2,277 matches
-
cele mai metaforice buze imprimate pe cămașa de in / sfâșiată / pacea / în colțul scrinului /disperat /cioran.” Poeta realizează un admirabil portret al unei țărănci în poemul intitulat: “tzarank”, în care vede femeia “cu brazde pe trup /e soră cu pământul datinile / și Dumnezeu / are miros de pâine și de sare / diminețile grijulii / nopți cât fulgerele / oftatul sănătos / pasul iute și drept / mâna ei toarce descântă / mângâie crește vindecă / de boală sărăcie și / iubire din inimă îi zboară / buburuze / în restul vieții
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
bălților Zaclăului, Văcărenilor, Luncaviței, Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață. Cu personaje mitologice, dar și cu gospodari harnici, pescari din tată-n fiu, cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și pe vecinul tău, care se închină altui Dumnezeu și păstrează alte datini, e și mai greu. Același cer deasupra tuturor. Aceleași ape bogate în hrană. Aceleași vânturi potrivnice în anotimpurile reci și ostile. Aceleași întineri verzi, coline domoale ale bătrânelor dealuri și vechilor munți de granit stratificați care aduc legendele înapoi și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
își pune coroana cuvântului și cerșetor când întinde mâna după el? și amândoi împing cuvântul să cadă de pe șindrilă să zboare... pentru că el locuiește în cel mai dulce loc de pe pământ limba omului și a femeii lui de aici și datina ținutului cere ca tălpile să-i fie curate în fiecare propoziție pe unde-i mai sărat se poartă unii pe alții în spinare Referință Bibliografică: învățăturile cuvântului alb către fiul său negru. de scris / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNVĂŢĂTURILE CUVÂNTULUI ALB CĂTRE FIUL SĂU NEGRU. DE SCRIS de VASILE PIN în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344652_a_345981]
-
folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini, de Dumnezeire și de întreaga să creatură, ocupând locul principal în temele abordate. Și alături ei, toamna, toamna vieții, cu întregul alai de sentimente pe care ea îl generează.” Distinși și merituoși confrați ce au avut onoarea de a scrie
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
CIOLACU, TVR Craiova pentru reportajul: „Omul uniformă” din ciclul „Vedere cu olteni” Premiul III pentru producții de televiziune VIOLETA GORGOS, TVR Iași pentru documentarul „Identitate Basarabia- Octavian Ticu” Premiul special al juriului • NICOLETA CORINA BABALIC, Tele U Craiova pentru documentarul “Datini si obiceiuri de Craciun la Baia de Aramă” Premiul de excelență în jurnalism • CONSTANTIN MIREANU, Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale pentru reportajul „Sulina, colț de rai” Referință Bibliografică: UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA ÎȘI PREMIAZĂ LAUREAȚII / Mariana Cristescu : Confluențe Literare
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
Îmi place să dorm în colinde, Să aud că s-a născut Mântuitor, Să știu că în ieslea săracă A venit pentru noi Izbăvitor. Îmi place să cânt iar colinde Cu magi și cu stele pe cer, Să miroasă a datină și a mere coapte, De Moș Ajun, cu leru-i ler. Îmi place să merg cu colindul Prin zăpezile și iernile moi, Să fiu din nou iar copilul Cu mâinile reci ca de sloi. Referință Bibliografică: Îmi place sa dorm in
ÎMI PLACE SA DORM IN COLINDE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358876_a_360205]
-
a luminii, a înnoirii periodice a naturii. Așa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paște, a ouălor colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea și din timpul sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
nedemna faptă! Pedepsește, însă, cum gândurile lui vor, Alături cu făptașul întregul popor. Precum știți, pedeapsa încălcării Măsurilor de pază a țării, Se pedepsește cu moartea prin îngheț Pe muntele Orole, pe vârful cel mai semeț. Aceasta e ispășirea prin datini lăsată De Zalmoxis drept răsplată. Prin ea nu mai este înălțat La fericirea veșniciei cel vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și blestem.). VEZINAS Răgazul mărturiei umile Este de acum în trei zile! La scările
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
sclavi din închisoare. Nelegiuirea săvârșită mă doare. Spune-mi cu ce s-o ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
desființarea tuturor fabricilor și uzinelor, dărâmarea tuturor furnalelor, a combinatelor de creștere a porcinelor, a păsărilor, defrișarea majorității pădurilor. Iubesc apele țării mele bogate în pești și urăsc pe cei care au desființat toate sistemele de irigații. Iubesc obiceiurile și datinile acestui popor dar mai presus de toate, sărbătorile. Aștept sărbătorile de iarna cu sufletul la gură pentru că aștept cadoul pe care ni-l va aduce moș Nicolae pe 6 decembrie. El știe că am fost cuminți și că nu am
O ALTFEL DE SCRISOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359397_a_360726]
-
marea spintecată în dezolarea din câmpie, pe unde-n patruzeci de ani i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au cârtit și după datini Te-au cinstit. Eu însumi Te-am nemulțumit cu firea mea șovăitoare, și asta face ca acuma să văd Canaanu-n depărtare, fiindu-mi însă nepermis parte să am de ce-ai promis. Dar fie-Ți numele slăvit de-acum și
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
fundul văilor, veniți aici să-și lege viața și destinul de exploatarea cărbunilor. La Petrila, ca de altfel în întreaga Vale a Jiului, apar două forme de viață diferite una față de alta. Vechea lume a munților, păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
1943 într-o șatră de nomazi aciuită lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
la casa lui. De la 12 ani încep să se prăsească. De aia te-au dat să fim împreună! - Sunt a ta și rămân a ta pe vecie. Jur în fața icoanei că o să cred în Isus Cristos, că o să țin toate datinile și obiceiurile creștine, că, dacă vom scăpa de aici o să merg și la Biserica Ortodoxă. Dar mă lași să trec și pe la Sinagogă? - Da! și poți să te rogi și în credința ta, în care ai fost crescută. - Învață-mă
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele reprezentate pe monumentele antice amintite. Zona maramureșeana -azi - se constituie într-un spațiu al populațiilor mixte, prin urmare și al întâlnirii dintre diferite datini, obiceiuri și tradiții, între moduri distincte de a înțelege lumea și universul. În fond, conviețuirea în acest context permite o reflectare a varietății în unitate, elementele de împrumut fiind “asimilate creator în conformitate cu gustul și concepția artistică a poporului Găteala părului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre pur românești. Importantă și scopul cercetării pe teren a portului popular poate fi multiplu. Pe de o parte, se urmărește identificarea unor piese de costum, rămase încă necunoscute
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
maternă. Doamne, și eu care-l crezusem că-i român de-al meu și îmi înțelege sentimentele de admirație față de un frate moldovean... care nu greșise cu nimic, pe care-l consideram un adevărat erou: păstrător de limbă, obiceiuri și datini, căci felul lui de a-și exterioriza dragostea față de noi era sinceră, nici pe departe nu o puteau încadra la secțiunea propagandă antisovietică, nu mai eram în stare să anticipez sfârșitul aceste întâmplări. - Tovarășe general Andrei Makarov, a intervenit comandantul
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Gane, în care mărțișorul era un dar ce și-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie, este una destul de îndepărtată, de vreme ce Simeon Florea Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel, trebuia ca punerea sau legarea mărțișorului să fie făcută numai de femei („parte femeiască”) „la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să fie văzută de o altă femeie însărcinată. O condiție esențială era însă aceea ca mărțișorul să fie purtat de copil toată perioada prescrisă de datină, iar la finalul acestei perioade să fie îndeplinite exact regulile legate de „predarea” lui. Dar atât această perioadă, cât și gesturile prescrise de la final, erau puțin diferite de la regiune la regiune. Iată în acest sens ce a reținut Simeon Florea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]