1,965 matches
-
atâtea buze precum te-am privit cu o mie de ochi în tot atâtea vise și dimineți azi te voi părăsi vreau să devin poet să te admir o eternitate din cer aici pe pământ nu-mi pot face avere deșartă sunt prea bogat ca să nu mor sărac la noapte se anunță un ger năprasnic îmi iau o sticlă de votcă și mă duc în parc pe o bancă să nu mă trezești în zori și nicio floare să-mi pui
SĂ NU FII TRISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351708_a_353037]
-
și turmele eterne iau drumul către veac. vin primăveri de vis cu nostalgii pierdute în care ne vedem copii, zburdând pe câmp, sau tineri dați în mugur îndrăgostiți lulea, purtând povara dulce a iubirii, apoi trecuți prin goluri și golgote deșarte ne resemnăm sub semnul înțeleptului ra. cu toți plecăm odată-n pribegie, dar nu uităm suavul vieții tril din primăvara soarelui de-april ce ne deschide calea spre visare. miercuri, 6 februarie 2013 Referință Bibliografică: în zâmbetul tău se-arată
ÎN ZÂMBETUL TĂU SE-ARATĂ PRIMĂVARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351758_a_353087]
-
această umilință a inimii, în care credem și mărturisim, că niciodată nu putem să ne atingem pe drept cuvânt, de acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un motiv sau
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un motiv sau pretext pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
initio de la orice drept de autor, orgoliu personal, dorință de a fi „academician”. Desigur, nu am de gând aici să neg dreptul de autor ca principiu de protejare a acestuia, nici nu iau în derâdere titlurile științifice, dar de orgoliile deșarte pot să râd. Socrate ne-a dăruit fără să ceară nimic. Mai mult, el ne-a învățat cum să asculți un om, să-i dai șansa de a gândi fără a exercita presiuni , stăpânea arta „pedagogiei” în cel mai înalt
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
izvoare, Și vorbele de duh, ispititoare, Cât nu încape loc pentru tristețe. Un gând pios ce vine de departe, Prin vaduri de credințe, superstiții, Prin vremi senine și de ceruri sparte. Cândva treceau cu cântec vesel sciții Stârnind ecoul zărilor deșarte, Prin echinoxuri multe și solstiții. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cotnari / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COTNARI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351148_a_352477]
-
orizonturi necunoscute, Marile distanțe... Rosinanta s-a șters și din amintire, Despre multe altele Nu mai am nici o știre, Sancho Panza se va fi atașat de altcineva, Ca o veche lucrătură de canava, Și cutreieră nesfârșitele Câmpii Elizee Cu speranța deșartă că ar mai găsi vreo idee.... Fierele din barbă au ajuns ca neaua Și rare. Mă fascinează albastrul Și ploile stelare, Interdependențele misterioase, Entuziasme, angoase... Lumina de magică lanternă, Într-o existență mereu schimbătoare, Eternă... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cavalerul
CAVALERUL MARILOR SPERANŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351133_a_352462]
-
spini, mușcă din a Sa frunte Și-ntregul trup îi sângerează-n chinuri grele, Se cutremură zarea, tunete fac punte, Ploaia își varsă cofele, păcatele să spele. Călăii tulburați cu toți îngenunchează Și îl recunosc drept Rege pe Iisus, Regretele deșarte în inimi li se-așază Căci au sfidat iubirea trimisă de Sus! Îngerii morții doliul întinde în inimi, Pe care scrie-n litere argintate, Cum Fiul Preaiubit ne-a curățit de patimi Și cu iubirea Sa a călcat peste moarte
VINEREA MARE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351168_a_352497]
-
o așezare monahala din regiune, unde a dobândit și o pregătire teologica. Aci aflând de sfinții din toată lumea, de locurile 'mântuitoare', de pustie cu mulți pelerini și însuflețit de o arzătoare sete de desăvârșire duhovniceasca, renunță de tânăr la atracțiile deșarte și înșelătoare uneori ale vietii lumești și pleacă la Locurile Sfinte însoțit de ,,prietenul său, Gherman, frate nu prin naștere, ci în duh. Pleacand spre locurile sfante din Israel, acolo amândoi frații de duh sunt călugăriți într-o mănăstire din
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
ajuns atât de jos, Să jubilăm când moare Ce e mai sacru și frumos: Cristos din fiecare? Cum am ajuns fără respect Să proslăvim pogromul Privind cum moare în direct De disperare omul? Cum am ajuns să exultăm La condamnări deșarte, Prin moarte moartea s-o-nălțăm Când moartea o împarte? Cum am ajuns, oameni demenți, Să lepădăm iubirea, De-a urei doză dependenți Cu toată amăgirea? Cum am ajuns de am ajuns Să vindem suferința Și-n iad de plumb
CUM AM AJUNS...? de ROMEO TARHON în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345711_a_347040]
-
în lipsa apei dulci; dar cu cât o beau mai mult cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia să mărturisească; la început
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
chiar cum spun unii Că poetul e nebun! Stă soarele în expectativă N-ar vrea să plece de la noi Singura lui perspectivă E să lase blânde ploi. Luceferii sunt blânzi, Căci sunt toți departe, Ochii ne rămân flămânzi, De iubirile deșarte. Referință Bibliografică: Ce ai făcut? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CE AI FĂCUT? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352127_a_353456]
-
în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a ceea ce va fi la Judecata de Apoi. Atunci, Dumnezeu îl va înălța pe cel
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
fost și sunt un sigur Dumnezeu Și pe un singur Fiu-Iisus Hristos Eu L-am trimis în lume cu folos, Cine crede-n El să nu mai piară, Voi L-ați primit cu vorbe de ocară, Pentru credința voastră, cea deșartă, El v-a iertat și încă vă mai iartă, El vă iubește fără de măsură, Să nu mai fie pricină de ură Pe maluri tulburate de Iordan, Botezul Lui din fiecare an! Între creștini și-acum e dezbinare, Chipul sfânt îl
UN SINGUR DUMNEZEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352212_a_353541]
-
PARTEA A II A... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Teologie și Spiritualitate - în viziunea Sfinților Trei Ierarhi - Tradiție, înnoire și mărturisire contemporană Pentru a descoperi spiritul care prezidă denunțarea slavei deșarte, se dovedește a fi necesar să discernem ideile majore care definesc slava autentică, ajungând în acest fel la observația că „Creștinul este slăvit ... pentru că s-a bucurat de multă cinste și dragoste din partea Lui”, și pentru care fapt e bine
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
vorba de asceza vieții monastice sau, ca și în cazul lui Pavel, a întemnițării îndurate pentru Domnul Iisus Hristos . Aceste scurte considerații asupra slavei autentice ne permit să înțelegem mai bine punerile în gardă efectuate de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte. A ceda în fața acestei patimi înseamnă de fapt, ca închizându-te în tine însuți, să dovedești că Dumnezeu cel „filantrop” nu a fost cu adevărat primit în viața ta, și să arați că, în ciuda botezului, nu a existat o convertire
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
mult decât un comportament moral, ci că, pentru el, este esențială activarea credinței care este adusă în discuție. Același lucru se întâmplă și cu necreștinii. Sfântul Ioan îi blamează în calitatea lui de creștin convins, pentru că el vede în slava deșartă cauza profundă a necredinței lor : „A te lăsa de credința dreaptă pentru slavă și, cu scopul de a fi mărit, a-L trata pe Dumnezeu cu dispreț, nu ar fi oare aceasta culmea lașității și a nebuniei?” . Ar fi bine
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
o singură zi de visare, într-o viață întreagă, iată bucuriile de aici de jos în fața realităților binefacerilor viitoare” . Astfel, prin subterfugiul temei eshatologice, suntem chemați încă o dată să degajăm climatul religios care însuflețește lupta întreprinsă de Ioan împotriva slavei deșarte. Robul ei distruge în sine tendința către viața veșnică, la care orice om este chemat , și rămâne nituit de realitățile pământești, atât de puternic atacate de Ioan. Totuși, este bine să cuprindem concepția lui: „Nu pretind să descriu viața prezentă
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
că unii creștini împărtășesc aceeași frică datorită unui motiv asemănător: „Vreți să-i spun Milosteniei voastre de ce ne temem de moarte? Dragostea pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă pe toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă pe toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori să-ți satisfaci vanitatea înseamnă a înăbuși în tine iubirea lucrurilor veșnice , a căuta slava deșartă, a te priva de slava pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori să-ți satisfaci vanitatea înseamnă a înăbuși în tine iubirea lucrurilor veșnice , a căuta slava deșartă, a te priva de slava pe care ne-o acordă Domnul prin „filantropii”. De aceea, „Dacă practicăm virtutea ... să ne atragem lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește” ca să ajungem în acest mod să răspundem în final la o obiecție
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește” ca să ajungem în acest mod să răspundem în final la o obiecție ridicată mai sus, și asta pentru a avea o ultimă ocazie de a plasa lupta dusă de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte dincolo de o moralitate plată: „Dacă practicăm virtutea, spune el, să încercăm înainte de toate să ne atragem lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește, fără a ține cont de laudele făcute de oameni” . Dar cum să evităm să strălucim în ochii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
aici jos pe pământ, nu vor fi oare îngeri și după ce au îndeplinit călătoria lor acolo sus?' ” . „Cum este posibil să-l slăvim pe Dumnezeu? Trăind pentru slava lui Dumnezeu și făcând viața noastră să strălucească” Astfel, în pofida pericolelor slavei deșarte, Sfântul Ioan nu visează să elimine slava inerentă mărturisirii, ci se străduiește să o creștineze printr-o schimbare completă de orientare, proiectând această slavă asupra Domnului Însuși: „Cum este posibil să-l slăvim pe Dumnezeu? Trăind pentru slava lui Dumnezeu
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
slava umană și cea care vine de la Dumnezeu, și relația dintre slava autentică și familiaritatea dumnezeiască care se traduce prin îndreptarea spre cer și rugăciunea de mulțumire de pe acest pământ, arată foarte bine că Sfântul Ioan Hrisostom vede în slava deșartă nu numai un obstacol în viața morală adevărată, ci și o atitudine care minează vocația religioasă a omului. În această privință, foarte semnificativă ni se pare insistența egală pe care o folosește pentru a denunța slava umană și pentru a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
vocația religioasă a omului. În această privință, foarte semnificativă ni se pare insistența egală pe care o folosește pentru a denunța slava umană și pentru a reaminti sarcina rugăciunii de mulțumire. Ideea centrală a Sfântului Ioan Gură de Aur, slava deșartă, ar putea încă să fie calificată ca idee hotărâtoare ori de răspântie. În numeroase ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]