1,932 matches
-
sau sociale. În literatura română, imnul, a fost cultivat în general de poeți. Cele mai de seamă lucrări de acest gen le găsim la Vasile Alecsandri (Imn lui Ștefan cel Mare, Imn religios, Hora Unirii), Iancu Văcărescu (Imne), Andrei Mureșianu (Deșteaptă-te, române!), apoi mai târziu, la Ion Pilat (Imnuri târzii), Ion Alexandru (Imnele bucuriei) și alții. Multe din fostele imnuri ale statului român au avut o valoare deosebită din punct de vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
au avut o valoare deosebită din punct de vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele” și mai recent „Trei culori” (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special în inimile patrioților români. Cântece patriotice de valoare ca „Deșteaptă-te, române”, „Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Celebra melodie a compozitorului român Ciprian Porumbescu a devenit din 1912 și imnul național al Albaniei (Himni Flamurit), dar recunoscându-i-se compozitorul și originea românescă. Oricum, asemănarea dintre cele trei variate este notabilă! Actualul imn național al României este „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”. Versurile aparțin lui Andrei Mureșianu (1816-1863), poet de factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează „Revoluția română de la 1848”. Poemul „Un răsunet”, a fost redactat și publicat în timpul revoluției și a fost pus pe
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicul Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi în
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
1998, Parlamentul României a hotărît ca ziua de 29 iulie să devină „Ziua Imnului Național al României”. Acest lucru s-a datorează faptului că la 29 iulie 1998 se împlineau 150 de ani de când s-a cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”. Între anii 1990-1994 „Deșteaptă-te, române” a fost și imnul oficial al Republicii Moldova. Însemnele statului român, au o semnificație deosebită, atât pe plan intern cât și pe plan internațional, creând românilor acel suflu patriotic absolut necesar supraviețuirii noastre
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
ziua de 29 iulie să devină „Ziua Imnului Național al României”. Acest lucru s-a datorează faptului că la 29 iulie 1998 se împlineau 150 de ani de când s-a cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”. Între anii 1990-1994 „Deșteaptă-te, române” a fost și imnul oficial al Republicii Moldova. Însemnele statului român, au o semnificație deosebită, atât pe plan intern cât și pe plan internațional, creând românilor acel suflu patriotic absolut necesar supraviețuirii noastre ca națiune și fiind instrumentele de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
și gros, afară ploaia prelingându-se de-a lungul ferestrelor și în cameră o lumină plăcută și veselă, apoi lumina stinsă și voluptatea cearșafurilor mătăsoase și a patului comod, simțindu-ne că am sosit acasă, că nu mai suntem singuri, deșteptându-ne noaptea și găsindu-ne unul pe celălalt, acolo, nu plecați; totul părea ireal.” Povestea lor se încheie însă trist, viața reușește să-l frângă pe erou și s-o omoare pe eroină, aproape ca o pedeapsă pentru că acesta a
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
carență a conducătorilor. Prin ceea ce a fost și a reprezentat în vieața neamului, țăranul român nu se putea să nu devină îndreptarul culturii naționale, mai cu seamă în ce privește literatura și artele. Când, după dobândirea libertăților, forțele creatoare românești s’au deșteptat și au apărut poeții, artiștii și învățații, toate bunăvoințele și uneori talentul real s’au poticnit din lipsa instrumentului de expresie de o parte și de altă parte a unei temelii durabile pe care să se construiască. Decenii de dibuiri
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
cum trage în piept fumul dulce, până la ultimul firicel, din țigarea aceea boierească și, isprăvind-o cum arunca mucul în țucalul împuțit. (...) Conu Jorj începea să tacă, apoi să ațipească, apoi să pufăie ușurel printre buzele-i senzuale. Când se deștepta, fuma o Aromă, arunca chiștocul la țucal (...), după care conu Jorj începea să se scarpine. Scărpinatul ăsta constituia pentru conu Jorj un fel de ritual. Punea în el ceva magic. Începea de la tălpi și dintre degetele de la picioare, suia încet
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
pe dl. Popescu. Atmosfera se încălzește, când intră în scenă corul Armonia. Dl. Medan ne-a propus Deșteaptă-te Române, dar de inceput au inceput, în picioare, cu un O, Canada. Tot in picioare și cam în lacrimi, am cântat Deșteaptă-te Române, care n-a sunat nicioadată mai actual. Apoi încă un cântec două și, la cererea publicului, s-a cântat „Dorul”, semn că cererea noastră n-a luat corul Armonia pe nepregătite. Dl. Medan a zis că ar mai
1 Decembrie 2012 la Toronto () [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
exhibare a esenței sale. Motivul e simplu: un ego supraîncărcat cu detalii plăcute despre sine. Rareori mai întâlnești oameni care să se surprindă în vecinătatea prostiei și să caute a se distanța de ea. Dar nu fiindcă s-ar fi deșteptat miraculos peste noapte, ci din pricină că au ajuns să vadă în ea un companion atât de plăcut, încât, în loc a o ascunde rușinați, preferă să se afișeze împreună ca un cuplu de succes. Și nu se înșală prea tare. Dacă privim
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață () [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
o iesle, nu-n pătuț. Te-ai născut în ieslișoară Doamne-n pântec de Fecioară. pe când Steaua s-a oprit și pe bolt-a poposit, chiar deaasupra unui sat străbătut în lung și-n lat de firavi și blânzi păstori deșteptați din noapte-n zori, de suave voci cerești și colinde îngerești. Care cântă-n cor : Mărire, întru cei de sus, Iubire și-ntre oameni pe pământ pace și bunăvoire! Prin dumnezeiscul dar ieslea deveni altar, căci în ea s-a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Articolele Autorului În toamna asta plină de magie, M-ai părăsit, cuvântu-ai strepezit, Mi-ai dat, la schimb, o mică efigie Și-o lacrimă ce ochiu-a limpezit. Mergi sănătos, asta-i urare veche, Alta nu am... și ziua se deșteaptă; Eu nu mai cred în suflete pereche Pleacă, te rog, deșertul te așteaptă! La ce e bun atât război în mine?! Mi-aș fi dorit... să fiu un om smerit! Deși am ars, să știi, nu mi-e rușine Pe
EFIGIE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342063_a_343392]
-
Fragmente > GRUPAJ LIRIC PENTRU ȚARĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă fierbi cum fierbe Țara Dacă sângele îți fierbe Și te opărește-n vine, Nu te pregăti cu jerbe, Ci deșteaptă-te mai bine! Dacă ura-ți clocotește Și răbdarea ți-ai pierdut-o, Fă-ți curaj de te trezește Fără teama ce-ai avut-o! Dacă-ți fierbe-n piept revolta Și ți-e dumnezeul gol Trage jos la tine
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
de cruce. Și-ăștia ne conduc destinul Într-a noastră țară dragă Zău că-mi vine să-mi las chinul Și să plec în lumea largă. Spațiul șenghen ne așteaptă Să ne-nghită ca pe-o apă Tu române te deșteaptă Știi că UE-a fost o ,,țeapă” Ăi mai mari te-au pus la șmotru La spălat pe jos cu cârpa N-ai mai vrut haiduc în codru Te-ai dus în străinătăți ,,cu scârba” Și ca Eminescu sfântul Zic
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din Logos-ul formal în Logos-ul sacru, apoi retrăgând amprentele energetice și absorbindu-l (dincolo de umbra-urmă = amprente energetice de limită, spre inexprimabil în Ființa Divină: visarea, ca tărâm al Arhetipurilor Unitare (I-303
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Manuscris > Scriitori > A FI UNIȚI ȘI HAI SĂ DĂM Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului A fi uniți A fi uniți, surori și frați De-aproape și departe, Înseamnă să vă deșteptați Din somnul cel de moarte. A fi uniți, părinți și fii Când sufletul ne plânge, Înseamnă jertfă când va fi Nevoie de-al tău sânge A fi uniți, tineri-bătrâni, Femei-bărbați prin veacuri, Înseamnă limba la români Și doina pentru leacuri
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
-și vadă copiii porniți pe drumurile alese. Vlad îi urmărea evoluția Magdei, din umbră. Era o domnișoară frumoasă și în momentul când și-a ales un logodnic, pe Râul, coleg și prieten foarte bun cu Adrian, în Vlad s-a deșteptat cel mai cumplit păcat, acela de crimă. Într-o noapte, îl atacă însă, urmele umanității lui, înving ură și răzbunarea. Văzând cât de crunt a decăzut, renunță la crimă și încearcă să se sinucidă. Lupta psihologică se dă și în
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
iubit dintre pământeni”. Marin Preda citea pe atunci Spinoza și asculta încontinuu Bach. Difuzoarele bubuiau în toată casa, pentru că lui îi plăcea să simtă muzica cu tot trupul. Adormeau după miezul nopții, pe acordurile din “Mattheus Passion”, iar el se deștepta dis-de-dimineață și se apuca de scris. Când se trezea, Aurora era primul critic al celor mai proaspete fraze din “Moromeții”. A moșit facerea cărții, care a fost, într-un fel, și copilul ei. Singurul pe care l-au avut împreună
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
și căldura și îl cucerește. Cuvintele sunt bine chibzuite, parcă simți respirația și timpii de gândire înainte de a le așterne pe hârtie. Cartea are valoare deosebită nu numai pentru prezentarea faptelor de viață extraordinare, ci și pentru că e capabilă să deștepte în noi, sentimentul național, dragostea de neam și de limbă a românului. Dincolo de granițele cerești, simt că este de datoria noastră să îi trimitem învățătorului Vasile Guja un cald elogiu și un cuvânt de mulțumire că ne-a lăsat o
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
un cuvânt de mulțumire că ne-a lăsat o carte scrisă cu puterea sufletului, o adevărată istorie trită și relatată fidel în cuvinte pline de semnificații adânci și de farmecul neîntrecut al relatării unor fapte de viață extraordinară capabilă să deștepte în noi sentimentul național, dragostea de neam și de limbă, adevarate comori de spirit românesc. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 23 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - VASILE GUJA - UN AUTOR IEȘIT DIN COMUN / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
douăsprezece de ore, cine vorbea cel mai mult... era socotit un activist bun, chiar dacă nu spunea nimic concret. Bătea apa în piuă, cum se spune! O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței!? Dar... oamenii s-au deșteptat. (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) Vocea căpitanului: - Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: - Mă duc să văd ce se întâmplă. Poate au nevoie de o mână de ajutor. (Iese precipitat. Se aud zgomote
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
și l-am considerat un gest copilăresc și fără valoare. Așa și este, nu poți ține o prietenie în modul acesta, nici dacă contractul ar fi real, nu există garanții dar acest mail, m-a trezit din amorțeală, mi-a deșteptat gândul legat de prietenie. Zilele trecute, datorită faptului că așteptam un rezultat al unei investigații medicale, rezultat care mi-ar fi putut schimba complet viața, m-am gândit mult mai profund la acest lucru și i-am acordat valoarea cuvenită
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]