2,946 matches
-
se gândi la rasele lui Hesiod, cea de aur, de argint, de aramă și de fier. Prin amestecul acestora se va ajunge la un dezechilibru și o inegalitate lipsite de armonie care produc război și ură. Această formă de guvernare decăzută din cea ideală are multe puncte în comun cu constituția spartană: „periecii” formau, la Sparta, o clasă productivă, liberă, dar care era aservită „egalilor”, adică cetățenilor cu drepturi depline, care aveau ca îndeletnicire războiul și administrarea cetății, iar „slujitorii” erau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politice nu are în concepția sa o conotație care să fie nici istorică și nici naturală. 1. Această așezare nu este una temporală. Regalitatea, de pildă, nu are ca formă decăzută tirania, în sensul în care, datorită timpului, o regalitate decade și ajunge să se corupă în mod necesar numai în tiranie. Dimpotrivă, în ciuda opiniei lui Platon, el constată faptul că nu există un mecanism dialectic care să determine schimbarea direcționată a formelor politice. Acest lucru trebuie înțeles în două sensuri
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca de cele mai multe ori o formă pozitivă să treacă în formele pe care le are ca preferințe logice. „În genere, dacă o constituție înclină înspre orice formă politică <aflată într-un ansamblu de două corelate>, atunci caracteristica proprie acelei constituții decade <și ea> înspre aceste <corelate negative>, întrucât fiecare din cele două forme corelate negative reprezintă o creștere; precum politeia înclină spre demos (democrație), iar aristocrația înclină spre oligarhie. Pe de altă parte, <o constituție se schimbă> urmând contrariile, precum aristocrația
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
neapărat într-una democratică și, apoi, mai departe, în mod liniar, într-una oligarhică și, în sfârșit, într-una tiranică. Dimpotrivă, declinul poate fi și un „salt” ori schimbarea poate să reprezinte, pur și simplu, o ameliorare. Imaginea cetății care decade continuu este doar o posibilitate logică pe care sistemul morfologic aristotelician o include alături de altele. În fond, nu există vreun scenariu de mișcare a unei cetăți printre formele politice care să fie propriu-zis imposibil, și, de aceea, nu există nici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
metamorfismul unei cetăți este identic cu spațiul logic dezvoltat de morfologia politicului. Toate trecerile sunt logic incluse în el, dar, conform teoriei „înclinației”, din punct de vedere strict practic, unele treceri sunt „mai realizabile” decât altele. Revenind la cetatea care decade în mod continuu, se poate sesiza faptul că, în calitate de subiect al schimbării, cetatea în genere, la trecerea dintr-un caz într-altul, descrie o fenomenologie a valorii. Formele politice ca și cazuri ale unei cetăți sunt tot atâtea grade de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce-și invită prietenii în casă, după care îi închide ieșind tiptil pe ușa din dos, mergând să trăiască altundeva. Și dacă oamenii care stau laolaltă în constituția cea dreaptă sunt umanitatea în general? Și dacă felul ei de a decădea prin timp este modul lui Platon de a-și pune problema istoriei omenirii ca sens eshatologic și ca destin al omenirii guvernate de stasis? Nu înseamnă asta atunci că cele cinci stadii morfologice ale politicului sunt epoci ale sensului eshatologic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o carte de inspirație divină sau pilonul de rezistență al unei lumi în continuă schimbare, iar conținutul ei nu rămâne neschimbat, nici original, noua viziune a Bibliei ca artefact cultural a devenit o paradigmă în literatură. În timp ce religia formală a decăzut, prestigiul Bibliei ca model estetic și literar a atins noi culmi (p. ii). Cunoscând seriozitatea, forța și intensitatea opoziției Iluminismului față de autoritatea divină și „înțelepciunea” religiei, nu ar trebui să pară deloc surprinzător că schimbarea paradigmatică a declanșat un alt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în chestiune este supusă unei duble presiuni: pe de o parte, aportul „familiilor care vin din clasele inferioare, care-i aduc energie și proporțiile de reziduuri necesare menținerii sale la putere”; pe de altă parte, „pierderea membrilor săi cei mai decăzuți”. Dacă una din aceste presiuni încetează să se mai manifeste, sau dacă amândouă încetează, „partea rămasă la putere intră în declin” (ibidem, § 2055). În opinia lui Pareto, astfel, suntem confruntați cu deplasări după principiul vaselor comunicante, ce asigură un echilibru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se pierde; avem datoria de a da spiritului nostru hrana care i se potrivește, pentru a nu-l coborî și sili să trăiască doar În lumea intereselor egoiste, a unor trebuințe strict materialiste. Vorbind despre om, Benjamin Constant spunea: „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gînd pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” Iar Socrate a fost și mai categoric: „Nu a trăi e de mare preț, ci a trăi cinstit”. Îi este dat omului să ducă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a gîndi: nu țin decît la felul meu de a simți” (J. Renard). * „Un suflet e ca un instrument muzical; falsificat odată, va cînta fals toate ariile.” (N. Iorga) Mai mult chiar, spune M. Twain: „CÎnd un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească”. * „Cu cît cunoști mai mult, cu atît iubești mai mult.” (Leonardo da Vinci) Fără Îndoială, chiar atunci cînd prin „cunoaștere” ni se relevă „răul” sau „urîtul”, disponibilitățile noastre afective se deschid
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ei... Dar cum din Ei toți numai Eu Nu sînt ca Ei, Am să mă duc De voia mea la balamuc - Și fiindcă nu-mi va părea rău, Cumintele voi fi tot Eu!...” („CÎntecul nebunului”) * „CÎnd un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Probabil că intuiția acestui fapt l-a făcut pe Filip al II-lea al Macedoniei să angajeze un om de curte, care să-i spună În fiecare dimineață : „Să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
foametea până în anul 2015, iar ca principală măsură impusă în acest sens este susținerea reducerii la jumătate a ponderii persoanelor care trăiesc cu mai puțin de 1 USD/zi. Perioada 1997-2006 a fost declarată de către ONU ca „First United Nations Decade for Eradication of Poverty”; organizația a stabilit o serie de priorități și a creat programe internaționale ce au avut ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții la nivel global. Consiliul Europei a decis, în cadrul Conferinței de la Nisa, din decembrie 2000, ca până în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
profundă a societăților, prin apariția și dezvoltarea spiritului capitalist. Sistemul mondial cuprinde, potrivit lui Wallerstein, trei zone: între centru și periferie se află o regiune intermediară - semiperiferia. În semiperiferie își au locul statele care cunosc o schimbare de statut (cele care decad din poziția de mare putere sau, dimpotrivă, aspiră la această recunoaștere) sau care nu pot deveni jucători globali din diverse motive. Regiunile sunt legate între ele în relațiile mondiale: spre deosebire de statele din periferie, care de cele mai multe ori sunt doar furnizoare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-său l-a spânzurat. (Ingratitudinea este o formă a degradării morale și este vecină cu trădarea: „Mănâncă la ușa noastră și latră la ușa altora”; „Pe cine primești În casă te scoate din casă” etc.) „Când un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Ajunși la țărm, după furtună, nu ne mai rugăm. (Ne simțim limitele și cerem ajutorul Domnului numai atunci când suntem Într-un mare pericol; apoi uităm repede și redevenim aceleași
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dispenseze de plăcerea pe care i-o produce dependența de un anumit viciu.) „Cine folosește forța Își arată slăbiciunea.” (R. Tagore) Scândura putredă nu stă prinsă În cuie. Sfaturile nu mai servesc celui ros de obișnuințe sau deprinderi vicioase.) „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gând pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e urât, de aceea Își pune mască. (Prin urmare, trebuie să ne perfecționăm mereu capacitatea de a citi și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
caracteristici: naturalețe și putere de înțelegere, într-o consemnare laconică. O reușită o reprezintă romanul-cronică de familie Fetele lui Solomon (1999), mixaj de monografie a unei comunități rurale din Muscel, ai cărei reprezentanți de seamă, familia Solomon, se înalță și decad odată cu prăbușirea civilizației rurale sub comunism, și de frescă istorico-sentimentală. Apar aici personaje izbutite, contaminate poate de diverse modele (Slavici, Rebreanu, Preda), lăsate să evolueze în simplitatea lor complexă: Solomon, Vinița, femeia care nu și-a iubit soțul niciodată și
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
num)rul de mari puteri și transformarea sistemului. Cu toate acestea, leg)tură nu constrânge în mod absolut, deoarece num)rul marilor puteri poate s) r)mân) același, sau s) nu varieze consecvențial, chiar în cazul în care anumite puteri decad din categoria celor mari, doar pentru a fi înlocuite de altele. Sistemele internațional-politice sunt remarcabil de stabile, așa cum este ilustrat grafic de tabelul 8.1. Sistemul multipolar s-a menținut timp de trei secole deoarece, pe m)sur) ce unele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de ceea ce reprezentau prin ele însele, si mai mult pentru c) ele ar fi putut s) învigoreze Franța, în vederea unei alte runde a întrecerii franco-germane. Jules Ferry, un premier ulterior, argumenta c) Franța avea nevoie de colonii, că s) nu decad) pe poziția a treia, sau a patra, în Europa (Power 1944, p. 192). O astfel de retrogradare ar pune cap)ț oric)rei speranțe de a redobândi Alsacia-Lorena. Iar Ferry, cunoscut sub numele de Le Tonkinoise, a pierdut puterea în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pot fi obținute prin frig, nu prin foame. Poate că asta e a treia etapă a ispășirii noastre - ultima, după Înfometare, după reducerea spiritului la restul - restului elementar: subumanul, aducerea Întregii nații la starea larvară 2. Ideea de a fi decăzut Într-o joasă condiție animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scriitorii creștini nu au avut nici un contact cu alte regiuni din zona Mediteranei. Convertindu-se curând la catolicism (regele lor, Clovis, a fost lăudat apoi pentru credința sa), francii au implicat și Biserica locală în gestiunea puterii, iar aceasta a decăzut și a cunoscut o notabilă degradare a organizării sale și a propriilor moravuri. Cezar de Arles ne spune că o bună parte din clerul din vremea sa era ignorantă și, cu toate că a încercat să remedieze această situație, a trebuit totuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
În același timp, prăbușirea comunismului a însemnat și renunțarea la toate marile proiecte de investiții declanșate în economia socialistă și care justificau cea mai mare parte a activității acestei elite a dezvoltării economice tradiționale. Ca urmare, pe parcursul tranziției, ea a decăzut rapid și dramatic, făcând loc unor noi elite intelectuale ale economiei produse, lent, de restructurarea treptată a fostei economii socialiste. Există însă o excepție remarcabilă de la această decădere: specialiștili în cercetare economică, mai ales în cercetarea economiilor capitaliste. Socialismul păstrase
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
București Bălcescu, Nicolae, 1960, „Reforma socială la români”, în Opere Alese, vol.1, ESPLA, București Beaud, Michel, Gilles, Dostaler, 2000, Gândirea economică de după Keynes, Eurosong & Book Bernal, J.D., 1971, Science in History, The MIT Press Berthin, G.D. (ed), 2002, A Decade Later: Understanding the Transition Process in Romania. National Human Development Report 2001-2002, UNDP Betea, Lavinia, 2005, Mentalități și remanente comuniste, Nemira, București BFAI, 2004, Germania ca partener economic, Berlin Bichi, C, Drăgulin, I, Spiridon, M, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestora, rămași practic fără tată, sau cu tată vitreg. Mama cu copil are o situație materială mult mai grea comparativ cu familiile complete sau cu femeile (de aceeași vârstă și școlaritate) necăsătorite sau fără copii. Femeile rămase singure cu copii decad economic din următoarele motive (Strong, DeVault, Sayad, 1998): 1. capacitatea de câștig mai mică, determinată la rândul ei, pe de o parte, de faptul că în timpulcăsniciei a fost total sau parțial ieșită din câmpul muncii, iar pe de altă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terestre. Într-o perioadă În care o bună parte din suprafața Pământului era Încă o frontieră neexplorată, era de Înțeles că inițiatorii noii viziuni au crezut că acumularea de proprietate poate să continue aproape indefinit În viitor. Mântuirea eternă a decăzut din poziția elevată pe care a deținut-o mai bine de unsprezece secole În Europa, pentru a fi Înlocuită de noua și radicăla idee a progresului material. În timpul Revoluției Franceze, marchizul de Condorcet prezicea cu Încredere: Nu există limite pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
texte alese, Editura Universității „Al.I. Cuza, Iași. *** (1998), Oxford Wordpower Dictionary, Oxford University Press, New York. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină și creativitate, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Allen, M.W.; Gotcher, J.M.; Seibert, J.H. (1993), „A decade of organizational communication research: Journal articles 1980-1991”, Communication Yearbook, 16. Altman, S.; Valenzi, E.; Hodgetts, R. (1985), Organizational Behavior - Theory and Practice, Academic Press, Inc., New York. Alvarez J. L., Svejenova, S. (2005), Sharing Executive Power. Role and Relationships at the
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]