1,088 matches
-
este un baraj hidroelectric din sud-estul Ghanei, construit pe Fluviul Volta, în defileul Akosombo. Construcția barajului a inundat o parte din bazinul fluviului Volta și a creat lacul Volta. Lacul Volta este cel mai mare lac construit de om, care acoperă aproximativ 8500 km². Lacul reprezintă 3,6% din suprafața terestră a Ghanei
Barajul Akosombo () [Corola-website/Science/322022_a_323351]
-
nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea se află situată în Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul 1439. Economia cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Sectorul economic secundar este reprezentat
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
condus pe turcii oguzi în luptele pentru cucerirea unor teritorii. Principalul scop și idealul eroilor și-au găsit propria reflectare într-o epistolă trimisă oguzilor Beylegan și Salur Kazan, comandantul oastei, de către unul din eroii dastanului, Begil, la trecerea prin defileul Dokuz tümen din Gürgistan: „"Neapărat, dar neapărat, Kazan bey să vină la mine. Dacă nu vine, țara se va destrăma, va pieri, fecioarele și nurorile mele au fost înrobite, să afle"”. Cercetătorul Osman Fikri Sertkaya, de la Universitatea din Istanbul, a
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
izvorăște din Podișul Armeniei din estul Turciei, la nord de Erzurum și Murat (Eufratul răsăritean), care izvorăște dintr-o zonă aflată la sud-vest de Muntele Ararat, la nord de Lacul Van. Cursul superior al râului este caracterizat de canioane și defilee. Râurile Kabur și Balih se varsă în Eufrat în Siria răsăriteană. Ambele fluvii izvorăsc din Turcia. În cursul inferior în Eufrat nu se mai varsă niciun alt râu. La nord de Basra, în sudul Irakului, fluviul se unește cu Tigrul
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele dintre ele reușind să-l
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
localitatea Ulmeni, cât și satele aparținătoare, se suprapun unei situații de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește potențialul peisagistic al regiunii. Căile de acces ale orașului Ulmeni sunt drumul județean DJ108A și magistrala IV feroviară. Existenta așezării sub forma denumirii "Sylelmed" (cea mai
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Orșova, județul Mehedinți. este situată în orașul Orșova pe defileul Dunării, unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din țara noastră. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Parcul natural declarat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre Câmpia Panonică și Câmpia Română, Defileul Dunării făcând legatura între aceste regiuni. Climatul cu influențe mediteraneene (veri calde și uscate și ierni blânde cu ploi bogate) din această regiune, a favorizat prezența multor plante și animale iubitoare de căldură, care s-au adaptat la condițiile din
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cu sol subțire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porțile de Fier se găsește la Cioaca Borii, lângă Tricule - Șvinița. Arealele cu vegetație higrofilă sunt destul de restrânse, fiind situate în sectoarele de luncă a râurilor afluente Dunării, în defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
lișița ("Fulica atra"). Climatul Parcului Natural Porțile de Fier este influențat de circulația aerului cald de origine mediteraneana sesizabil cu precădere în zona montană unde temperature aerului înregistrează valori mai ridicate comparativ cu alte regiuni montane ale tării. În apropierea Defileului Dunării, climatul este apropiat celui mediteranean, media multianuală fiind de circa 11 °C. La Orșova, temperatura medie multianuală este de 11,2 °C, valoarea temperaturilor medii a lunii celei mai reci oscilează între -1 și 1°C, iar cea a
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Drobeta Turnu-Severin. Stratul de zăpadă atinge valoarea cea mai mare în Februarie (20-35 cm) dar nu durează foarte mult, circa 30-40 de zile/an. Șenalul navigabil al Dunării conturează limita de sud a Parcului Natural Porțile de Fier iar in Defileu aceasta primește afluenți care își au izvoarele în munții Semenic, Locvei, Almăjului, Cernei și Mehedinți. Principalele cursuri de ape de la vest la est sunt: Nera, Ribișul, Valea Mare, Radimna, Pârva, Moldova, Liborajdea, Camenița, Oravița, Berzasca, Sirinia, Tisovița, Plavișevița, Mraconia, Ogradena
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
balcanice. În anul 1000, Vasile și-a concentrat forțele în spațiul balcanic pentru o campanie. A tăiat în două țaratul lui Samuel, pornind de la Tesalonic , ajungând la Vidin. Bizantinii au obținut multe victorii, iar în bătălia din 1014 dintr-un defileu din Macedonia vestică, Vasile al II-lea a evitat o ambuscadă bulgară . A înconjurat până la urmă armata bulgară pe care a capturat-o. Îi orbește pe toți soldații și îi trimite înapoi la Samuel. Confruntarea a fost reîncepută. Samuel a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
locuitori. Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului. Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
de Monstrelet" pozițiile franceze erau situate "pe un deal", la 2,5 km de oraș. Unii cercetători moderni asociază acest "deal", cu o creastă destul de mare, pe malul estic în aval de râul Yonne. Aceasta creastă era întreruptă de un defileu îngust, în stânga fiind o zonă inundabilă. Probabil anume în aceste locuri erau poziționați francezii, blocând de aici calea trupelor engleze. De aceea ducele de Salisbury a decis în Vinsele să treacă pe malul vestic al râului și să continue să
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
După ce palisada a fost înlăturată, arcașii lui Alexandru au dat drumul unei ploi de săgeți pentru a permite infanteriei să se aproprie de traci. Între timp, regele tribalilor, Syrmus, și armata sa au avansat în spatele macedonililor, poziționându-se într-un defileu. Regele Macedoniei l-a urmărit, atacat și distrus detașamentul tribal, lăsând în urma sa 3.000 de morți. Înaintând spre Dunăre, unde au întâlnit triburile geților pe malul opus. Un contingent macedonean format din 4.000 de infanteriști și 1.500
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată și urmărirea traficului spre Castra Traiana (Dăești). Conform constatărilor și dovezilor arheologice, în prima jumătate a secolului III, o revărsare neobișnuită a Oltului a distrus latura de vest a castrului, determinând retragerea de aici a
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916 Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileul Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileul Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la prăbușirea sistemului defensiv al Armatei României. Între 30 noiembrie și 3 decembrie 1916 se desfășoară Bătălia pentru București. Forțele Puterilor Centrale, cifrate la circa 250
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a intrat în luptă și cavaleria, care a pătruns în defileu și a neutralizat forțele rămase. Este de remarcat, în aceste împrejurări dar și în altele, colaborarea militară dintre români și tătari. Este de
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a intrat în luptă și cavaleria, care a pătruns în defileu și a neutralizat forțele rămase. Este de remarcat, în aceste împrejurări dar și în altele, colaborarea militară dintre români și tătari. Este de remarcat faptul că puterea armată a Țării Românești era destul de însemnată astfel încât să fie posibilă participarea unei
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Trinca, la sud-est - Fetești, la sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]