, comporta ca un veritabil fashionable. Iată-l portretizat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prinț al boemei, de pildă). Ci pentru că el Însuși simte imperioasa nevoie de a se Îmbrăca, mânca, vorbi, comporta ca un veritabil fashionable. Iată-l portretizat de un apropiat, un ofițer englez strecurat În lumea bună a Parisului pentru că e dandy și are veleități literare. Căpitanul Gronow Își mărturisește bucuria de a fi cunoscut câțiva scriitori francezi În persoană: Balzac, Eugène Sue, Alexandre Dumas. Englezului i se par dandy doar primii doi. Notează, nu fără spirit de observație, despre Balzac: „Văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]