1,341 matches
-
și a procreației eugenice a acestei clase, în caz contrar, dacă un stat nu este cărmuit în permanență de un filosof, atunci paznicii statului nu vor cunoaște înțelepciunea pitagoreică și Numărul platonician, iar rasa paznicilor, și implicit statul întreg, “vor degenera cu necesitate”: “Dintre aceștia puțini... care văd bine sminteala mulțimii și că nimeni... nu face ceva sănătos în cetate... Filozoful e ca un om căzut printre fiare, care nu vrea să fie părtaș la rău, dar nici nu este în
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
umbră asupra imaginii Americii și își are originea la începuturile republicii, când europenii au transformat America într-un simbol al propriilor războaie culturale interne. În secolul XVIII, unii europeni împărtășeau ideea absurdă că umiditatea excesivă din Lumea Nouă producea forme degenerate de viață.15 Și în vreme ce în secolul XIX unii europeni vedeau în America un simbol al libertății, alții, cum a fost de pildă Charles Dickens, vedeau doar o "adunătură zgomotoasă de impostori, neghiobi și șarlatani." 16 La începutul secolului XX
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
atât de sensibilă ca Virginia Woolf privea America cu un amestec de dezinteres și dispreț. Mulți dintre reprezentanții stângii europene considerau America un simbol al exploatării clasei muncitoare de către sistemul capitalist, în timp ce adepții dreptei o vedeau ca pe o țară degenerată din pricina impurității sale rasiale.17 Unii conservatori dezaprobau natura egalitaristă a culturii americane de masă. În 1931, un fost vicerege al Indiei deplângea înaintea parlamentarilor conservatori faptul că Hollywood-ul a dus la năruirea "prestigiului albilor în Orient", iar Belgia le
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și nu pot fi ignorate, iar pentru anumite momente ale relației ele pot deveni puncte puternice de interes și de focalizare). În raporturile competițional-concurențiale, când probabilitatea unei părți de a-și atinge scopul crește, probabilitatea celeilalte scade. Deși, uneori, poate degenera în violență și în conflict (deschis), competiția se deosebește (clar) de conflict, întrucât ea "nu presupune elaborarea de strategii din partea competitorului care să limiteze acțiunile celorlalți competitori" (ibidem). Totodată, dacă în relațiile conflictuale părțile caută, în principal, să descopere și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se transformă în conflict "doar la stricarea echilibrului intereselor participanților la interacțiune și doar în anumite condiții" (Oglev, Russev, 2005, p. 76). Situația conflictuală este o noțiune mobilă, instabilă, în sensul că "unele situații conflictuale există cu anii, fără să degenereze în conflict doar pentru că indivizii nu comunică unul cu celălalt" (idem, p. 78), evită să se întâlnească și să(-și) lămurească situația sau stările prin care trec. Este demn de remarcat faptul că, pentru apariția unei situații conflictuale, nu este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
filosofiei excesului avem nevoie de filosofia măsurii (să ne amintim, de altfel, că vechii greci propovăduiau ceea ce ei numeau sophrosyne, temperanța). Această necesară filosofie susține faptul că "dorința de reușită este legitimă și sănătoasă, dar că ea nu trebuie să degenereze în obsesie a reușitei. Ea ne încurajează să ne autodepășim, respingând totodată fantasma unei vieți nelimitate"; ea ne îndeamnă "să lucrăm la perfecționarea personală, fără să ne lăsăm prinși în capcana perfecționismului, să ne acceptăm slăbiciunile și insuficiențele"; să acceptăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
angoasantă; b. invidia ostilă (malignă): forma care ne face să-l urâm fie și numai pentru câteva secunde pe cel care ne depășește într-un domeniu oarecare sau care s-a bucurat de un anumit succes; această formă riscă să degenereze într-o permanentă sursă de nemulțumire. Riscăm să ne înveninăm definitiv relația cu cei apropiați, de acasă, cu prietenii sau cu cei de la locul de muncă; c. invidia admirativă: este forma care, deși implică o doză de suferință, ne îndeamnă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema moralizatoare este subsumată incitantei problematici a basmului nuvelistic’’. Cât privește ,,impulsul obscur și tiranic de schimbare a identității’’ care degenerează într-un caz ,,de clătinare a minții’’, ,,el permite explorarea din unghi fantastic’’. Dacă trecem dincolo de revoluționara transformare a formelor de expresie, putem observa faptul că Ion Luca Caragiale dorește a rămâne fidel vechilor obsesii, astfel încât un text ca Abu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fabulosului, motivația exclusiv realistă a faptelor, dar mecanismele exoticului sunt atât de bine mânuite încât suplinesc această lipsă. Chiar dacă Abu Hasan trăiește o aventură de-a dreptul fantastică, fondată pe clasica ambiguitate dintre realitatea fenomenală și cea onirică, ezitare ce degenerează, firesc, în nebunie, percepții evenimentelor nu este la fel de ambiguă și pentru cititor, căruia i se îngăduie să observe și ceea ce se petrece în culise. Cititorul, spre deosebire de personaj, știe că totul e nu este decât o punere în scenă, cu actori
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află pe locul nouă între cauzele principale ale deceselor din SUA. Chiar dacă este mai probabil ca femeile să comită suicid în comparație cu bărbații, totuși probabilitatea ca bărbații să finalizeze actul suicidal, este de patru ori mai mare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de aceea rău este c-au căzut răzășii, rău c-au căzut breslele, rău c-au căzut boierii. Căci se vor vedea urmările. Se va vedea cum influințele străine găsesc în falangele naționale goluri din ce în ce mai simțitoare, cum funcțiile vieții economice degenerează, cum arterii străine intră în corpul nostru social, cum dispar clasele pozitive ale Moldovei, om cu om, clasă cu clasă, cum pîmîntul românesc devine un teren de esploatare pentru industria străină și proletariatul indigen. Cu o minimă putere a statului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
informațiunile ce le-a căpătat, starea sănătății sultanului Abdul Hamid este neliniștitoare. Ca și fratele său Murad el are boală de crieri, încît medici cred a putea prezice o apoplexie cerebrală. Se vede că întreg neamul imperial Osman e fizicește degenerat, căci nimeni n-ar putea susținea nici despre Abdul Aziz că a fost pe deplin sănătos. Totodată se vede ce puțin calcul au dovedit Midhat Pașa când au respins propunerile conferenței. "Pesther Lloyd", organul contelui Andrassy, judecă în această privire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de către stat. Iar proprietatea nu era nimic altceva decât ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un fel de intermediar (autoritate, stat). Cu trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică, conținutul noțiunii stăpân a evoluat și chiar a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumitale, această existență despicată, doamnă Wurm, eu aș putea să împietresc de fericire! Semenii dumitale produc fără să se gândescă o tortură mortală. (Herrmann plânge cu capul pe masă) DOAMNA KOVACIC: Asta e o grozăvie îngrozitoare, da, totul e... a degenerat, cum se spune. DOAMNA GROLLFEUER: Dar, doamnă Kovac, asta e limba, reacția bruscă a limbii venită din păsărescă, această vedenie vorbitoare, știați asta, nu ar fi trebuit unui om, unei neliniști de decenii, unei nemilostive singurătăți... totul care mă constipă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bunăstării. Gilpin se axează atît pe procesele interne de ajustare din ce în ce mai dificile ale statelor bunăstării, înclinate să-și exporte problemele, cît și pe adaptarea la nivel internațional față de schimbările puterii, mai ales față de declinul marilor puteri, unde competiția riscă să degenereze în război tehnologic sau de altă natură (pentru o dezbatere mai pe larg a asumpțiilor metodologice și a analizelor empirice ale lui Gilpin, vezi Guzzini 1997a). Rezultatul este o "luptă pentru eficiență" la nivel global sau cel puțin la nivel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
scandaluri și certuri, cu caracter de continuitate, toate provocate de pârât. Soțul reclamant nu poate cere desfacerea căsătoriei când el însuși a provocat certurile dintre soți, și în cazul în care modul de reacție al soției a depășit limitele normale, degenerând în acte publice de violență, amenințări, instanța va putea considera că această comportare a soției justifică desfacerea căsătoriei 91. Nu constituie motiv temeinic de divorț faptul că neînțelegerile dintre soți n-au fost provocate de comportarea lor, ci din cauza traiului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
principal din cauze ce țin de alimentație sau de mediu”. Potrivit acestei autoare, de la al doilea război mondial Încoace, modurile noastre de alimentație s-au modificat, antrenând fragilizarea florei intestinale, cauza principală a apariției cancerelor. Alimentația popoarelor numite „civilizate” a degenerat considerabil! Această constatare universală a relelor provocate de mâncărurile nesănătoase se impune ca un laitmotiv În Întreaga literatură medicală actuală. Da, tutunul ucide, dar și zaharurile, pâinea albă, ciocolata sau grăsimile animale... Toate aceste produse de alimentație industrială, denaturată, devitalizată
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
noastre alimentare: „Am pierdut, spune ea, instinctul care ne permitea altădată să alegem alimentele cel mai bine adaptate nevoilor noastre. Am devenit astfel din ce În ce mai fragili, iar frecvența cancerelor a crescut”. Potrivit tezei Dr. Kousmine, alimentația popoarelor numite „civilizate” ar fi degenerat considerabil de la al doilea război mondial Încoace, cu introducerea de cereale și uleiuri rafinate, alimente În conservă, moduri de gătire agresive, totul agravat de o netă diminuare a consumului de fructe și legume crude, prima etapă care suprima numeroase vitamine
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pe care le ignora, și să le accepte. Este posibil, În același timp, să resimtă o anumită stare de disconfort, legată de modificările subtile care se petrec În interiorul său. Se privește În oglindă și nu se recunoaște. Acest lucru poate degenera Într-o veritabilă angoasă, Într-o adevărată coborâre În Infern. Evenimente: Transformarea exterioară poate fi Însoțită sau chiar provocată de o schimbare de situație. Conștientizarea poate fi provocată de o Încercare În planul sănătății, de o problemă În plan profesional
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cazul apariției unei boli în familie situația sa se va agrava. Vecinii, prietenii sunt inexistenți. Astfel, persoana, spre deosebire de alți membri ai comunității, se poate baza numai pe resursele proprii pentru îngxe "Akerlof"rijirea unui părinte bolnav, de exemplu. Situația poate degenera cu ușurință în sărăcie, definită drept lipsa resurselor materiale de bază. Modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) abordează în mod explicit acest tip de situații, înțelegând excluziunea socială preponderent drept o situație în care contactele sociale lipsesc sau iau forme de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul sau direcția acceptată a schimbului discursiv"), actorii discursivi trebuie să respecte un set de maxime: * a cantității (contribuția discursivă trebuie să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu trebuie să afirme decît ceea ce știu sau cred că este adevărat); * a relației sau pertinenței formei în raport cu conținutul și a mesajului în ansamblul său în raport cu contextul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
existau ca atare, încetând de a mai ființa, în hipertext, conform statutului anterior din hipotext. Eroicul se transformă în anti-eroic, protagoniștii sunt ridiculizați, stilurile și limbajele cad în deriziune, iar situațiile cu care se confruntă noile "modele" ale condiției umane degenerează în grotesc sau absurd. Romanul apare ca gen puternic individualizat din cauză că "nu se acomodează deloc cu celelalte genuri. Deci nici nu poate fi vorba de vreun fel de armonie bazată pe limitarea și completarea reciprocă. Romanul parodiază celelalte genuri (tocmai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie să facă alegeri existențiale. Aceasta este "comedia umană" a lui Soljenițîn, iar sensul și valoarea date acestei situații de asceză involuntară este a doua naștere a omului. După cum subliniază Georges Nivat, în aceste condiții omul poate renaște sau poate degenera 344. Asemenea lui Nerjin, atât Sologdin, cât și Gherasimovici fac alegerea lor, refuzând să participe la proiectele ce vizează supravegherea oamenilor. Ar fi câștigat o viață în condiții mai blânde, însă ar fi pierdut libertatea interioară. Alegând să nu colaboreze
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sacru și profan, dintre conștiința individuală și societatea civilă, dintre sfera religioasă și cea lumească, dintre Biserică și Stat. Această afirmație a determinat căderea presupunerilor celor care voiau să unească comportamentul lui Isus cu cel al mișcării zeloșilor, care a degenerat într-o răscoală politico-religioasă cu puțin înainte de anul 70 p.Chr. ducând la căderea Ierusalimului. Referitor la gândirea lui Isus despre serviciul militar, nu se poate afirma că atitudinea sa față de soldat (Lc 7, 1) ori convertirea centurionului Cornelius (cf.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profita de pe urma acestor dispute de-a lungul întregii perioade interbelice, pentru a-și ameliora situația și statutul ce îi fusese aplicat prin Tratatul de la Versailles. Astfel că, în plan extern, sub aceste auspicii, Berlinul își va extinde pretențiile ce vor degenera în revizionism și revanșism. De altfel, această perspectivă a sesizat-o cât se poate de limpede mareșalul Ferdinand Foch. Marele comandant francez din primul război mondial îl atenționa, la 5 iunie 1923, într-o scrisoare, pe generalul Mittelhauser, șeful Misiunii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]