2,697 matches
-
se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se aproba prin hotărâre a Guvernului. Capitolul 4 Sancțiuni Articolul 37 Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Articolul 38 Constituie infracțiuni următoarele fapte: a) defrișarea viilor în alte condiții decît cele stabilite la art. 13, precum și distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- și hidroameliorative, care se pedepsesc potrivit art. 217 din Codul penal; ... b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
finale Articolul 43 Definițiile principalilor termeni utilizați în prezenta lege sunt cuprinse în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din aceasta. Articolul 44 Condițiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înființare, întreținere și defrișare a plantațiilor, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condițiile de atribuire a denumirii de origine și cele privind obținerea vinurilor din această categorie, practicile
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
3) Produsele accidentale, altele decât cele menționate la alin. (1), și produsele de igienă, care prezintă pericol de depreciere și de infestare a pădurilor, precum și produsele accidentale rezultate din punerea în aplicare, în regim de urgență, a aprobărilor legale de defrișare, emise în scopul realizării unor obiective sau lucrări de interes național, se vor vinde prin negociere directă agenților economici, dacă după primul anunț nu se înscriu la licitație cel puțin doi agenți economici, iar în caz de lipsă de cerere
HOTĂRÂRE nr. 695 din 8 octombrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare de către Regia Naţionala a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121965_a_123294]
-
aceste depozite. ... m) Lucrări de drenaj ale apelor de exfiltrații, ale lucrărilor de epurare a apelor uzate, de compost. ... n) Planșe cu lucrările propuse (plan și secțiuni) cu principalele caracteristici hidrologice, hidraulice, constructive și tehnologice. ... Articolul 29 Pentru plantari și defrișări de vegetație lemnoasa, perdele antierozionale și filtrante în zone de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier, documentația tehnică va cuprinde: a) Caracteristicile geologice, hidrogeologice, pedochimice și hidrologice ale zonei supuse amenajamentelor silvice. ... b) Prezentarea
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și țărmul mării: balastiere, cariere etc.; ... g) depozite de deșeuri menajere și reziduuri industriale (halde de steril, zguri și cenuși, slamuri, nămoluri și alte asemenea); ... h) plantari și defrișări de vegetație lemnoasa, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier; i) lucrări, construcții și instalații ce se execută pe malul mării, fundul apelor maritime interioare și a mării
ORDIN nr. 148 din 27 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117870_a_119199]
-
specialitate pentru plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă și pe țărmul mării; ... g) Avizul organelor silvice de specialitate și al Regiei Autonome "Apele Române" pentru efectuarea, în condițiile legii, a defrișărilor necesare asigurării vizibilității semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea mâlurilor și apelor în punctele stabilite de Ministerul Transporturilor în zona maritimă, fluviala sau a altor căi navigabile; ... h) Acceptul în scris al deținătorilor lucrărilor existente în
ORDIN nr. 148 din 27 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117870_a_119199]
-
băltoace și crengi, curgerile izohipse în gheață retezată la vechile cote, Iacobeni rămas necontenit în urmă, tren numai actualitate pentru tristul prezent în receptare al artei, curburile de ascensiune în valea secundară, cheaguri secundare din fondul antropic, cel de moarte, defrișarea, la jumătatea versantului golul suspendării parapet, ceață din mijlocul cetinii și trunchiurile afundă petice albe valea, șoseaua, Mestecăniș tunelul, Pojorîta negură de început atîrnă pe pereții munților, mărturisește partea ei, clinul văii învălătucire, tulbure făcătură cu norii, firele de fum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai lucitoare pe arămiu iar coroana invers, ea face roata de întuneric, "Ocrotiți vînatul!" în termeni tot paradoxali, plini de inscripții într-un muzeu al cugetării pădurarii din pădurile statului, pe el le vine mai greu să îl taie, epoca defrișării suprimate ar fi radicală ca vremea de apoi, limita județului Satu Mare "Sîmbra oilor" popas turistic pe apele de pămînt în asfințit, peste Țara Oașului, clipa de cădere la șesuri, coborîrea pe serpentine, biserică de schit nouă, galben țipător trupul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de faptul că Europa, în diversele sale componente, cunoaște, în Evul Mediu, fenomene identice, care depășesc frontierele statelor în formare: invazii barbare, restrîngerea, apoi expansiunea schimburilor, în funcție de fluctuațiile politicii, o viață economică puternic axată pe celula de autosubzistență seniorală, intense defrișări, feudalitate, rol al Bisericii... În toate aceste privințe, există o entitate europeană a cărei existență pare să scape, în mare măsură, de sub controlul voinței deliberate a oamenilor și care răspunde unor mișcări de fond ale istoriei. Atenția acordată exclusiv fenomenelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o altă bucată a pămîntului lor să se odihnească. Astfel, randamentul este mediocru (în medie, două boabe, uneori trei pentru o sămînță), ceea ce face ca prezența și exploatarea pădurii să fie absolut necesare pentru supraviețuirea comunităților sătești. Așa se explică defrișările rare ale pămînturilor virgine și, sporadic, într-un spațiu european care rămîne slab populat, fenomenele de suprapopulare relativă care caracterizează această perioadă. Sistemul agricol se bazează, mai mult ca niciodată, pe marele domeniu, ajuns la forma sa cea mai dcsăvîrșită
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
abuzurile lor. Dar numeroase așezări au scăpat jafului, iar cele care au suferit cel mai mult s-au redresat fără întîrziere. Începînd cu a doua jumătate a secolului al X-lea, devin evidenți indicii unei anumite creșteri demografice, însoțite de defrișări masive (Mâcon, Auvergne), de asanări (Flandra) și de recultivarca unor pâmînturi lăsate în paragină (Spania de Nord, Latium). Feudalitatea apare astfel ca o adaptare a societății occidentale la o evoluție de lungă durată, și nu ca efect al unei simple
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
luptă deja cu puterea seniorală, dar și cu "poporul mărunt". Acest avînt al Europei se însoțește de voința de a cuceri și recuceri, voință a cărei manifestări spectaculoasă o reprezintă Cruciada și instalarea occidentalilor în Pămîntul Sfînt. Creșterea demografică și defrișările Istoricii au discutat îndelung și emit încă și astăzi ipoteze, nu întotdeauna unanime, asupra motorului acestor transformări în lanț. Ei nu se pun, de exemplu, de acord asupra continuități sau discontinuității dintre "înfrumusețarea" primei etape carolingiene și marele avînt care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Raoul de Glaber, s-ar fi vîndut carne de om -, 1050, 1090, după care foametea mai slăbește în intensitate. Nevoia de a hrăni un număr mai mare de oameni a avut drept efect de a suscita un imens efort de defrișare. Întreprins la o scară relativ modestă în Germania și în Franța încă din 900, întrerupt apoi de invaziile normande și maghiare, el este reluat într-un cu totul alt ritm în primul sfert al secolului al XI-lea și constituie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
servicii, își lucrează singuri pămînturile defrișate hambarele -, cu ajutorul doar al fraților converși (lais) și a lucrătorilor salariați, ceea ce implică pentru ei obligația de a-și procura bani, deci de a-și vinde produsele și de a se specializa (vii, stîne). Defrișările se află la baza nașterii multor sate, orașe și tîrguri de dimensiuni variate, a căror origine transpare încă și astăzi în toponimia franceză: Villefranche ("Oraș liber"), Villeneuve, Neuville ("Orașul nou"), Bastide ("Cetatea"), Les Essarts etc. și în echivalentele sale italiene
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
franciscani, dominicani...). Secolul al XIII-lea este considerat, în mod tradițional, ca secolul de apogeu al tradiției medievale europene: o epocă de echilibru și de relativă stabilitate, care se caracterizează, mai ales, prin renașterea statului, înflorirea societăților urbane, accelerarea marilor defrișări, dezvoltarea universităților, o epocă simbolizată de înălțarea marilor catedrale. Această imagine nu este falsă. Totuși, ea nu trebuie să disimuleze nici progresele împlinite în secolele precedente, nici greutățile sau calamitățile războaie, foamete, sărăcie care reprezintă fundalul vieții populației din Occident
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
predicată pentru acoperirea afacerilor politice fără nici o legătură cu cele spirituale și uneori îndreptate împotriva creștinilor (Frederic II sau regele Aragonului). Bisericii în asamblul său și marii mase a fidelilor, miraculoasa îmbogățire a societății occidentale, sub efectele combinate ale marilor defrișări, dezvoltării comerțului și renașterii urbane, ridică o nouă problemă: cum să-ți afli izbăvirea într-o lume în care preocupările materiale, banul, ocupă un loc atît de important? Peste tot, într-adevăr, gustul cîștigurilor și-al luxului este la modă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de schimb de contact, de amestec, care dau societății occidentale creștine o relativă unitate. Agenții acestui amestec de popoare, limbi, culturi și mentalități, nu sînt numai clericii. Migrațiile au contribuit și ele, ca și deplasările de populații care însoțesc marile defrișări și colonizarea spațiilor pînă atunci puțin populate. Războaiele, la rîn-dul lor și sînt numeroase -, mai ales cele care iau aspectul unor cavalcade îndepărtate și încă și mai mult Cruciadele, devin adevărate expediții "multinaționale", adunîndu-i pe baronii veniți din toate colțurile
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Nașterea și avîntul feudalității......................................... 108 Seniori și seniorii............................................................. 113 Condiția țăranului............................................................ 117 Biserica în societatea feudală.......................................... 120 Împăratul împotriva Papei............................................... 128 Monarhia feudală în Franța și Anglia.............................. 139 Capitolul 5 Avîntul și expansiunea Occidentului (secolele XI-XII).............................................................. 147 Creșterea demografică și defrișările................................. 148 Avîntul marelui comerț internațional............................... 153 Avîntul orașelor din Occident.......................................... 159 Contraofensiva creștină în Mediterana occidentală................................................................. 166 Cruciadele secolului al XII-lea........................................ 168 Occidentul împotriva Bizanțului: a patra cruciadă.......................................................... 174 Sfirșitul Cruciadei și replierea occidentală în Levant.................................................................... 178 La periferia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
coincidența în Africa, atît în timp, cît și în spațiu, a răspîndirii agriculturii și a unei forme de anemie, drepanocitoza, a cărei genă, dacă este moștenită de un singur părinte, oferă o protecție împotriva malariei, care a progresat în ritmul defrișărilor. Asemenea fenomene nu aparțin trecutului. Al doilea război mondial a stimulat Argentina să extindă cultura porumbului pentru a-l exporta către Europa. Din această cauză, șoarecii-de-cîmp, vectori ai unui virus de febră hemoragică, au proliferat, iar odată cu ei, și cazurile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pe potrivă de complicat a-l descrie radiofonic. Asta-i tot. Vântul bate cum vrea, dar și apa curge la fel. Inundații adică. Cine e de vină? Nu vreau să-mi cer osândă, dar convingerea mea este că noi. Prin defrișare, căci pădurea asigură, mai bine-zis o făcea pe când era hegemonă, o tamponare a regimului hidric, atât prin evapotranspirația care se adaugă apei din atmosferă provocând ploi dese dar scurte, cât și prin stocarea apei de la ploi mai abundente și frânarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pereții, Îi dă foc acoperișului, Îi spurcă fântâna și-i astupă șanțul de la drum, Își schilodește ba chiar omoară frații. Ce Înseamnă fiecare poznă? Nici măcar nu le-am amintit pe toate... Ce Înseamnă gunoaiele lăsate În urmă, decât mânzgâlire? Dar defrișarea decât că odaia devine răscrucea vânturilor, de-a valma arzătoarele deșertului și Înghețatele Siberiei? Dar Îndărătnica răscolire după minereu și cărbune, care dislocă munți și surpă pământul, decât cojirea pereților casei? Ce Înseamnă arderea combustibililor fosili, prin consecutivul efect de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eminesciene. Petru Creția a crezut că Eminescu este un contemporan și că gândirea lui este încă departe de a-și fi epuizat sensurile, iar zăcământul aurifer al Ipoteștilor din opera sa așteaptă să fie descoperit. Tehnicile moderne nu sunt străine defrișării acestui nou teren de cercetare. Pentru a reuși conturarea rolului jucat de Ipotești în dimensiunea sa reală (în subsidiar, felul în care acesta a fost reflectat în simbolurile din creația eminesciană), s-a apelat atât la facilitățile create de transpunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
topire a minereului de fier, stimularea și amplificarea meșteșugurilor și comerțului intern și extern; încheierea unor tratate economice cu statele vecine și europene; secularizarea marilor proprietăți ale nobilimii disidente și ale bisericii catolice; apărarea intereselor țărănimii și încurajarea agriculturii, făcând defrișări și desecări. Cum Papa nu s-a grăbit să-l recunoască pe noul suveran și Roma ocrotea pe unul din dușmanii săi, episcopul catolic Gustav Trolle, autorul moral al "băii de sânge" din 1520, Gustav încurajează și oficializează reforma trecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
RT) determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozii, radiații și de poluare a aerului, apei și solului; ... b) riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane (RA): apropieri periculoase, alunecări de teren, surpări rezultate din defrișări; ... c) riscuri naturale (RN), cum ar fi: activități seismice, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, ape subterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților energetice se protejează vecinătățile acestora
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]
-
8^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 6 mai 2004. Articolul 9 (1) În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic: ... a) defrișarea vegetației forestiere, respectiv înlăturarea acesteia și schimbarea folosinței ori destinației terenului, fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura; ... b) desfășurarea de activități care produc degradarea solului și a mâlurilor apelor, distrugerea semințișului utilizabil și a arborilor nedestinați exploatării
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]