KorAP: Find »[drukola/base=debit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...2124 >

53,076 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

să fie mai mare sau cel puțin egal cu debitul determinat în secțiunea imediat amonte, „i-1”. În situațiile speciale (localități sau platforme industriale de mare complexitate și importanțăă, debitele de ape meteorice determinate ca mai sus se compară cu debitele calculate pe bază de studii hidrologice, întocmite pentru suprafața obiectivului canalizat. La calculul debitelor pe bază de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabilește conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 și STAS 4273-83. La dimensionarea rețelei de canalizare, se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
amonte, „i-1”. În situațiile speciale (localități sau platforme industriale de mare complexitate și importanțăă, debitele de ape meteorice determinate ca mai sus se compară cu debitele calculate pe bază de studii hidrologice, întocmite pentru suprafața obiectivului canalizat. La calculul debitelor pe bază de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabilește conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 și STAS 4273-83. La dimensionarea rețelei de canalizare, se adoptă pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
bază de studii hidrologice, întocmite pentru suprafața obiectivului canalizat. La calculul debitelor pe bază de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabilește conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 și STAS 4273-83. La dimensionarea rețelei de canalizare, se adoptă pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
stabilește conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 și STAS 4273-83. La dimensionarea rețelei de canalizare, se adoptă pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua de canalizare se determină astfel:pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe; - pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua de canalizare se determină astfel:pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe; - pentru ape infiltrate din pânza de apă subterană, se consideră un debit de 0,5

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua de canalizare se determină astfel:pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe; - pentru ape infiltrate din pânza de apă subterană, se consideră un debit de 0,5 ... 1,0 l/s pe km de conductă, în situația în care extradosul bolții conductei este situat la cel puțin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane; - în situații deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în care extradosul bolții conductei este situat la cel puțin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane; - în situații deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adâncimi mari în apă subterană, canalizări importante conform STAS 4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescripțiilor specifice. Se recomandă, pe cât posibil, ca debitele maxime ale apelor de suprafață provenite din cursuri mici de apă, văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescripțiilor specifice. Se recomandă, pe cât posibil, ca debitele maxime ale apelor de suprafață provenite din cursuri mici de apă, văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizează, precum și apărarea zonelor inundabile din perimetrul construit. În cazurile în care colectarea apelor din surse de suprafață în rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare se iau în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare se iau în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de canalizare unitar. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanții aferenți zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanții dominanți ai zonelor care se canalizează, se recomandă prevederea de canale de gardă cu rolul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
zonei canalizate se determină, de regulă, pe baza studiilor meteorologice și hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanții dominanți ai zonelor care se canalizează, se recomandă prevederea de canale de gardă cu rolul de a reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinței, iar, pe de altă parte, de a apăra de inundații suprafața folosinței respective, luându-se măsuri de prevenire a antrenării suspensiilor de orice natură. Canale de gardă se prevăd și la limita perimetrelor construite

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
care se canalizează, cu rol de apărare împotriva apelor meteorice care depășesc capacitatea sistemului de 106 canalizare a folosinței respective, care pot aduce prejudicii terenurilor și celorlalte folosințe situate în aval, dacă acestea au o clasă de importanță mai mare. Debitele de apă meteorică colectate de pe versanți în canalele de gardă se evacuează, pe cât posibil, direct în emisari, nu în rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
gardă se evacuează, pe cât posibil, direct în emisari, nu în rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]