6,546 matches
-
practice, urmată apoi de încadrarea adolescenților în societate, conform cerințelor țării. În 1900, în județul Gorj funcționau 147 școli primare rurale.Noul revizor numit Alexandru Stefulescu încearcă să îmbunătățească învățământul gorjean și reușește în mare măsură prin activitatea sa de dascăl la școala de băieți din Târgu Jiu. În 1905, Alexandru Stefulescu este însărcinat să întocmească o istorie a Gorjului și a orașului Târgu Jiu. Din 1907 revine revizor și rămâne până în 1910. Preocuparea acestuia pentru școală, a făcut ca 37
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și articole cu caracter practic și educativ cu menirea de a dezvolta sentimente patriotice și propagarea ideii de înființare a unor biblioteci. Prima bibliotecă școlară rurală din Gorj s-a înființat în Bumbesti în 1894 prin efortul depus și contribuita dascălului Gh.Dumitrescu. Intreaga activitate a dascălilor gorjeni a fost recunoscută și apreciată de Ministerul Instrucțiunii Publice iar acestora li sa conferit medalia “Răsplata Muncii pentru învățământul primar”. Printre aceștia se numără și Al. Stefulescu pentru activitatea amplă desfășurată pe tărâmul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
educativ cu menirea de a dezvolta sentimente patriotice și propagarea ideii de înființare a unor biblioteci. Prima bibliotecă școlară rurală din Gorj s-a înființat în Bumbesti în 1894 prin efortul depus și contribuita dascălului Gh.Dumitrescu. Intreaga activitate a dascălilor gorjeni a fost recunoscută și apreciată de Ministerul Instrucțiunii Publice iar acestora li sa conferit medalia “Răsplata Muncii pentru învățământul primar”. Printre aceștia se numără și Al. Stefulescu pentru activitatea amplă desfășurată pe tărâmul școlii dar și pentru preocuparea pentru
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
muzeul avea o colecție ce cuprindea 2000 de piese. Tot în cadrul muzeului, au mai fost prevăzute și alte secții precum: pedagogică, agricolă, industrială, comercială, de igienă dar și una patriotică.Așadar activitatea acestui muzeu, s-a îmbogățit zi de zi. Dascălii gorjeni, au continuat răspândirea a tot ce este nou printr-o activitate publicistică susținută în toate domeniile, axându-se pe mișcarea de ridicare culturală a poporului, aducându-se la cunoștiință toate progresele științei și tehnicii prin înființarea altor reviste care
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
acumulări economice, sociale, politice și culturale dar și afirmarea pe arena istoriei. Învățământul a fost una din ramurile care au avut parte de atenția tuturor forțelor politice iar scoala romanesca a înregistrat un pas înainte. Cel mai important obiectiv al dascălilor gorjeni l-a constituit ridicarea culturală a maselor prin creșterea numărului de știutori de carte. Acestia au fost remarcați atât prin ctitorirea de școli, întemeierea unor bănci sau asociatii de ajutorare cât și prin misiunea lor de luminare prin știință
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a fost ales deputat de Gorj și a avut intiativa înființării unei școli particulare de fete, donând locul și construind localul de școală. Construcția acestei școli a constituit pentru C. Săvoiu una dintre cele mai mari realizări alături de activitatea de dascăl și politician. Această școală constituie astăzi în peisajul învățământului gorjean o școală de frunte cu un renume foarte bun, denumită de cel care a înființat-o. II. Alexandru Stefulescu se numără și el printre oamenii de seamă ai învățământului gorjan
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
II. Alexandru Stefulescu se numără și el printre oamenii de seamă ai învățământului gorjan care și-a dăruit întreaga energie și inteligentă pentru a da județului și orașului natal o istorie pe care puține județe o aveau în acea vreme. Dascăl pasionat, cercetător și colecționar, dornic de a cunoaște, caracterizat de o modestie rar întâlnită a făcut ca multe din frumoasele inițiative și realizări să fie date uitării datorită nepăsării mai marilor din acea vreme dar și odată cu trecerea timpului. Așa
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
alaturi de alți învățători pune bazele unei reviste “Săteanul”,a treia publicație din Gorj care se înființează în 1883 iar în 1891 ia ființă societatea “Parangu” și revista cu același nume. Lazăr Arjoceanu s-a numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene care a condus Congresul învățătorilor, în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
1939 dar a rămas în conștiința Gorjului, a învățământului și culturii gorjene dar și a activității economice ca un deschizător de drumuri, căruia viața spirituală românească îi datorează respect și considerație. V. Profesorul Iuliu Mosil s-a numărat printre marii dascăli transilvăneni care au trecut munții Carpați din cauza asupririi naționale și sociale a cercurilor conducătoare habsburgice și ungare și care a avut un rol important în dezvoltarea vieții spirituale îndeosebi a învățământului preuniversitar în Gorj. S-a născut în 1859 la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pentru elevi. La inițiativa sa, s-au înființat și “Cercurile culturale” în Gorj, acțiune care sa generalizat pe tot teritoriul țării de către miniștrii Spiru Haret și dr.C.Istrati iar în ianuarie 1897 înființează banca “Cerbul” cu scopul de a sprijini dascălii gorjeni. Această bancă a atras în rândurile membrilor săi o serie de învățători iar exemplul a fost urmat și de alții care au înființat o serie de societăți cu același scop. Tot la inițiativa lui Moisil alături de inginerul Aurel Diaconovici
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
condusă până în 1905 de profesorul Moisil . La 20 decembrie 1904, guvernul liberal prezidat de D.A.Sturza, a demisionat iar la 22 decembrie același an s-a constituit guvernul conservator care a pornit o acțiune de progonire a mișcării bancare a dascălilor inițiată de profesorul Moisil iar în aceste împrejurări, Moisil a părăsit orașul Târgu Jiu și Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” la conducera căruia se afla și pentru care făcuse lucruri deosebite și se stabilește la București ca secretar al muzeului de Artă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și-a adus contribuția într-o măsură mai mare sau mai mică la dezvoltarea sistemului de învățământ dar și în noțiunea de cunoaștere, a fiecărui elev ce a trecut pragul școlii. În perioada plină de evenimente majore pentru istoria națională, dascălii au fost primii care au înțeles și perceput corect evenimentele de pe teritoriul gorjului dar și al țării și au făcut legătura între patrie și locuitorii săi prin acțiunile întreprinse față de aceștia. Putem spune că s-a format o punte de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
primii care au înțeles și perceput corect evenimentele de pe teritoriul gorjului dar și al țării și au făcut legătura între patrie și locuitorii săi prin acțiunile întreprinse față de aceștia. Putem spune că s-a format o punte de legătură între dascăli și locuitori, între școală și elevi iar scopul a fost același, de ridicare culturală a maselor. Unii dintre aceștia au fost implicați politic iar alții nu s-au amestecat în intrigile politice cu toate acestea printr-o activitate neobosită, cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
școlare în funcție de necesitățile pe care societatea românească le avea, prin înființarea unor școli de profil putând astfel integra toți copiii în sistemul de învățământ dar și prin ajutorarea celor săraci precum și prin obligativitatea și gratuitatea învățământului. Un rol important al dascălilor gorjeni a fost și acela de integrare al fetelor în sistemul de învățământ prin înființarea unor școli dar și crearea de locuri pentru acestea în școlile deja existente. Chiar dacă acest lucru a fost anevoios iar dascălii au întâmpinat unele probleme
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Un rol important al dascălilor gorjeni a fost și acela de integrare al fetelor în sistemul de învățământ prin înființarea unor școli dar și crearea de locuri pentru acestea în școlile deja existente. Chiar dacă acest lucru a fost anevoios iar dascălii au întâmpinat unele probleme, aceasta s-a realizat și prin cosiderentul că echilibrarea de inteligenta între ambele sexe reprezenta o garanție a bunei armonii și a moralității familiei, unde pe lângă educație sufletească să poată da copiilor lor și primele noțiuni
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
transformă în robi ai acestuia. Școală Școala nu mai este cu adevărat școală dacă frecvența elevilor este cvasi facultativă, învățătura aproximativă, notarea și promovarea se fac după criterii obscure iar disciplina se află în mare suferință (nu numai a elevilor). Dascăli Dascăli buni sunt aceia care dovedesc în activitatea lor competență profesională, dragoste și pasiune pentru ceea ce fac. Educație În educația copiilor, oferta de bani peste strictul necesar poate dăuna mai mult decât puținătatea lor. Educație Educația îl scoate pe om
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în robi ai acestuia. Școală Școala nu mai este cu adevărat școală dacă frecvența elevilor este cvasi facultativă, învățătura aproximativă, notarea și promovarea se fac după criterii obscure iar disciplina se află în mare suferință (nu numai a elevilor). Dascăli Dascăli buni sunt aceia care dovedesc în activitatea lor competență profesională, dragoste și pasiune pentru ceea ce fac. Educație În educația copiilor, oferta de bani peste strictul necesar poate dăuna mai mult decât puținătatea lor. Educație Educația îl scoate pe om din
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
luptători, cu fața ascunsă, tipic, de o cagulă. În limbajul standard și în mass-media, substantivul ninja a rămas invariabil, ca atîtea alte împrumuturi recente; altminteri, e un cuvînt destul de cunoscut, care poate fi folosit ca termen de comparație: "Preotul și dascălul, mascați ca doi ninja" (Ziarul de Iași, 30.12.2006); "Chelnerii (...), îmbrăcați din cap până în picioare în negru, seamănă mai degrabă cu niște ninja silențioși" (Ziua financiară, 1.06.2007). Ninja e înregistrat în Dicționarul de cuvinte recente al doamnei
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
expresie literară, precum "o lespede de mormînt". Discursul istorico-literar, înfeudat accepției primitive a istoricismului cunoscute sub numele de sociologism vulgar, trebuia să ilustreze neapărat determinismul ideologic, acea concepție dogmatică potrivit căreia istoria ar avea un curs anumit, revelat de "marii dascăli" ai marxism-leninismului. Pretinsa "necesitate" dădea istoriei o turnură finalistă, previzibilă. Mesianismul laic al doctrinei inducea ideea că evenimentele ei s-ar îndrepta spre un scop inconturnabil, chiar dacă drumul urmat spre împlinirea lui era plin de injustiții și de crime: Idee
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Paris). În legătură cu Romanul lui Mirel (1929) exegetul afirmă că are meritul că "fixează universul tematic predilect al autorului" (p. 81), circumscris în mod esențial între Eros și Thanatos (la care se adaugă pasiunea pentru călătorie și muzică). În ce privește romanul Parada dascălilor (1932), acesta nu este un simplu exercițiu livresc, "o jucărie cu manivelă", cum îi plăcea chiar scriitorului - cu modestie - să spună, ci "o operă singulară în literatura română" (p. 86), prin abordarea fără menajamente a unei tematici care până la el
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
abordarea fără menajamente a unei tematici care până la el - prin Slavici, Sadoveanu și alții - făcuse mai mult obiectul unor evocări mitologizant-pioase (viața publică și privată a slujitorilor școlii). Criticul merge mai departe și avansează, în acest context, ideea că Parada dascălilor descinde din proza lui Urmuz (prin parodie și umor ironic), anticipându-l totodată pe Mircea Horia Simionescu, în speță cel din Dicționarul onomastic (1969). Tripticul format din romanele O moarte care nu dovedește nimic (1931), Ioana (1934) și Jocurile Daniei
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
Căloiu Oana Studenții de la Universitatea Valahia din Târgoviște, Pentru că cei doi profesori universitari n-au ajuns la un consens în privința celui care va folosi sala de curs, dascălii s-au luat la bătaie. Confruntarea dintre cei doi profesori s-a desfășurat de față cu studenții. Spiritele au fost calmate abia la venirea poliției. Universitarii s-au bătut cu atât de multă patimă, încât unul dintre ei a avut
Lecție cu pumni - doi profesori universitari s-au bătut pentru o sală de curs by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80364_a_81689]
-
armele și își distrusese caietul cu cîntece de luptă. Se uita cu milă la legionarii care defilau războinic prin oraș. Unii îi fuseseră elevi. Cu doi era coleg de cancelarie. Mai erau și niște popi din satele din jur, cu dascălii lor cu tot, vreo trei negustorași armeni patrioți. Cei mai mulți erau armâni de-ai lui: toți ambițioși, cîțiva inteligenți, dar chiar și ăștia își închipuiau prostește că partidul în care se băgaseră era noua lor familie. După moartea Căpitanului, cel care
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
a orientării pragmatice. Totul e să posezi un fler cît mai ager în cîntărirea rapidă a situațiilor vieții, și, în fața unei asemenea constrîngeri, orice moft privitor la cultura plastică a ochiului omenesc este o povară amintind de gărgăunii serbezi ai dascălilor de desen. Căci trebuie să suferi de o debilitate gravă dacă te mai poți încăpățîna, în lumea mașinilor, a mecanismelor și rutinelor zilnice, să-ți mai păstrezi vie apetența cultă a unui vederi de artist. Suferința aceasta estetică își dezvăluie
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
a canonit, ce muncă să care peștele noaptea. A făcut contravenția și spun că s-a ars!... Doi răspunseră, dar nu se auzi ce, că scuipau amândoi cojile semințelor aruncate direct în gură, - erau dintre cei care nimereau. Popa și dascălul ședeau mai la o parte și spărgeau și ei semințe și o făceau normal, fiindcă aveau toți dinții în gură, scuipându-le delicat în palma îndoită în chip de cornet, - nu ca ceilalți, în pumn. Amândoi, și popa, și dascălul
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]