662 matches
-
de informații" referitoare la un anumit profesor, cunoscut, în ipostaze diferite, de serii succesive de elevi, fond confirmat sau infirmat, la un moment dat, de către un interlocutor X. Toate aceste informații se pot constitui în avantaj sau în dezavantaj pentru decodarea optimă a mesajului; de exemplu, valorificarea unor date deja cunoscute poate optimiza actul comunicativ (inclusiv pe linia principiului economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectivă, neurmărindu-l pe locutor, se uită pe geam, se uită la ceas, caută diferite lucruri în geantă/servietă etc.; * pseudo-ascultătorul este cel care doar simulează ascultarea prin da, hmm, dat afirmativ din cap etc., în realitate nevizând receptarea și decodarea mesajului transmis de către locutor; * ascultătorul selectiv este cel care "vânează" doar anumite componente ale mesajului fie pe cele de la care își poate construi propria intervenție, fie pe cele care sunt în dezavantajul locutorului (neconcordanțe, greșeli etc.); * ascultătorul defensiv este cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între indicatorii verbali, nonverbali și paraverbali actualizați în cadrul actului comunicativ și posibilele "traduceri" contextuale ale acestora. Într-un plan mai general, plasarea în ipostaza de interlocutor și, implicit, practica ascultării presupun un demers gradat. Se disting, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat" (Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare celei de decodare a mesajului (prin valorificarea codului cunoscut de către interlocutor și a raportării acestuia la cel folosit de către locutor în construirea mesajului) și, într-o anumită măsură, celei de interpretare a acestuia în accepțiunea clasică; NOTĂ. Pot apărea, în această etapă, disfuncții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumită măsură, celei de interpretare a acestuia în accepțiunea clasică; NOTĂ. Pot apărea, în această etapă, disfuncții generate de: (a) tema prea comună/banală sau, dimpotrivă, prea complicată/ greoaie a mesajului/discursului (inadecvarea acestuia la interesele și la particularitățile de decodare ale interlocutorului) de exemplu, o prezentare cu idei simpliste la facultate sau una cu idei greoaie, cu multe neologisme etc. la ciclul primar sau la grădiniță; efectul: interlocutorul nu mai ascultă/nu mai urmărește locutorul, gândindu-se că nu are
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
-l imite; * exercițiu de ascultare și redare 72: locutorul 1 transmite interlocutorului un mesaj într-o limbă inventată; interlocutorul îl "traduce", pentru ceilalți participanți, în limba română; ulterior se compară cu ceea ce a dorit să transmită locutorul 1; * exercițiu de decodare nonverbală de exemplu, a unui film lipsit de coloana sonoră 73; ulterior, se compară mesajul excerptat din prima variantă a filmului cu cel reperabil în varianta completă a filmului; * Spate în spate 74 partenerii se privesc timp de un minut
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
general, respectiv într-o situație de comunicare teatrală, în particular, trebuie să le aibă în vedere: * observarea diferitelor tipuri de comunicare teatrală și a valențelor contextuale ale actelor comunicative subsumate acestora; * identificarea particularităților acestora, cu accent pe elementele limbajului teatral; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali reperabili în spectacolul de teatru ca act de comunicare; * exersarea folosirii tehnicilor teatrale valorificabile în anumite contexte comunicative (comune sau subordonate lumii teatrului); * actualizarea, adaptată, a anumitor tehnici teatrale în situații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajul etc. * tehnici subsumate "disciplinei" spectatorului implicând: * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare-teatru (așadar, pentru spectatorul de teatru 47): eventuala lectură a piesei de teatru sau a textului aflat la originea dramatizării (pentru a avea o primă cheie de decodare a spectacolului, prin propria interpretare dată textului original); actualizarea tuturor tehnicilor verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
47): eventuala lectură a piesei de teatru sau a textului aflat la originea dramatizării (pentru a avea o primă cheie de decodare a spectacolului, prin propria interpretare dată textului original); actualizarea tuturor tehnicilor verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond sonor, efecte speciale etc.); oferirea de feedback adecvat locutorilor-artiști (prin atenție, aplauze, râs etc., în funcție de context, de tipul piesei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întâlnirii etc.); raportarea adecvată a interlocutorului la contextul comunicativ și la locutor, inclusiv prin prisma relației cu acesta și a finalităților urmărite prin implicarea în situația de comunicare respectivă; actualizarea diferitelor tehnici verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, utile în decodarea optimă a actului comunicativ al locutorului; oferirea de feedback (vezi supra multiplele modalități în care poate face acest lucru, de exemplu, un ascultător activ). Important este, finalmente, câștigul pe care îl poate aduce pentru interlocutor plasarea sa în oricare dintre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poetul se rostește direct, cu maximă limpiditate, pe un ton gnomic ori afectat confesiv, alteori sporește consistența poemului prin recursul la o imagerie „transistorică”, eventual mitologizantă, ori de sugestie onirică sau suprarealistă, dar semantizată în termenii alegoriei voit vagi, cu decodare solicitantă. „Meșteșugul” a determinat suspiciuni privind relativa insuficiență a „fondului” în raport cu excelența „mijloacelor”, observație aparținând tot lui Nicolae Manolescu. Primele patru volume sunt, sub mai multe raporturi, net diferite între ele, fiind articulate sub formă de „cicluri autonome, geometric rotunjite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
logica modelului liniar al comunicării. Persoana A Vorbește " Îmi placi" Aude Persoana B Figura 3.2 - Modelul liniar al comunicării Pentru înțelegerea schemei acestui model doar noțiunea de cod trebuie lămurită, deoarece cu ajutorul ei înțelegem imediat și termenii codare și decodare. Când comunicăm prin semne, utilizăm coduri. Un cod este un sistem pentru folosirea semnelor. Acest sistem este bazat pe reguli și convenții împărtășite de cei care utilizează codul. Vorbirea reprezintă o serie de semnale sonore care formează un cod pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care le discutăm pe scurt. Bariere psihologice Filtrele sunt în mintea noastră, deoarece sunt generate în primul rând de modul în care îi percepem pe ceilalți oameni și propria persoană. De asemenea, ele își găsesc originea în aspectele codării și decodării informațiilor despre altă persoană pe care o vedem sau auzim sau a locului unde are loc comunicarea. În general, bazele acestui filtraj rezidă în presupunerile pe care le facem despre ceilalți oameni. Într-un anume sens nu este rău să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
etc. În plus, analiza de conținut este în relație strânsă cu socio- și psiholingvistica și joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței artificiale (Agabrian, 2006). Într-o accepțiune foarte largă, tehnica analizei de conținut poate fi considerată un sistem de decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectivă, ea este practicată de oricine ori de cât ori dorește să extragă informația pe care o conține un mesaj. În științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare complet diferită de decodarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectivă, ea este practicată de oricine ori de cât ori dorește să extragă informația pe care o conține un mesaj. În științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare complet diferită de decodarea "normală" a mesajelor, indiferent cât de semnificative ar fi asemănările între activitatea zilnică de prelucrare a acestora și analiza lor sistematică. (Agabrian, 2006). Fundamentând analiza de conținut, H. D. Lasswell spune: Analiza de conținut operează din perspectiva concepției potrivit căreia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ale comunicării. Se obișnuiește să identificăm cultura în termenii națiunii (de exemplu, română), ariei (de exemplu, europeană), rasă sau religie (de exemplu, islamică). Cultura este reprezentată în special prin îmbrăcăminte, religie și formele artei, la fel ca și prin limbă. Decodarea se referă la înțelegerea și interpretarea semnelor (de exemplu, ascultarea și citirea). Feedback-ul comunicare de răspuns la mesajul precedent. El include ideea că emițătorul adaptează stilul comunicării în răspuns la feedback-ul pe care îl primește. Feedback-ul este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sale. Percepția se referă la procesul prin care dăm un sens lumii și altor oameni. Ea implică selecția, organizarea și interpretarea semnelor pe care le primim prin simțurile noastre ca să creăm realitatea mentală proprie. Percepția este un aspect fundamental al decodării înțelesurilor și depinde de cunoștințe, credințe și experiență. Procesul se referă la actul comunicării ce include factori variați care contribuie la comunicare. Exemple pot fi luate din cele patru categorii ale comunicării. (intrapersonală, interpersonală, grup, de masă). Comunicarea este descrisă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
exprimare al acestui preaplin. Artele plastice au surprins mai pregnant ceea ce Baudelaire numește, referitor la arta lui Delacroix, l’intime du cerveau 5, adică inexprimabilul din artele scripturale. Explicația nu e dificil de dat, ea trebuie căutată În viteza de decodare a unui mesaj care, În cazul unui tablou, se prezintă În instantaneitatea sa, iar În textul literar e o expunere sinuoasă, lacunară și nesistematică. În mod curent, se vorbește de o „intimitate subiectivă”, iscată de radiațiile eului creator. Numai acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
trebuie circumscris, pe de altă parte, unei poetici a autenticității, pentru care realitatea și ficțiunea sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități. Hibrid prin natura sa originară, el Își relevă puritatea și un fel de exclusivism orgolios prin actul decodării și decriptării semnelor componente. Mizând aproape În exclusivitate pe memoria scurtă a zilei, scriitorul edifică, În tăcere, o altă memorie, care e a textului literar Însuși. Din aparenta lipsă de interes pentru felul În care se autodescrie și din neastâmpărata
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a necesității de a oferi rezolvări concrete. Se combat incompatibilitățile unor forme de comunicare verbală cu „sistemul” limbii prin abuzul de termeni străini în contexte comunicative în care mesajele informației „creează limite în captarea corectă a lor, cât și în decodarea lor”. Etimologic limbajul derivă din fr. langage; lat. linguo și este „sistemul de semne sau simboluri asociate după anumite reguli, utilizat pentru fixarea, prelucrarea și transmiterea de informații”, consemnează C. Gorgos. Sub aspect psihologic, limbajul articulat este un fenomen specific
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atât vorbirea cât și înțelegerea limbajului oral și scris, folosind din plin materialul verbal, intuitiv, gesturile și mimica, căci așa cum știm, dezvoltarea limbajului și înțelegerea are o tendință de „remisie spontană” până la un anumit nivel, de unde existând o posibilitate de decodare a mesajelor verbale, munca dirijată dusă în cabinet de specialistul logoped va continua să îmbunătățească limbajul sub cele 3 aspecte: înțelegere, recepție, transmisie, ceea ce constituie preocuparea reeducativă complexă. Cu privire la posibilitățile de recuperare psihomotorie a copilului preșcolar cu tulburări de vorbire
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
direct în limbaj atât în structurile senzorio-motorii periferice, cât și în structurile subcorticale care asigură preluarea recepției și emisiei. Afazia reunește tulburările de limbaj survenite în urma unor leziuni cerebrale ale centrului limbajului, tulburări în cele patru funcții cerebrale: recepția auditiv-varbală (decodarea), expresia verbală (încordarea), recepția lexică (decodarea lexică) și exprimarea grafică (încordarea grafiei). Contribuția noastră se referă la specificul metodelor de reabilitare a limbajului în afazii, privind primele două nivele, lexia și grafia făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
senzorio-motorii periferice, cât și în structurile subcorticale care asigură preluarea recepției și emisiei. Afazia reunește tulburările de limbaj survenite în urma unor leziuni cerebrale ale centrului limbajului, tulburări în cele patru funcții cerebrale: recepția auditiv-varbală (decodarea), expresia verbală (încordarea), recepția lexică (decodarea lexică) și exprimarea grafică (încordarea grafiei). Contribuția noastră se referă la specificul metodelor de reabilitare a limbajului în afazii, privind primele două nivele, lexia și grafia făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere simptomatologic sunt evidente simptomele de tip
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțului). (a) Sinonimia implică o relație de echivalență semantică stabilită între unități lexicale (cuvinte și expresii) cu formă diferită; cuvintele/ expresiile dintr-o serie sinonimică, substituite într-un anumit context (Zugun, 2000, p. 231), nu denaturează, în principiu, sensul mesajului, decodarea acestuia putându-se realiza conform intenției comunicative a vorbitorului. După tipul și caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]