1,546 matches
-
tot mai puțini din semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrie? La ce bun, freamătul unei metafore? La ce bun litera tipărită, când toate sunt deșertăciune a deșertăciunilor?”. Referindu-se la activitatea publicistica și literară a Marianei Cristescu, a remarcat dăruirea ei, aproape totală, comunității, prin varietatea temelor abordate de domnia-sa, meticulozitatea, grija față de cuvintele alese, potrivite, îmbinând realitatea cotidiană cu zborul planat, spre infinit, al creației
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
de scurtă pare viața dacă stai puțin să contempli asupra trecerii ei! Se zice că în clipa în care te simți presat de timp îmbătrânești. Dar, oare, așa să fie? Oare, chiar îmbătrânim cu adevărat sau ne lăsăm în mreaja deșertăciunii (ființelor noastre de lut care se schimbă ca și frunza, toamna) care reușește să ne deznădăjduiască și ne face să nu mai trăim cu bucurie aici pe acest pământ atât de efemer! Vârstele sunt ca niște pași în vreme; asemeni
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
obosesc niciodată sau despre cel înveșmântat în carcasa de pământ dospit sau despre același gust al lepădării de sine din gură și dacă găsindu-mă mă veți ademeni cu vorbe goale și fericiri amânate așa cum am și scris cu altă Deșertăciune voi răspunde Deșertăciunii. DANIEL CORBU noiembrie,2011 Referință Bibliografică: Scrisoare deschisă necititorilor mei - Daniel Corbu / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 338, Anul I, 04 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
despre cel înveșmântat în carcasa de pământ dospit sau despre același gust al lepădării de sine din gură și dacă găsindu-mă mă veți ademeni cu vorbe goale și fericiri amânate așa cum am și scris cu altă Deșertăciune voi răspunde Deșertăciunii. DANIEL CORBU noiembrie,2011 Referință Bibliografică: Scrisoare deschisă necititorilor mei - Daniel Corbu / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 338, Anul I, 04 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
mea de pâine? Greu ca salahorii la galere Zilnic într-un schimb sau poate două Vipera mizeriilor ouă Îmi încredințează ca avere Altă melodie, aceleași strune Umple-mi-se cu pelin paharul Că lăsm în urmă doar tiparul Traiului numit deșertăciune Dor îmi e de tine, poezie Ca prizonier mă vreau întors pe tărâmul tău. Deși mi-a stors Viața, stropul meu de energie. Referință Bibliografică: Dor de poezie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02
DOR DE POEZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351456_a_352785]
-
mine, pentru că Tu ai suferit împreună cu mine.” Reporter: Mântuitorul ne face o promisiune fantastică: “Eu și Tatăl vom veni la el și vom locui împreună cu el.” Sunt cuvinte de o putere inimaginabilă, ceva extraordinar. Aici, în pribegia noastră prin bucla deșertăciunii, să putem merge de mână cu Dumnezeu, iar uneori, în locurile cele mai dure și mai grele, să fim luați în brațe, chiar dacă nu ne dăm seama, și chiar dacă avem impresia că am rămas singuri. România este pe primul loc
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
până atunci: semnele teribile ale trecerii. Motivul nu este nou. S-ar putea cita șiruri lungi de autori aflați pe arpegiile acestei teme, ce definește esența destinului uman, autori care au deplâns firea vremelnică a ființei trăitoare, au meditat la deșertăciunea lumii, și-au pus întrebări, s-au răzvrătit. Ion Cocora a asimilat intelectual și, totodată, a experimentat estetic această dezbatere. Textele noului său volum arată însă o schimbare de unghi. Autorul se află în fața unui adevăr izbitor, trăiește nemijlocit propria
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
cei tineri. Tălmăcirea Cuvântului Evanghelic, însă, nu e o treabă ușoară. E nevoie de adâncă reculegere și meditație, de înțelegerea tâlcului ascuns în pericope, dar, mai ales, e vorba de răbdare și disponibilitate sufletească. Iată, acest poet, în loc să vorbească despre deșertăciunile lumii și de goanna după vânt, în spiritul lui Qohelet, el alege această modalitate de expresie, puțin încercată de poeții contemporani. Una din poezii îi omagiază pe profesori, pe care autorul îi numește „icoane vii” și „un fel de sfinți
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
vânturile. N-are destulă răbdare să ajungă la miez, la esență, la sâmbure. E fricos și excesiv de timid. Sau de arogant. Este ori prea tolerant cu sine, ori excesiv de pretențios și de aspru. In momentul în care își pierde simțul deșertăciunii, cu greu îl mai pot suferi. Mai vrei să continui? Mai am ocări pentru cel care sunt și care nu sunt. Roni CĂCIULARU: Nu. Dar aș vrea să-mi spuneți ce regretați din viața dumneavoastră. Zoltan TERNER: Timpul pierdut cu
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
încurajări și pentru momentele frumoase ce au fost ca niște zale ale iubirii, care mi s-au încolăcit de suflet. E cazul să privesc cu încredere și lumină spre viitor, chiar dacă trăim timpuri grele care ne apasă inima sub povara deșertăciunii. Chiar daca zâmbetele noastre, flori de lumină, sunt strivite sub imensitatea îngrijorărilor, la fel ca un ghiocel plăpând, dar în același timp puternic, să scoatem capul din zăpada de gânduri, cu dorința vie de a sorbi clipa frumos și intens. Pornesc
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
după confort, ori suferinței atroce născută din lipsa de înțelepciune. Căci nestăpânirea și necumpătarea ajung până la urmă să fie plătite mult mai scump decât indolența ori nepriceperea, și - așa cum bine spunea Eclesiastul - prea târziu ne dăm seama că totul este deșertăciune și goană după vânt... Dar pînă ce vom ajunge la înțelepciunea lui Solomon, o înțelepciune impregnată cu serioase doze de plictiseală față de bunurile și plăcerile vieții, ce necontenit i s-au așternut la picioare, trebuie să admitem că o guvernare
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
spre lumea de sus, pentru a nu se preocupa fără oprire decât de acele bunuri și să nu-și dorească decât acea slavă” . Totodată se pune întrebarea: dacă nădejdea în lumea de dincolo ne permite să nu ne împotmolim în deșertăciunile lumii acesteia, cum se face că unii păgâni, în ciuda lipsei lor de credință în Înviere , de multe ori remarcată de Ioan ( „Necredincioșii rămân insensibili la gândul Învierii, nu s-au lăsat înfricoșați niciodată de acest lucru”) , au putut să considere
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Slava deșartă și toate celelalte patimi provin din această lume și din seducția bogăției, la fel ca și plăcerea, gelozia, lăcomia, slava deșartă, și câte alte lucruri asemănătoare!” Enunțând Slava deșartă ca „patimă cuprinzătoare”, ori ca „mama tuturor relelor”, „câtă deșertăciune!”, „oh! lacrimi amare” trebuie să ne străduim spre a ne face o idee mai clară despre această importanță prin prezentarea câtorva pasaje în ordine cronologică. În tratatul împotriva detractorilor vieții monastice (compus în 372-374), Ioan se oprește asupra pericolului homosexualității
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
slavă în post și în rugăciune. În loc să ne cantonăm de aceste acuzații, mai bine să mergem mai departe și să vedem cum se poate scăpa de slava deșartă. Împotriva cui trebuie să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de scufundare în liniștea... marea liniște a lucrurilor. „clipele se scurg prin fereastra timpului // rănind zorile // însângerând apusurile // furând aroma florilor // izbind marea de maluri // fărâmițându-le// modelând chipuri ce se visau eterne // vocea surdă tânguindu-se-n deșert // risipire //... deșertăciune //... și atâta noapte” ( clipele). Tristețea existențială este ca o mantie din frunze uscate - mantie purtată pe umerii biciuiți de „vântul care șterge urme”.... Și chiar dacă „durerea din răni necicatrizate” persistă... poetul cere divinității încă o viață. Șlefuitor al cuvântului scris
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă luptă, dureri, lacrimi, tristețe, condamnare și necinstire, fiindcă adevărul niciodată nu se trăiește fără dureri, fără cruce . Însă virtutea ce nu se naște și nu provine din nevoință și pătimiri pentru adevăr, este numai deșertăciune și mândrie, cu alte cuvinte „mască”. Deci, iată problema noastră: care este oare criteriul și mobilul prioritar al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Iisus Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a noastre din partea unui Hristos al preferințelor
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DEȘERTĂCIUNE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ziua trezită din somn se spală pe ochi cu soarele clopotele strigă prin aer pesemne a murit un om moartea a prins aripi zgribulite
DEŞERTĂCIUNE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356406_a_357735]
-
o primim în casă mâinile ei se așază pe inimă și-i fură misterul deasupra cerul deschide uși în pereți sufletul nu moare niciodată ne părăsește definitiv nu-și poartă crucea o zidim noi apoi o macină timpul Referință Bibliografică: deșertăciune / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DEŞERTĂCIUNE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356406_a_357735]
-
carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept al râului Hoaspes, „pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este tema de bază. Cu cât construcția ordonată de Marele Rege se ridică, cu atât se scufundă mai mult, „O lume ce pe nesimțite cade”, cum zice Eminescu. Eșecul luptelor duse de Xerxe, având la bază trădarea, dar
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356462_a_357791]
-
copil care vrea să știe cum arată soarele noaptea ușor ușor încep să uit trebuie să inventez ceva pentru golurile din viață poezia crește din mine ca unghiile unui mort cu fața vitrată voi fugi ca rimbaud de o frumoasă deșertăciune uzurpare dacă ai fi ascuns și tu sabia în vis căutând-o febril când lumina mușcă ai înțelege de ce am atâta grijă ca ura să rămână în trup să nu sporească răul lumii dintre toate femeile din tine doar una
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
debut în volum):Laurențiu Belizan, Buzău / volumul “Pareidolia”, Humanitas, 2011 Premiul pentru promovarea operei argheziene: Mircea M. Pop, Germania,Adam Puslojic, Șerbia,Gelu Costea, România Premiul pentru volum în manuscris: Radu Nițescu, București Premiul pentru argheziologie: Ela Iakab, Lugoj, volumul “Deșertăciune și asceza” Juriul național: copreședinți: Ana Blandiana, Dan Cristea membri: Paul Aretzu, Mircea Bârsilă, Gelu Birău, Zenovie Cârlugea, Ion Cepoi, Gabriel Chifu, Nicolae Dragoș, Dragoliub Firulovici, Horia Gârbea, Gheorghe Grigurcu, Ion Popescu-Brădiceni, Spiridon Popescu.Director onorific: Horia Gârbea Pagina realizată
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
mult care au fost mai tari, dacii sau românii, ne anima subiectele care antrenează discuții pasionante dar care nu au prea mare relevanță pentru viața noastră cotidiană, ignorând, totodată, subiectele reale, grave, într-un cuvânt, vânam și adunăm, prea deseori, deșertăciune. Iar dacă ne uităm în jur, e jale: subiecte de cancan, fie politic, fie” ortodox”... Toate denotă o evadare din lumea reală. O evadare care nu ne va servi, însă, la nimic. Realitatea se răzbuna pe cei care o eludează
ROMÂNIA ÎNCONJURATĂ! CÂND VOM CONŞTIENTIZA PE CE LUME TRĂIM? de REVISTA RAZBOI INTRU CUVANT în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355269_a_356598]
-
glasul lumii acesteia cu toate prostiile ei. Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că îl arată pe ăla la televizor care trândăvește la fel ca el și cade în duhul lumii, în duh de trândăvie ucigașă, care să nu-l îmbrățișăm. Toată comoditatea asta a
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
tot timpul hrănim cu cele din jurul nostru. Să scoatem cât putem toată prostia televizoarelor. După asta, cu oamenii deșerți să nu ne mai întâlnim, să n-avem amestec cu oamenii deșerți care nu ne vorbesc nouă cele bune, care caută deșertăciunea lumii acesteia, pentru că la fel ca și ei vom fi. „Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. Și asta o vedem noi. Oamenii răi, prieteșugurile rele strică obiceiurile bune
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]