1,122 matches
-
este o �monad? Revin asupra �istoriei� ?tiin?ei pentru a desprinde ?i faptul c? a face istoria sociologiei poate �ndemna cititorii ei la o a?ezare mai temeinic? �n socialul prezent ?i la o alt? atitudine fă?? de el, tocmai datorit? faptelor pe care le prezint?, reperelor pe care le ofer?. H. L�vy-Bruhl spune c? doar ceea ce a produs efecte, adic? ceea ce a aflat �credit� �ntr-un mediu mai larg. Istoria sociologiei nu este o �nsumare de evenimente ?i de fapte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Socialismele utopice ?i marxismul au urm?riț acest fapt social ?i au postulat controlul produc?iei prin limitarea, chiar prin suprimarea propriet??îi private asupra mijloacelor de produc?ie, deoarece proprietatea d? na?tere inegalit??ilor. �Clasele� au ap?rut datorit? aproprierii private a p?m�ntului ?i a altor mijloace de produc?ie. Marx �a v?zut� o succesiune istoric? a modurilor de produc?ie, istoria societ??ilor fiind istoria �luptelor �ntre clase sociale�. Interven?ia statului s-a f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i trebuie o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale prin discipline noi precum istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, sociologia. Sociologia face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi?�nd prin această ambi?ia de a se rupe de filosofia social?. Pozitivismul este un curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele socioumane la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Wilhelm Dithey a venit cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un sistem universitar suplu, �n care �umanioarele� nu strivesc sociologia. La cap?tul primului r?zboi mondial, sociologia este un proiect intelectual cu contribu?îi importante la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale. �ntre 1918-1945 sociologiile au destine inegale datorit? efectelor condi?iilor politice, economice ?i sociale asupra lor. Instalarea comunismului sovietic, izbucnirea crizei economice mondiale, ascensiunea fascismelor europene constituie cadrele �n care sociologia a trecut probe cruciale. Sociologia francez? f?r? Durkheim supravie?uie?te un timp gra?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de regimul totalitar. A?a a fost cu puțin?? că �n 1990 sociologia s? nu apar? pe un teren gol. Nu au avut to?i sociologii contacte cu Occidentul �n perioadă ceau?ist?, dar multe decalaje au putut fi recuperate datorit? unor programe europene de schimburi ?i mobilit??i (TEMPUS, SOCRATES ?.a). Contactul cu sociologia din alte ??ri, consultarea nouț??ilor �n domeniu a permis formarea unor studen?i preg?ți?i �n domeniu. Este ?tiut (iar la Congresul Na?ional
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele trei sec?iuni consacrate ?tiin?elor exacte, a fost f?cut loc ?i istoriei ?i filosofiei (sec?iunea a 4-a). Duruy a �nf??i?at ?i ideea cre?rîi unui departament pentru ?tiin?ele economice ?i administrative, dar datorit? anumitor �mprejur?ri, acesta a v?zut lumina zilei 80 de ani mai ț�rziu. Demisia ministrului �n 1869, apoi pr?bu?irea Imperiului la Sedan au dus la �nmorm�ntarea provizorie a proiectelor sale pedagogice. Totu?i, rapiditatea deznod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a) societ??ilor umane. Cum? Evolu?ionist, cu un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la soci�ț� (1881). Referin?a nu este Comte, ci Spencer ?i, �n spatele acestuia, Darwin. F?r? �ndoial?, sociologia savant? din zilele noastre nu face mare caz de aceast? identificare a societ??îi cu un organism social. Totu?i, datorit? modelului biologic disciplină a f?cut un pas decisiv pe calea ?tiin?ificit??îi, din cauz? c?, lu�nd biologia ca exemplu, sociologia �?i propunea s? adopte demersul ?i metodele care i-au adus acesteia succesul. �n acest fel sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realizate �n Germania. Simmel ?i sociologia formei Ca ?i �nainta?ul s?u Ț�nnies, dar din alte motive, Georg Simmel a trebuit s? a?tepte mult timp p�n? s? devin? �profesor obi?nuit� � am �ndr?zni s? spunem � datorit? r?zboiului care a mobilizat pe cei tineri pe front. Astfel, el avea cincizeci ?i patru de ani la sosirea �n Strasbourg, �n 1914. �nt�rzierea carierei se datoreaz? �ns? ?i originilor sale evreie?ți, origine pe care anumi?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? fac? 3. Dac? Societatea de sociologie din Paris este singura societate savant? ce vede lumina zilei �n Fran? a, sociologii germani se organizeaz? mai bine ?i �ncep contactele la nivel internă?ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc �n cadrul unor manifest?ri de interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă?ionaliz?ri a contactelor, lucr?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor amatori lumina?i, f?r? notorietate universitar?, dar aproape to?i boga?i ?i v�rstnici. Constituirea acelei societ??i, �n acel moment, ap?rea paradoxal? dac? ne g�ndim c? sociologia britanic? nu dispunea de nici o baz? solid?. Datorit? unui mecena, J.�Martin White, s-a creat un departament de sociologie la Londra, �n 1907 (la London School of Economics) cu o catedr? al c?rei profesor va fi Hobhouse. Departamentul ?i asocia?ia au tr?it un timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e Sociologique (�ntrerupt? �n 1913, relansat? �n 1925 ?i disp?rut? iar doi ani mai ț�rziu) mi?carea durkheimian? ajunge s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care el era capabil s-o fondeze, din m?șurile de conservare social? pe care le-a furnizat cu at�ta siguran??�. P. NIZAN, Leș Chiens de garde, 1932 (citat dup? edi?ia F. Maspero, 1976, pp. 97-98) Totu?i, datorit? a doi durkheimieni M. Halbwachs ?i C. Bougl� � sociologia ?i-a putut men?ine prezen?a �n c�mpul intelectual, pe parcursul anilor treizeci. Primul, singurul cercet?tor cu adev?raț activ al ?colii durkheimiene, asigur? men?inerea unei produc?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau ziaristul William H. Whyte), fie chiar la str?ini (precum economistul suedez Gunnar Myrdal). Aceste recrut?ri traduc distan?a ce se m?re?te �ntre cercetarea empiric? ?i cercetarea teoretic?, �n timp ce cre?te autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care observa?ia (sau m?surarea) empiric? va trebui cu necesitate s? le testeze (�n termeni probabili?ți, evident). �n sf�r?it, trebuie s? ne asigur?m c? ?i corela?iile observate �ntre variabile nu s�nt nici fictive (datorit? structurii e?antionului analizat), nici �n?el?toare (datorit? variabilelor �intermediare�, sau unei variabile �explicative� comun? cu variabilele considerate), nici reie?ițe din structurile �cauzale� mai complexe �n s�nul c?rora aceste variabile s�nt �n �interac?iune� cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu necesitate s? le testeze (�n termeni probabili?ți, evident). �n sf�r?it, trebuie s? ne asigur?m c? ?i corela?iile observate �ntre variabile nu s�nt nici fictive (datorit? structurii e?antionului analizat), nici �n?el?toare (datorit? variabilelor �intermediare�, sau unei variabile �explicative� comun? cu variabilele considerate), nici reie?ițe din structurile �cauzale� mai complexe �n s�nul c?rora aceste variabile s�nt �n �interac?iune� cu alte variabile pertinente; aceasta este condi?ia inferen?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i alte buticuri de �viitorologie�) că ?i sistemul carceral, ?colar sau medical american, sau politicile guvernamentale care compromit sociologia � a?a cum a fost faimosul �proiect Camelot� care viza dezamorsarea luptelor revolu?ionare din lume ?i care a fost abandonat datorit? protestelor a numero?i cercet?tori (Horowitz, 1967). �n tab?ra celor mai �radicali� este denun?at? sociologia �ns??i, institu?iile ?i produc?ia să, denun?are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale avantajelor ?i costurilor; ordinea social? s-ar na?te astfel din satisfac?ia �ncercat? de indivizii care apreciaz? �retribu?iile� ce le echilibreaz? �contribu?iile�, iar conflictele sociale ar ap?rea datorit? �frustr?rîi relative� (Runciman, 1966) datorate absen?ei unui asemenea echilibru. Aplicat? la organiza?îi, aceast? schem? d? seama de �loialitatea� indivizilor atunci c�nd cunosc echilibrul, precum ?i de abandonul (exit) sau de protestul lor (voice) �n caz contrar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
educației sunt conforme celor două înțelesuri oferite acestui concept în întreg secolul XIX: educația fizică, estetică, morală, religioasă (acestea corespund primului sens) și intelectuală (educația prin instruire, specifică celui de-al doilea sens). Găvănescul acordă o atenție specială educației intelectuale, datorită și faptului că ea și-a elaborat o tehnică specială, didactica (generală și specială). În opinia sa, didactica nu se referă doar la problematica teoretică a educației intelectuale, ci cuprinde atât teoria, cât și practica procesului instructiv-educativ. Mai mult decât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mulți prieteni și venea urmărit de multe speranțe. Dar nenorocul lui Caragiale a vrut ca directoratul lui să fie însoțit de una din cele mai grave crize prin care a trecut vreodată Teatrul Național. Din tot felul de împrejurări, unele datorite întâmplării, altele datorite chiar lui Caragiale, aproape toți actorii de valoare au părăsit Teatrul Național, unul după altul. Au plecat Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, Costache Nottara și încă câțiva. Dar numai plecarea acestora trei era deajuns spre a paraliza complet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
venea urmărit de multe speranțe. Dar nenorocul lui Caragiale a vrut ca directoratul lui să fie însoțit de una din cele mai grave crize prin care a trecut vreodată Teatrul Național. Din tot felul de împrejurări, unele datorite întâmplării, altele datorite chiar lui Caragiale, aproape toți actorii de valoare au părăsit Teatrul Național, unul după altul. Au plecat Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, Costache Nottara și încă câțiva. Dar numai plecarea acestora trei era deajuns spre a paraliza complet întâia noastră scenă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
național. Vasile Boerescu a mulțumit. în zilele de 14 și 15 iulie s-au întrunit acționarii Băncii Naționale din nou înființată. Banca Națională, înființată ca bancă de scont și de emisiune, erea o creațiune pur liberală și organizarea ei erea datorită, în mare parte, muncii și prevederilor lui Eugeniu Carada. Mă aflam printre acționari, având o procură de 10 voturi din partea unchiului meu, Nicolae Bobescu, candidat pentru un post de director. De astă dată liberalii ereau în mare dihonie, fiindcă numărul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prea târziu, „Păpușică“ a trecut în partidul liberal și a reintrat în armată, primind și un grad mai mare. Este cunoscut că cei mai mulți dintre intimii prințului Grigore Sturdza au fost cumpărați de guvern. Așa s-a întâmplat că acest partid, datorit numai ambițiunii lui Beizade Grigore, a dispărut în 24 de ore. în timpul acesta două evenimente însemnate se produc; cel dintâi este constituirea partidului liberal sub șefia lui Gheorghe Vernescu, cel d-al doilea este un articol pe care Titu Maiorescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lung, însă bine și frumos. S-a dat un act (două tablouri) din "Catiheții dela Humulești" de Ion Mironescu. Piesa aceasta a avut la Iași un succes apreciabil, la care nu m-am așteptat. Cuprinde în ea și lucruri originale datorite lui Mironescu (scena dintre Oșlobanu și crâșmăriță din tabloul penultim). Iași Comitet de direcție la "Teatrul Național" ora 11 1/2. Sara, la 7 1/2, în aula universității, deschiderea cursurilor universității muncitorești. A vorbit rectorul, am vorbit eu, cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Emanuel) și s-a retras discret, scuzându-se chiar (pardon!), iar d. Petrovici nu ar putea rămâne insensibil la această delicateță. R. a vorbit ceva de rolul răposatului Nae Ionescu în vremea tulbure (1937) și de asasinatul lui Armand Călinescu, datorit poliției secrete a unei mari puteri europene, care s-a servit de gardiști fugiți din țară. În ședința Senatului, d. Miclescu (fost director al C.F.R. și vicepreședinte al Camerei în guvernul Iorga, vechiu junimist), vorbind în chestie personală a protestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]