1,183 matches
-
și al codurilor riguros administrate. Instinctiv, el caută pericolul - inclusiv tentaculele „vinii morale” -, dar rațional știe să îmbrace la timp platoșa protectoare a insului cu principii. Asediat de surorile Sternwood, care i se oferă cu o generozitate ce depășește limita decenței, Marlowe nu respinge din prima clipă atacul plin de seducție al feminității debordante. Și Vivian, și Carmen sunt amazoane lipsite de inhibiții, gata să-și pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și apărării îndărătnice a unei generoase democrații românești.” De la numărul 9/1944 apare și o pagină literară. „Irascibilului năzuros Ion Caraion, poetul trâmbiță, scriitorul pistol, politicianul tejghetar, reporterul pescar”, N. Rondell îi recomandă o terapie a conștiinței și mai multă decență (Ion Caraion, Jos masca! Un „arhanghel” anacronic). Se manifestă o atitudine favorabilă față de grupul tinerilor din Cercul Literar de la Sibiu și este apreciat „talentul masiv și fecund” al lui Ștefan Aug. Doinaș. Versuri semnează Emil Manu, Alex. Lungu, Grig. Condrus
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
scos el însuși o revistă, „Speranța” (1902-1903), la Târgu Jiu. Figura în comitetul de redacție al revistei „Vorbe bune” (Balș, 1904-1907). Lirica lui B.-A., poet famelic și boem incorigibil, e o spovedanie amară, păstrând, în confesivitatea ei, o anume decență a suferinței. Tonalitatea versurilor, încă de la primul volum, Singurătate (1892), rămâne elegiacă. La fel, în Din vravuri (1894) și Sonete (1904). Chiar și clipele de veselie sunt umbrite de tristețe. În poezia erotică, îngânările lui sunt ale unui eminescianizant, mergând
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
la un moment dat, că nu oferi nici o informație la schimb, că doar profiți de pe urma lor. La un moment dat, îți vor întoarce spatele, izolându-te. În preajma riscului și a morții, solidaritatea de breaslă funcționează, dar cu limitele impuse de decență și corectitudine. Cu toate riscurile (nu puține), corespondentul trebuie să iasă cât mai mult în stradă, să discute cu oamenii, să le afle opiniile. Orice relatare de acest tip se va baza pe oglindirea stării de spirit, pe atmosferă (când
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
docte, recurgând la descripția unor stări colorate afectiv de vagi neliniști sau de satisfacții neeuforice. De regulă succinte, poemele sunt deseori salvate in extremis de platitudine prin menținerea unui miez inefabil (semnalat uneori printr-o difuză „poantă” concluzivă) și prin decența rostirii. Poetul schițează adesea mici solilocvii pe teme morale, cochetează fără exagerare cu tonul gnomic. Tabloul general e al unei cronici a înțelepciunii eului liric prin acomodare cu contingentul. „Peisagistica lăuntrică” și cea exterioară intră în comunicare și reverberează în
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
dreptului de a solicita, după un plan prestabilit, articolele pe care redacția le crede oportune, principiul acestei reviste este libertatea...”, iar colaboratorii sunt acceptați, „dacă în articolele de documentare sunt călăuziți de adevăr, iar în cele de opinii de simțul decenței”. De asemenea, C. „vrea să deschidă porțile celor tineri, dar va evita publicarea inutilă a încercărilor”, rezervând acestui scop o rubrică specială, „Coloana «Prezentări»”. Între proiecte, se înscrie și o „inovație”: „În fiecare număr vom publica câte o autobiografie”. În
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
mărunte adevăruri făceau credibile cele mai mari minciuni. Desigur, Luce era interesat de dezvăluirile despre gen pe care avea să i le ofere proza mea. Îmi măsura jouissance și mi-o compara cu liniaritatea. Îmi consemna Înfloriturile victoriene, dicțiunea antică, decența specifică școlilor de fete. Toate acestea au jucat un rol important În evaluarea lui finală. Mai era și instrumentul diagnostic al pornografiei. Într-o după-amiază, când am venit iar pentru consultație la doctorul Luce, În biroul lui era un proiector
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
încuviințând spusele lui Marius, dar nu ziceau nimic. Cei nou-veniți se uitau speriați la fețele noastre și nu îndrăzneau nimic. Hm... da... să continuăm, zise încurcat Dragoș. Măsurile luate în această seară de către Ministru sunt total necorespunzătoare și în afara limitelor decenței! Dragoș începea să se aprindă. Era clar că nici lui nu-i plăceau schimbările impuse de Ministru. Cui îi plăcea să stea mai bine de jumătate de zi în școală? Aș dori să aud, continuă el, măsuri pentru a combate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai comod pe o parte. Rânduiala pe care s-a zbătut o viață întreagă s-o instituie e coerentă, are un scop rațional ce transcende dorințele individuale, chiar și pe ale lui. În timp ce magia este, prin esența ei, antisocială. Distruge decența, buna-cuviință, obiceiurile, legea. Îi ofensează fără îndoială pe zei. Mai rău, puterea asta ilicită - fie ea reală sau imaginară - amenință întreaga ierarhie politico-socială aflată la temelia imperiului. Să o stârpești înseamnă să asiguri supremația ordinii împotriva haosului. Pe asta se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să se întrebe dacă nu cumva a fost un preț prea mare pentru un intrigant ca el. Că îl mână dorința de glorie de la spate, ca și pe taică-său. Dar într-un sens rău. Nu a moștenit nimic din decența, onestitatea și demnitatea lui Pollio. Imbecilul vrea o bu cată din conducerea imperiului. Și nu e singurul. Mai sunt și alții care trag sfori în timp ce-i așteaptă sfârșitul. Întoarce brusc o față sumbră către Trio Fulcinius. — Ce-ai rămas așa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu vorbim cu toată lumea... — Da’ nu i-am spus decât lui! se disculpă fata. — Regele Sacrificiilor nu este o profesoară sau o colegă de-a ta, o repede furioasă. Este un preot, față de care se cuvine să te porți cu decență. Măcar în public, suspină pentru sine. Asinia se pornește zgomotos pe plâns. Nou-venita îi urmează exemplul. Occia se silește să rămână calmă, deși o mănâncă palmele. Măcar să le dea motiv să se smiorcăie! Reușește să se stăpânească. Lasă-le să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mari și scandaloase. Nu se împiedică de nimic în lupta lor pentru bogăție și putere. Nu-și trădează însă nemulțumirea. O mângâie pe copilă pe cap și se gândește că aici, la templu, se va deprinde încetul cu încetul cu decența și cu smerenia. Domitia se simte încurajată și declară: — Preotesele statului îndeplinesc toate treburile pe care le fac femeile în casa lor. Înalță ochii către Occia. Nu? Bătrâna îi simte privirea întrebătoare și aprobă ușurel din cap. E dezghețată puștoaica
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Apoi o cuprinde furia. Bate din picior. Da’ unde ai belit ochii? Stăteai cumva să caști gura pe aici? Am rămas tot timpul lângă el, se apără nefericita. — Tot timpul, ce să zic, o îngână nervoasă Vestala Mamă. Ai măcar decența să-ți recunoști greșeala. — N am lipsit decât câteva clipe... După glas se vede că e înnebunită de spaimă. Cu fruntea încruntată, Occia deliberează. Să fie doar ome nească nebăgare de seamă? Sau vrerea zeilor? Mai ales într-o zi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întârziați. Pufnește mânioasă pe nări. Uite-i cum se mișcă, de parcă ar fi niște mormo loci. Abia se îndeamnă între ei, și încă alene, tot codindu se. Iar alții pleacă fără să mai aștepte sfârșitul. Cei cu o fărâmă de decență se furișează discret. Nesimțiții o fac pe față. Câteva șoapte ajung până la ea. — Când a început? — Du-te, du-te, i se răspunde. Mai are încă destul. — Am fost invitat în repetate rânduri și cu atâta insistență, că n-am
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care e îmbrăcată și încremenește. Nu se poate! Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că ar purta așa ceva. Ea, care înainte nu se înveșmânta decât în stofe de lână, cum a învățat-o bunicul ei, din respect pentru decența tradițională a matroanelor romane. De ce încearcă acum să-și ascundă silueta diformă sub asemenea țesături de lux? Pânza asta translucidă tot bondoacă o arată. Foșnește mătasea grea între degete. Contactul cu materialul îi dă o senzație de bunăstare. Cât o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Gallus le împuie capul amândurora că zilele se scurg și viața trece, așa că nu au de ce să pună stavilă plăcerilor de care nu vor avea parte tot timpul. Vorbe periculoase pentru urechi atât de tinere! Îi învață că respec tând decența, demnitatea, cinstea și adevărul nu fac altceva decât s-o ia înaintea morții și să-și interzică singuri tot ce ea le va răpi. Din contră, egoismul, cinismul, la nevoie chiar și minciuna, prefăcătoria și turnătoria le vor aduce numai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tușește de-i ies ochii din cap. Într-un târziu ros tește întretăiat: — Mi-am dat toată osteneala, zău. Și mama a discutat cu prin cipele, că doar era vorba de voința unui decedat... Răsuflă greoi: — Să o respecți înseamnă decență... Ridică din umeri neajutorat: — Dar n am rezolvat nimic. Puteați să vă duceți și la tata-mare, ricanează Gallus. Orice pretor este dator să anuleze eliberările care au fost făcute spre frau darea legii. Normal. Ar fi un pericol nu numai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pomponia trebuie, mai de voie, mai de nevoie, să se supună. Tatăl o privește, topit de admirație. Cât e de frumoasă, micuța lui zeiță! Merită nu numai o viață lungă și fericită, dar poate chiar și nemurirea. Câtă dragoste și decență, cum îi iubește și-i îmbrățișează pe toți, fără nici o deosebire! Cum se joacă cu băgare de seamă și cu măsură! Câtă râvnă, câtă inteligență în studiile ei... Încruntă brusc din sprâncene. Hmm... Harababura asta nu prea seamănă a școală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
buimăcite, pentru că niciodată nu m-au mai auzit oferind vreo informație despre mine și niciodată, în tot timpul de când stăm împreună, n-am mai dat buzna înăuntru și m-am așezat pe pat. ― De ce? întreabă Sophie, care are cel puțin decența de a fi politicoasă. ― Fără nici un motiv, doar așa, am avut o zi bună. Și... mă opresc eu pentru un efect dramatic. Și, continui, am o întâlnire diseară. ― Întâlnire? Întreabă amândouă într-un glas, uitându-se la mine cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Asta e de necrezut, îmi spun eu. Scuzați-mă? Hei, lasă-l pe el, pentru numele lui Dumnezeu. Vreau să-mi spui ce sunt astea. Jenny aruncă o privire scurtă la poze. ― Bine, îmi spune ea, fără să manifeste măcar decența de a arăta cea mai mică urmă de jenă. Chiar vrei să știi ce se întâmplă? ― Da. Deși deodată nu mai sunt așa de sigură. Jenny se uită la Brad. ― Îi spun eu, zice ea, și Brad nu spune nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aștepta mereu un moment în care să se răzbune pe tine.“ Nu cred că doctorul Hayashi ar fi fost convins prin argumentele acestea. Argumentările lui sunt pline de termini de specialitate și de logică exactă, prin care ar explica frumusețea, decența căii pe care o urmează. Probabil că noi nu am fi avut destule raționamente care să combată logica lui. Probabil că la un moment dat ne-am fi înghițit cuvintele. Din păcate cuvintele și logica lipsite de fezabilitate dețin o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
frică iarna, ca o moarte albă cu colții ei reci înfipți în beregata pământului; cu oroare primăvara, cu a ei violentă și zgomotoasă explozie de sevă și cu dezgust vara, cu formele sale mature și opulente exhibate fără urmă de decență. Toamna era pentru el bătrânețea calmă și înțeleaptă a naturii, dezbărată de poftă, spaimă și trufie. Se hotărî să se plimbe și căută în carnetul în care își notase locurile unde fusese chemat în urma anunțului. Găsi o adresă, destul de departe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
puțini, printre ei chiar femei, care, prin aspect și veșminte, păreau de rang, nu șovăiră să-i oprească, cerșind de mâncare; copile cu chipul îmbătrânit înainte de vreme rătăceau cu privirea pierdură și inexpresivă ori trăgând cu ochiul fără pic de decență; capi de familie în vârstă ședeau amărâți cu capul în mâini pe treptele cădirilor, gândindu-se la proprietățile abandonate și devastate de barbari sau la cei dragi, care, cine știe cum, suferiseră de pe urma violenței lor. în privința dărilor - mari, insuportabile - administratorii cetății străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
frică iarna, ca o moarte albă cu colții ei reci înfipți în beregata pământului; cu oroare primăvara, cu a ei violentă și zgomotoasă explozie de sevă și cu dezgust vara, cu formele sale mature și opulente exhibate fără urmă de decență. Toamna era pentru el bătrânețea calmă și înțeleaptă a naturii, dezbărată de poftă, spaimă și trufie. Se hotărî să se plimbe și căută în carnetul în care își notase locurile unde fusese chemat în urma anunțului. Găsi o adresă, destul de departe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
propuneri învăluite, pe departe, lipsite de seriozitate, este, din partea bărbatului, un semn de grosolănie sufletească și de lipsă de patosul virilității; este, din partea femeii care primește manejul, dovada unui suflet de cocotă ori de servitoare. Numai iubirea, rămânând în marginile decenței și ale respectului, poate forma subiectul unor anumite convorbiri între un bărbat și o femeie cu instinctele sănătoase și simțul estetic nepervertit. Tot ce nu este etern, este zadarnic. Nimic nu este etern. De ce cruzime atroce dă dovadă acela care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]