1,286 matches
-
de tivul fustei. - Abia aștept să-mi fac un duș, mă simt murată ca o frunză de țelină, zisesem imediat ce pășisem în apartament, cu intenția să-i mut gândul, nefiind departe de adevăr. - Și eu abia aștept să te văd defilând pe tocurile astea subțiri, care mă inspiră! - Te inspiră la ce? am întrebat pe un ton rece, cu o urmă de sarcasm. - La ce crezi? a reușit Ovidiu să articuleze, împrumutând ceva din atitudinea mea, dorind să-mi atragă astfel
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
a reușit Ovidiu să articuleze, împrumutând ceva din atitudinea mea, dorind să-mi atragă astfel atenția că era în mare parte nemulțumit de starea mea. - Poate mai târziu, după ce mâncăm, i-am răspuns, perturbându-l brusc, știind ce însemna "a defila" pentru Ovidiu, căci detestasem permanent acest soi de romantism planificat. Însă seara aceea avea sa fie fără pereche, fără să semene cu vreuna din cele precedente, pe care le petrecusem împreună. În timp ce îmi scoteam bluza, îl auzisem pe Ovidiu, din
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
licăre-o speranță: Să-ți întorci colindătorii! Azi te poartă la paradă Toți groparii, ca pe moaște, Prădătorii ce te pradă; Dar speranța se renaște: Să îți chemi românii-n stradă! Azi lingăii te-osanează, Patrioții de revistă Ce cu tine defilează; Dar speranță mai există: Națiunea ta vitează! Azi, de Ziua ta, sărmană Românie, ești în bernă Numai lacrimă și rană; Dar speranța e eternă: Piară toți ce te profană! La mulți ani, români La mulți ani, români din lumea Tulbure
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
Un semnal foarte clar al Codruței Kovesi: „E de neînțeles cum unii cred că pot scăpa, în continuare, luând mită. Nu punem bețe în roatele carierei lor. Ei își distrug propria carieră comițând aceste infracțiuni.” Nu știu dacă dubele au defilat și prin alte localități din țară! La votul pentru ridicarea imunității lui Dan Șova, un alt coleg a furat o bilă. Ce vrei, nu s-a putut abține șparlamentarul! Când ești obișnuit să furi furi orice, furi oriunde! La Consiliul
TABLETA DE WEEKEND (133): BREAKING NEWS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369199_a_370528]
-
constat, la sfârșit, că apa nu era nici măcar otrăvită. Dar, până atunci, mă regalez cu ideea că sunt un ales al sorții și păcat că nu mă văd ai mei, din Adjud, ca să-i ia cufureala de oftică. Prin fața îmi defilează istoria recentă a lumii, îmbrăcată cu felurite haine, vorbind în tot felul de limbi, oameni de toate culorile, din toate rasele, constat, unele complet necunoscute, și, după felul cum arată, de toate confesiunile. Ciudat! Nu se înjură, nu se uită
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
nesfârșitului terestru, și muntele, simbolul transcendentului, al punctului de întâlnire dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează întruna! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Agrar, O. Goga, declară reprezentantului lui Franco la București: "Un singur cuvînt din partea dumneavoastră și vă trimit imediat 100.000 de oameni, 100.000 de voluntari pentru a lupta în Spania, pentru a-1 saluta pe Franco și pentru a defila pe sub balconul său". ROMÂNIA TUTUROR FORȚELOR DE DREAPTA Anul 1936 pune în lumină obiectivele lui Carol II și marchează o ruptură. La 29 august, ministrul Afacerilor Externe, Titulescu, află la Cap Martin, unde își petrecea sfîrșitul de săptămînă, că este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
agitație în momentul în care doi legionari, Ion Moța și Vasile Marin, angajați alături de franchiști, sînt uciși în Spania. Rămășițele lor sînt aduse la București, la 11 februarie 1937. Cortegiul funerar este condus de patriarh, iar Codreanu și fidelii săi defilează. "Gardiștii arată Henri Prost în lucrarea sa Destin de la Roumanie, publicată la Paris în 1954 se bucură acum de favorurile Palatului. [...] O tabără de două sute de gardiști este așezată pe malul Mării Negre, în apropierea vilei de vacanță a Magdei Lupescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aghiotantul său, "Horia Sima și Legiunea erau destul de departe de preocupările lui Hitler. El era preocupat de războiul pe care-l hotărîse. Pe el îl interesau garantarea ordinii și siguranța resurselor României". La 22 ianuarie, o unitate de care germane defilează ostentativ prin centrul Bucureștiului. Pe 24, Sima dă ordin să înceteze lupta. O statistică cuprinzînd 2663 de legionari condamnați pentru participarea la violențele din ianuarie indică între aceștia 53,95% șomeri și muncitori necalificați. Zilele din ianuarie au cauzat moartea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vîrstnice, cu morbul nostalgicului comunism și deci neputința lui de a opta, în cunoștință de cauză, pentru partea civilizată a Europei. Din clipa asta, cu imensă părere de rău, n-o să mă mai las atît de frapat de hormonii care defilează sprințar pe lîngă noi. Dar nici de molîii (dumnezeule, cît de mulți!) ai căror hormoni au hrănit, amar de vreme, nenorocitul colectivism, iar azi stau presați în albumul cu fotografii de familie. Marea familie... Un pesimism nu neapărat maladiv mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
votat pe Vadim pentru că e țicnit, nu-mi închipuiam că voi descoperi stupefiat și nu prea o alternativă acnee la zbîrciurile și celulitele "românilor verzi". Mai e o speranță: că bila rasă și cercelușată nu va clona într-atît încît să defilăm cu celălalt distih: "Țicniți au fost, țicniți sînt încă/ Și-or fi cît neamul țicni..." 10 mai Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad pedeapsă! pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ar fi mai corect, poate, să vorbim de un nou "sentiment religios". În orice caz, în acest punct, Lupasco părăsește lumea filosofiei pentru a scrie ca un poet: "această teofizică energetică este un fel de interagresiune muzicală în sînul căreia defilează, confundate, toate durerile și bucuriile ca niște umbre care te îmbată". Ultimele cuvinte ale părții scrise de Lupasco în cartea Omul și cele trei etici ale sale pot lovi din plin spiritele conformiste: Există, pentru mistic, un orgasm al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
el... Marieta: Ia uite! Și mie îmi spunea că tu nu știi că eu... Costache: Păi da..., ca să ne fie frică unul de altul... să tăcem... să vorbim cu prudență unul față de altul... să gîndim "pe linie"... să ajungem să defilăm prin casă și să preamărim partidul... Și asta nu-nseamnă că ne-am ajutat reciproc să murim...? Marieta: Aiurea! Eu n-am simțit deloc că am murit...! Era ăla șmecher, dar nici eu nu eram proastă. Îi spuneam chestii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau, defilau, exclamau... Înțelegi?! Ca să nu mai vorbim de delincvența de drept comun, de vinovăția omului care chiulește, minte și fură... Octav: Da... și mai departe? Groparul: Cum adică mai departe?! Octav: Păi cum devine cu libertatea prin renunțarea la libertate...! Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și prin exces! În fața acestei imense desfășurări ai două ieșiri: să percepi și să pricepi operele până la un anumit punct, după care apare blocarea (și atunci optezi pentru o receptare secvențială a exponatelor dintr-un muzeu, de pildă); sau să „defilezi” pe lângă lucrările de artă fără a le mai acorda vreo atenție deosebită și cu gândul „triumfal” că ai marcat Încă un muzeu, să te raportezi „fulgurant” la ele (adică selectiv), plimbându-te pe ici, pe acolo, și preluând câte ceva „pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se regăsesc în emergența patternurilor culturale ale formării „generației catodice” pornind de la copilărie. Conform acestei ipoteze, violența televizuală constă tocmai în fluxul neîntrerupt, în ritm din ce în ce mai accelerat (supraritmul clipurilor publicitare s-a generalizat în derularea ansamblului comunicării televizuale) în care defilează pe ecrane imaginile TV Acestea îl copleșesc pur și simplu ca flux pe telespectator, printr-o violență care transgresează o imagine sau alta - fie ea agresivă, erotică, pornografică -, având ca efect un amestec de excitare și de depresie. „Dezbaterea recurentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
său irlandez de dinaintea căsătoriei, Sydney Owenson? Sau pe Harriette Wilson ori Catherine Gore? Doamne intrate În Înalta societate a Londrei și Parisului, setoase de putere, glorie și bani, abile mânuitoare ale condeiului, fie că scriu memorii, fie romane la modă. Defilează prin paginile lor, priviți când cu adulație, când cu invidie, când de la o superioară distanță, celebrii dandy de la Începutul veacului al XIX-lea, fără să omitem a spune că totuși cuvântul apare răzleț și la Byron, În 1818, Într-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
două șiruri de nume, Încercând o parafrază modernă a „catalogului armatelor ahee” din Iliada. În chip de exhortație, spre a ne Îmbărbăta În fața unui subiect atât de viforos, le-am scos la vedere pe amazoane, femeile războinice din povești. Au defilat pe zeci de pagini (parte din ele publicate 1) Gorgona Medusa, Penthesileea, Lysipe, Myrina, Tecmessa, Alcippe, Hypolita, Antiope, Melanippe, Camilla, Brunhilda, Bradamante, Clorinda, Marfisa, Velleda, Hauteclaire-Stassin, Sylvabel, domnișoara de Maupin. De la eroinele lui Homer, Virgiliu, Boiardo Ariosto, Tasso, Chateaubriand, Barbey
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În cohortă. Pentru cei mai cunoscuți dintre ei, scriitori sau artiști, am ales doar momentele care le dezvăluie dandysmul, iar celor aflați mai puțin la Îndemâna publicului larg le-am recompus pe scurt biografiile. O paradă strălucitoare, chiar dacă eroismul celor care defilează pare straniu. Care să fie victoria lor? Ei nu au câștigat niciodată vreun mare, sângeros război, ci doar, din când În când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar În lumea lor. Să-i trecem așadar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pălărioare de un ridicol absolut ale avant-dandy-lor, Macaroni-i cu precădere, de la „urechile de cîine”, pletele lăsate de-o parte și de alta a gâtului, până pe umeri, la părul răvășit, vopsit În verde al lui Baudelaire e o cale destul de Întortocheată. Defilează prin fața ochilor noștri, așa cum i-am putut reconstitui din tablouri, desene, caricaturi și chiar fotografii, șuvițele romantice ale lui Byron, buclele fără cusur ale lui Brummell, tunsorile periate pedant de Beardsley, Wilde și mai apoi Drieu La Rochelle, frezele masculine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
făcută pentru un anumit public. Participanții au un comportament „special”, definit prin costumare, mascare, dans, defilare, muzică, purtarea unor anumite Însemne și a altor elemente dramatice. Aceștia sunt formații muzicale, dansatori, saltimbanci, actori costumați, persoane pe patine, bicicliști, oameni care defilează cu animale... (D. Lawrence, 1967, p. 125) Definițiile de mai sus dezvăluie dificultatea fixării unor note specifice imuabile și a unor granițe absolute. Dacă eliminăm opoziția religios vs laic, (mai ales militar), procesiunile și paradele se amestecă (o ceremonie de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
textele culturii de elită: Aceste texte - primul cunoscut datează de la 1198 - vorbesc despre mii de fantezii, acte exuberante și ireverențioase, extravaganțe, pe care moraliștii le vor repovesti cu plăcere, pentru a Împodobi, cu clișee comode, discursurile și predicile lor. Clericii defilau cu măști de figuri monstruoase, În haine de femei sau În ținuta oamenilor de rând, a saltimbancilor sau a histrionilor. Ei țin slujbe În aceste ținute laice și pot fi văzuți defilând În jurul altarului cu brațele pline de sticle de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu clișee comode, discursurile și predicile lor. Clericii defilau cu măști de figuri monstruoase, În haine de femei sau În ținuta oamenilor de rând, a saltimbancilor sau a histrionilor. Ei țin slujbe În aceste ținute laice și pot fi văzuți defilând În jurul altarului cu brațele pline de sticle de vin, pâini mari și hălci de carne. Purtând coroane de laur, se dedau la nenumărate farse; dansează În nef-ul catedralei, cântă cântece licențioase, mănâncă bucăți de carne grasă pe altar, joacă zaruri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale școlilor de grad mai mic și, mai ales, de procesiunile altor organizații (blocos carnavalescos) sau ale unor grupuri constituite ad-hoc (pp. 92-96). Inversarea normelor cotidiene este exprimată prin actul mascării și prin caracterul aparte al figurilor și măștilor care defilează. Mascarea permite crearea și impunerea (chiar dacă pentru un scurt timp) a „unui vocabular, eliberator, al gesturilor” (T. Castle, 1986, p. 37; vezi și M. Bristol, 1985). Roberto Da Matta notează: Costumele de carnaval dezvăluie și individualizează, deoarece fiecare persoană este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și misticismului. Elitele se maschează În costume prețioase și conduc care (alegorice - n. M.C.) motorizate. Indienii răstoarnă acest spectacol prin declararea unei descendențe băștinașe, care contestă dominația anglo-europeană. Costumele lor sunt făcute manual, nu cumpărate. Ei evită traseele principale și defilează prin cartierele negrilor, definind mulțimea care se află pe traseul lor ca participanți, nu ca simpli spectatori. Comentând o procesiune carnavalescă ad-hoc dintr-o localitate din Belgia, când, În 1924, sindicatele au organizat o Înmormântare parodică a șefului asociației patronatelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]