22,191 matches
-
rațiunii suficiente: "Nimic nu există și nu se întâmplă fără o cauză". Pe baza acestei premise pare ușor de adus o "dovadă copleșitoare" în favoarea unui principiu ultim, a unei cauze prime, a unui Dumnezeu. Dar este așa ușor să-l deducem pe "Dumnezeu?". Precum am zis, obiecțiile aduse religiei de critica sa, până la cea a filozofiei analitice sau a analizei lingvistice, le cunosc bine. Și mărturisesc că eu însumi uneori am anumite rețineri în folosirea numelui de "Dumnezeu". Nici un alt nume
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
științelor naturale. Depinde doar de filozofie, dacă aceasta vrea să se ocupe de el. Altfel rămâne doar în cadrul religiei. În acest sens se înțelege cât este de stupidă și concluzia opusă, cum că din acest extraordinar proces de dezvoltare se deduce imposibilitatea existenței unui Dumnezeu care să-l fi vrut pe om. Scurtcircuit provocat de aceasta dată de lipsa credinței și în egală măsură suspectat de ideologie. Chiar și cu teoria evoluției nu se poate exclude existența lui Dumnezeu (nu aceasta
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în mod real și tangibil deoarece este o realitate dincolo de spațiu și de timp. Este adevărat că nu se poate cum au făcut la vremea lor, mai întâi Anselm de Canterbury, părintele scolasticii, iar după aceea Descartes și Leibniz să deducem din ideea unei astfel de realități infinite existența sa efectivă sau, mai exact, că din simpla concepere mentală a unei ființe perfecte sau absolut necesare se poate deduce existența ei. Această dimensiune reală infinită nu ar mai fi deloc o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Anselm de Canterbury, părintele scolasticii, iar după aceea Descartes și Leibniz să deducem din ideea unei astfel de realități infinite existența sa efectivă sau, mai exact, că din simpla concepere mentală a unei ființe perfecte sau absolut necesare se poate deduce existența ei. Această dimensiune reală infinită nu ar mai fi deloc o categorie spațio-temporală ci doar o categorie eternă, la care rațiunea matematico- științifică nu poate ajunge. Surprinzător, a Nicolaus Cusanus încă din Renaștere contribuise la accesibilizarea conceptului de infinit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și cea care se dăruiește, care caută binele celuilalt. Cine-l dorește pe celălalt poate, în același timp, să se dăruiască lui. În iubire, dorința, slujirea, jocul și fidelitatea nu se exclud reciproc. Puterea dragostei Isus însuși atât cât putem deduce din Evangheliile sinoptice folosește foarte puțin termenii iubire și a iubi, în sensul de iubire față de aproape. Și totuși această intenție este totdeauna prezentă în predica sa. Asta înseamnă că, pentru el, iubirea este îndeosebi acțiune. Nu este vorba de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Karl Marx (Manifestul Partidului Comunist). Dar mi-am dat seama curând că se trata despre niște construcții idealiste sau materialiste. În istorie nu există nici o lege asemănătoare legilor naturii. Cursul istoriei nu este determinat de reguli în care se pot deduce principii pentru a acționa în viitor. În anii '50, la Roma, din perspectiva stagnării reformelor, rezultată în urma regimului absolutist al papei Pacelli, Pius al XII-lea, și al epurărilor sale ideologice, se putea cădea chiar în defetism. Alegerea unui Pius
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a-ngriji, a practica, a sprijini) este propriu numai omului și nicidecum și celorlalte animale și insecte. Unii zoologi și botaniști, în savantele lor cercetări și experiențe, ne înfățișează adeseori cazuri de animale, insecte sau plante, din care s-ar deduce, că există și printre ele un cult rudimentar cu privire la morții lor (ex.: albinele, necroforii etc.). Va fi ceva poate dar ținând seama de elementele indispensabile vieții întregului regn animal și vegetal și care sunt comune și omului, precum: pământul, aerul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
albinele, necroforii etc.). Va fi ceva poate dar ținând seama de elementele indispensabile vieții întregului regn animal și vegetal și care sunt comune și omului, precum: pământul, aerul, apa și focul (căldura), afirmăm că ceia ce savanții au presupus și dedus că ar fi un cult rudimentar, nu este în fond decât grija ce se observă în toate regnurile, pentru conservarea propriei vieți, de a înlătura tot ceia ce este necurat, igiena primând totul. Aceasta este singurul punct comun al animalelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
excepție două religiuni și două morale, la fiecare popor: una oficială și colectivă zisă "cea adevărată" și alta individuală, având criteriul de existență înfipt în trecutul îndepărtat al tuturor strămoșilor, cari au practicat fel și chipuri de religiuni. Din aceasta deducem că oamenii s-au rătăcit treptat-treptat, întrucât dogmele și practicile cele mai înțelepte se urcă la cea mai profundă antichitate. Dacă am lua, de pildă, spre studiere ritualul oficial practicat de diverse popoare la morții lor, am găsi la toate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
său, în el însuși și de către el însuși, ca ceea ce, în raport cu biologicul, este un nou absolut, ireductibil la el sau, cum ar spune Descartes, o idee înnăscută. Astfel, nu putem niciodată, pornind de la cunoașterea unui proces biologic, chiar chimic, să deducem cunoașterea psihismului (a culorii roșii, a durerii etc.), ci doar, pornind, dimpotrivă, de la acesta din urmă și astfel afirmându-l și presupunându-l așa cum se afirmă, se presupune și se cunoaște el însuși, putem să constatăm corelarea lor aceasta nefăcând
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cantitative (creșterea natalității), cât și aspecte calitative (creșterea calității vieții familiale). În România nu există o anumită politică publică privind familia, suficient de clar articulată și păstrată destul timp pentru a fi identificată ca atare. Multe aspecte par să fie deduse din măsuri sociale mai generale, prin incidență indirectă. În sensul sprijinului acordat familiei, complementar politicilor de tip substituțional 25, pot fi avute în vedere, pe de-o parte, aspecte privind emanciparea femeilor 26, iar pe de alta, măsuri de protecție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bărbatul -, ca soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la „relațiile structurate prin intermediul puterii, aranjamente prin care o persoană sau un grup este controlat(ă) de alte persoane sau grupuri” (1970, pp. 23-25). În abordarea comunitariană, recunoscându-se că relațiile interumane sunt puternic influențate de specificul comunității, se poate deduce că și relațiile de putere poartă amprenta acesteia. Concepția comunitariană privește raporturile din familie nu atât ca urmare a unor reglementări de tip contractual, cât drept rezultat al trebuințelor de integrare a oamenilor în grupuri mai ample. Oamenii intră în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din planul privat, care, în virtutea tradiției, conservă așteptarea ca femeile să dețină rolurile clasice, să fie bune mame și gospodine. La nivelul ideilor care însoțesc această stare de fapt, poate fi observat, pentru multe dintre femei, un conflict între așteptările deduse din funcționarea mitului domesticității și cele deduse din mitul frumuseții 40. Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
așteptarea ca femeile să dețină rolurile clasice, să fie bune mame și gospodine. La nivelul ideilor care însoțesc această stare de fapt, poate fi observat, pentru multe dintre femei, un conflict între așteptările deduse din funcționarea mitului domesticității și cele deduse din mitul frumuseții 40. Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți, mai cu seamă copiilor și persoanelor ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nici măcar nu plăteau peșin. Însă colegul lui cu fața ciupită de vărsat, mai puțin exigent, părea interesat de cu totul alte chestiuni: — Cum rămâne cu pungile celor doi ageamii? Îl auzi Întrebând. Trebuie să le predăm și pe ele? Italian, deduse căpitanul auzindu-i accentul. Vorbea liniștit și grav, aproape confidențial, dar Într-un fel stins, aspru, care producea o senzație neplăcută. De parcă cineva Îi arsese corzile vocale cu alcool curat. Din punct de vedere strict formal, tonul individului aceluia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și se Îndreptă spre ușă. — Sânge puțin, Îl auziră insistând pentru ultima oară, din prag. Din toate indiciile de până atunci, din tratamentul acordat și mai ales din gestul de profund respect pe care i-l adresă celălalt mascat, căpitanul deduse că bărbatul care tocmai plecase era o persoană de condiție foartă Înaltă. Se mai gândea Încă la asta, când omul cu capul rotund se sprijini cu o mână de masă și Îi privi pe cei doi spadasini prin găurile măștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
brusc, tresări, de parcă s-ar fi trezit dintr un somn greu. Oare unde mai văzuse și mai auzise el chestii dintr-astea, cu posibile filiere între lumea politică și interesele economice ale unor mahări care trăgeau, din câte se putea deduce, sforile din umbră? Cum unde? Chiar mai înainte, printre telegramele agențiilor românești de presă dăduse peste una ca asta. Una ca asta, ce?... Cum ce? O informație, strecurată între o știre despre etern minunatele rezultate obținute de lotul olimpicilor români
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
indivizi. Or, analiza economică este incapabilă de a defini repartiția "bu-nă", exceptînd un criteriu obiectiv de dreptate. Optimul social fiind, deci, indefinibil a priori, s-ar dori căutarea procedurilor democratice de decizie care să reușească agregarea preferințelor indivizilor, pentru a deduce din ele alegerile colective. Dar teoria alegerilor publice demonstrează faptul că nici o procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru a ghida alegerile publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impune o alegere diferită. Sen demonstrează că nici o procedură de decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegeri publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, și aceasta oricare ar fi procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere, capacitatea unui individ (sau a unui grup de indivizi) de a impune alegerile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
renegociere etc. Dar ele pot de asemenea tranzita prin mecanisme mai complexe, sau prin asimilarea expresiei preferințelor la un vot, care se cheamă îmbogățit, sau vot plătit, se vor strădui să discearnă care sunt realmente preferințele individuale, pentru a pu-tea deduce mai bine preferințele colective. Nici o piedică nu există ca acestea din urmă să aibă o dimensiune proprie, ce a fost calificată drept tutelară, dar aceasta ne scutește ca, în numele interesului general, să ne străduim să apărăm fie interese particulare, fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
printr-o așa-zisă "economie anticipată". Acest raționament conduce la repunerea în cauză a rolului monedei în economie, pentru că el oferă creditului un rol motor, o capacitate de a suscita fluxuri reale în dezvoltarea tranzacțiilor. Dar, încă o dată, nu trebuie dedus de aici că moneda e atotputernică și că Statul poate uza de ea fără restricții pentru a susține activitatea. Noile implicații ale abordării keynesiene rezidă de fapt în caracterul endogen al monedei. Acest raționament, ce nu se desprinde în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-i înțeleagă purtarea, dacă ar fi procedat altfel ar fi însemnat să o "renege", ceea ce nicidecum nu poate face și, în final, îi recomandă "să fie liniștită și să fumeze mai puțin". Ingeborg îi răspunde, în sfîrșit. Din text se deduce că cei doi au vorbit între timp la telefon, îndelung și "cu disperare", că ea a încercat de mai multe ori să-i scrie... Speră că el o va înțelege, că-și va putea închipui momentele în care ea avea
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
și o alta suplimentară pentru zona centrală, care vizează decongestionarea traficului. Buvinieta ar putea fi introdusă într-un an sau doi, pentru întreaga infrastructură din Capitală, în vederea susținerii lucrărilor majore de infrastructură de tipul "autostrăzii suspendate", a declarat marți Ion Dedu, director executiv la Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației din cadrul Primăriei Capitalei,scrie Mediafax. În prezent, în București se aplică taxe pentru autovehiculele care depăsesc 3,5 tone, în funcție de tonaj și de zone. Ideea introducerii unei taxe de drum denumită
Buvinieta, o nouă taxă pregătită pentru șoferii bucureșteni () [Corola-journal/Journalistic/80671_a_81996]
-
expresii și aceleași cuvinte. În fața mea discută aprins două fete. Una dintre ele vorbește atât de repede încât cealaltă o roagă mereu să repete ce spune. Subiectul e arzător: apropiatul concurs de Miss și Mister pentru clasa a IX-a. Deduc, din dialogul fetelor, că participarea la un asemenea concurs nu e deloc ușoară. Jocurile se fac și aici în culise. Depinzi de voturi bazate pe simpatii și relații de clan. Mă uit mai atentă la ele. Sunt frumoase amândouă, au
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]