759 matches
-
cuvântul cel mai potrivit pentru slujirea intereselor emițătorului, limbajul filosofic apelează la cuvinte comune, simple, iar acolo unde puterea de semnificare a acestora se dovedește neputincioasă, tăcerea își intră în drepturi. "Fie că va fi vorba de o abordare semiotică deductivă, fie de una abductivă, e important să precizăm că discursul filosofic trebuie mereu și neobosit înțeles ca fapt extraordinar, care rupe "vecinătatea tăcerii" și ne ajută cu generozitate să înțelegem ce înseamnă: "dacă n-ar fi, nu s-ar povesti
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
linie de interpretare, sintagmatica discursivă eminesciană integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceea mai este numit și argumentul planului divin). În esență, acest argument susține că acest plan evident este dovada existenței unui arhitect inteligent al lumii. Acest argument are un statut privilegiat printre argumentele a posteriori deoarece spre deosebire de altele, care sunt deductive, acesta este în mod esențial inductiv. El reprezintă o încercare de a interpreta universul sau cel puțin anumite caracteristici ale acestuia ca fiind asemănătoare unor lucruri pe care le-au planificat și creat oamenii. De aici, se încearcă să se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu iar alții consideră că majoritatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu iar alții consideră că majoritatea oamenilor nu pot fi convinși să creadă în Dumnezeu printru-un argument deductiv, a cărui caracter poate fi exprimat astfel: "îți convine bine, nu îți convine poți să pleci". Daniel Dombrowski consideră că poziția lui Hartshorne se situează undeva între aceste extreme deoarece chiar dacă acesta încearcă să folosească raționalitatea pentru a justifica credința
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ascunse. Materialul, noțiunile folosite În procesul de creație se pretează la lanțuri de implicații ascunse - În principal relații cantitative generale, forme spațiale, structuri logice; ele pot fi luate din domeniul diferitelor științe și „simplificate” așa Încât să se preteze la gândirea deductivă - ca În mecanica rațională sau ca În alte numeroase domenii, care se Împletesc cu tehnoștiința modernă. Aspectul istoric al evoluției creației umane trebuie Înțeles Întrun sens larg - ceea ce se desfășoară În timp. În esență, istoria ne furnizează datele apariției diverselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ascunse. Materialul, noțiunile folosite În procesul de creație se pretează la lanțuri de implicații ascunse - În principal relații cantitative generale, forme spațiale, structuri logice; ele pot fi luate din domeniul diferitelor științe și „simplificate” așa Încât să se preteze la gândirea deductivă - ca În mecanica rațională sau ca În alte numeroase domenii, care se Împletesc cu tehnoștiința modernă. Aspectul istoric al evoluției creației umane trebuie Înțeles Întrun sens larg - ceea ce se desfășoară În timp. În esență, istoria ne furnizează datele apariției diverselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
răspuns inițial greșit); Prin caracterul motivațional superior al întăririlor imediate, prin menținerea concentrării elevului în cadrul limitat al unei singure probleme și prin contribuția la dobândirea automatismelor, exercițiile structurale își dovedesc virtuțile psihologice superioare, îmbinând „în mod specific descoperirea inductivă și deductivă cu descoperirea prin analogie și cu munca personalizată”. Exercițiile structurale pot fi folosite la toate nivelurile limbii; pot avea ca obiect silabe - ca tipuri de organizare fonologică, structuri prozodice (intonaționale, de accent etc.), cuvinte - ca tipuri de organizare morfematică, sintagme
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin cuvinte. Formarea noțiunilor gramaticale parcurge patru niveluri (concret; al identității; clasificator; formal) și implică o serie de operații generale: a) contactul cu trăsăturile perceptive ale obiectului; b) discriminarea; c) reținerea realității discriminate; d) generalizarea; e) rememorarea, pe cale inductivă sau deductivă; f) însușirea, aplicarea și transferul. Pe baza sistemului de noțiuni și cunoștințe, structurat pe baza relațiilor de înțeles, elevul își dezvoltă memoria semantică, necesară construirii judecăților și raționamentelor. Plasarea cuvintelor în vasta rețea semnatică dezvoltată în timp permite elevului comunicarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
necesar să definim în mod obligatoriu, două noțiuni fundamentale, respectiv: modelul și modelarea. Modelul - un mijloc pentru cunoașterea unui obiect, fenomen sau a unui sistem. Cerghit denumește modelul ca un „rezumat al construcției artificiale bazate pe raționament de analogie și deductiv”. Un model imită pe alt plan și în altă formă originalul. Modelul este analog al originalului dar nu pentru totalitatea caracterelor sale, ci numai pentru acelea care sunt originale. Modelarea - metodă de studiere a unui obiect sau fenomen cu ajutorul modelelor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sale. Dar aceasta este numai o tendință; adesea ghilimelele și italicele sînt utilizate fără a se face vreo diferență de acest fel. În lucrarea care urmează, despre comunicarea în lumea contemporană, repartizarea dintre ghilimele și italice respectă uzul dominant: "Rigoare deductivă", "fermitatea principiilor", "soliditate morală", "coerență logică": aceste trăsături arhaice ale lui homo typographicus caracterizează vîrsta tratatelor și a sistemelor, a partidelor și a programelor, a catehismelor și a manualelor. Nu le devalorizăm dacă vedem în ele și niște măsuri de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat că există oameni care nu ating niciodată stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele rezultate: Din
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
urmează să-și ducă studenții în Infern, în Purgatoriu și apoi în Paradis. Cu toate acestea, e evident că, de multe ori, "repetarea" textemelor actualizează mai mult decât simpla lor semnificație "generică". Acest fapt poate fi explicat cu ușurință pe cale deductivă: reprezentând o parte a unui text, adică a unui discurs dotat el însuși cu sens, și nu doar cu semnificație (cum se întâmplă cu anumite expresii idiomatice, de pildă), textemele "celebre" actualizează o parte a funcțiilor semnice pe care le
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceea, dincolo de cenzura imaginilor deja formate sau a posibilităților de cunoaștere a realității, este nevoie și de o cenzură a metodicii ce urmează a fi aplicată. Al doilea pas ce îl realizează Bacon în această cenzură constă în neacceptarea metodei deductive pentru că este unul din principalele mijloace de menținere a imaginii deja formate asupra realității. Este metoda prin care nu se mai poate aduce nimic nou în cunoaștere servind mai mult "să statornicească și să fixeze erorile decât să cerceteze adevărul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
principalele mijloace de menținere a imaginii deja formate asupra realității. Este metoda prin care nu se mai poate aduce nimic nou în cunoaștere servind mai mult "să statornicească și să fixeze erorile decât să cerceteze adevărul"51. Odată cu cenzura metodei deductive sunt eliminate și alte mijloace de cercetare cum ar fi "anticipațiile" și "explicațiile". Prin acești doi termeni Bacon se referă la sistemul de argumentare folosind ipotezele: lansarea ipotezei și susținerea acesteia. Unul dintre cele mai întâlnite reproșuri la adresa lui Bacon este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dimpotrivă considera că există o cale de urmat și nu trebuie decât să identificăm o modalitate de a realiza știința. În viziunea sa era necesară o metodă puternică, imbatabilă, metodă care încă nu fusese dezvoltată. Această metodă nu putea fi deductivă, căci nu este cu putința să construiești o deducție fără a considera că există ipoteze valabile 72 și nici nu poți să ajungi la universal pornind de la elemente particulare. Metoda inductivă este singura posibilitate de a dezvolta o imagine asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
regulii noastre"97. La o primă vedere pare de mirare ca un raționalist, așa cum este considerat filosoful francez să realizez o analiză a experimentului, dar trebuie precizat că în ciuda faptului că metoda sa matematică este în primul rând de natură deductivă el nu uită să includă și inducția printre componentele metodice. El consideră că la cunoaștere se poate ajunge pe două căi: "prin experiență și prin deducție"98, experiență care echivalează cu inducția. Ulterior el va mai adăuga intuiția ca formă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizarea unui sistem metodic întemeiat pe o sinteză între deducție și inducție. Chiar dacă în funcție de direcția aleasă există o metodă predominantă, aceasta nu este considerată drept metodă unică ci întotdeauna este susținută și ideea metodei opuse. Descartes dezvoltă o metodică predominant deductivă, dar lasă spațiu și pentru inducție 4 pe care o amintește în modalitatea de cunoaștere a naturii. La fel se întâmplă și cu Bacon 5, căci după construcția ipotezelor este necesară și deducția pentru verificarea acestora. A existat întotdeauna o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei noi forme de imaginar este absolut necesar ca aceasta să înceapă de la reorganizarea drumului ce trebuie parcurs. Începuturile imaginarului modern sunt în reconstrucția metodică a acestuia. Fie că este vorba despre inducția dezvoltată de către Bacon, fie că este metoda deductiv matematică a lui Descartes, totul se dezvoltă pe alte planuri, scoțând în evidență alte criterii și valori. Reorganizarea acesteia s-a realizat după o critică eficientă a vechilor metodologii și o cenzură a acestora. În urma acestei cenzuri au mai rămas
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
matematic era integrat și sursă pentru teoretizare și dezvoltarea paradigmei. În relația cu i-mediatul s-a dezvoltat pragmatismul metodologic al modernității. Reconstrucția metodică începe odată cu două metode noi fundamentale de la începutul secolului al XVII-lea: inducția baconiană și metoda deductivă a lui Descartes. Cele două s-au dezvoltat în mod complementar fiecare integrând o parte a dezvoltării imaginii despre lume. Chiar dacă aceste metode nu au fost folosite în forma lor pură, prin încercările de aplicare ale lor s-au dezvoltat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
relațiile directe cu natura fără intermedieri teoretice exterioare, pe când în cazul metodologiei carteziene, chiar dacă a dezvoltat o cenzură a cunoștințelor celorlalți, cunoașterea nu se dezvoltă prin relație cu natura ci prin rațiune. Metodologia carteziană este în esența sa de natură deductivă și se construiește într-o lume a raționalității pure. Putem urmări în cazul lui Descartes două etape metodice. În primul rând o etapă a cenzurii dezvoltată deja, în care se încercă atingerea unei perfecțiuni a simplității și o etapă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clare și precise. În acest context putem vorbi despre o formă de apriorism cartezian. Cunoștințele acestea simple sunt un dat și prin autoanaliză putem ajunge la ele. Ele nu sunt construite pe baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate dincolo de mine. În al doilea rând intuițiile matematice atât de ordin geometric: triunghiul are trei laturi, sfera are o singură suprafață
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două soluții mai cunoscute: prima este cea descrisă anterior prin care von Wright încearcă să găsească o formă de certitudine în cazul raționamentului inductiv, și cea a lui K. Popper 16, care consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de certitudine în cazul raționamentului inductiv, și cea a lui K. Popper 16, care consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării introduce ideea subiectivității la nivelul experimentului fizic, universul cuantic fiind unul al probabilității. Din punct de vedere fizic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]