2,580 matches
-
ale scriitorului, examenul de licență, întâii pași în magistratură, ca supleant la tribunalul din Hârșova. Mai publică aici I. C. Tacit, profesor din Brașov, și se retipăresc, din „Ghimpele”, poezii de N. Nicoleanu și o biografie a poetului, scrisă de G. Dem. Teodorescu, însoțite de un studiu al operei, care s-ar putea să-i aparțină lui Duiliu Zamfirescu. R.Z.
PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289072_a_290401]
-
Nisipeanu. Programul, de esență modernistă, este semnat Ionathan X. Uranus, pseudonim aparținând lui Mihail Avramescu. Sunt prezenți cu versuri Constantin Nisipeanu, Mircea Pavelescu, N. Furcă, G. Ivașcu, Mihail Avramescu, Mihail Werner, Mihail Steriade, Horia Roman, Ion S. Radu, Ionel Marinescu, Dem. Bassarabeanu, Eugen Ionescu (Elegie hârtiei roz), Andrei Tudor, Ilariu Dobridor, Petre Strihan, Ioan Georgescu, C. I. Șicloveanu, Ion Pogan, Nelu Ivanovici, Cicerone Theodorescu, Liviu Deleanu, Eugen Constant, Emil Gulian. Proză semnează Cosma Damian, Octav Șuluțiu, Virgil Huzum, Mircea Damian, Alexe
RADICAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289088_a_290417]
-
cultural, Iași, 1981; Suomi, terra magica. Pe urmele eroilor „Kalevalei”, București, 1984; Funia de nisip, București, 1987; Aniversarea, Cluj-Napoca, 1990; Finlanda, la noi acasă, București, 1993; Ave, Maria, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Tănase, Criteriile progresului cultural, RL, 1981, 34; Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip”, LCF, 1987, 18; Laurențiu Ulici, „Funia de nisip”, RL, 1987, 27; I.P. Haneș, „Aniversarea” - un roman vizionar, „Evenimentul”, 1990, 23; Victor Bârlădeanu, O premieră în biblioteca românească: „Ave
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
Povestea vorbii, București, 1847; I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I.C. Chițimia, Timișoara, 1985; Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee de aur), Dem. Bassarabeanu, Eugen Constant, Vladimir Nicoară, Nichita Bradovan. În primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți Sandu Teleajen, Const. I. Săndulescu și Victor
REACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
RĂDULESCU, Mircea Dem. (21.VII.1889, Giurgiu - 6.VI.1946, București), poet și dramaturg. Este fiul Ecaterinei (n. Drăgănescu) și al lui Dumitru Rădulescu, profesor. Urmează cursurile primare în orașul natal și, tot aici, intră la Liceul „Ion Maiorescu”. Lipsit de orice înclinație
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
lit. (1941), 835, Ist. lit. (1982), 920-921; Ciopraga, Lit. rom., 287-289; Massoff, Teatr. rom., VII, 114; Șerban Cioculescu, O samă de cuvinte... contemporane, FLC, 1979, 34; Brădățeanu, Istoria, II, 315-316; Piru, Ist. lit., 424; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 98-99; Mircea Dem. Rădulescu, DRI, IV, 271-288; Dicț. scriit. rom., IV, 34-35. S.D.
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
fost odată...), G. Topîrceanu, Ion Minulescu, St. O. Iosif, N. Davidescu, Elena Farago, Eugen Constant, Marcel Romanescu, N. Vulovici, Al. Iacobescu, Al.C. Calotescu-Neicu, N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
, revista care a apărut la București, lunar, din ianuarie până în octombrie 1887. Director și proprietar al periodicului era Dem. Demetrescu. În octombrie, în cel de-al zecelea număr, se anunță fuziunea cu grupul de la „România literară”, revista lui Eduard M. Adamski, contopirea petrecându-se în februarie 1888. La R.l. au colaborat cu versuri Al. Stroja, Dem. Demetrescu, G. Calognomo
RECREAŢIUNI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289163_a_290492]
-
al periodicului era Dem. Demetrescu. În octombrie, în cel de-al zecelea număr, se anunță fuziunea cu grupul de la „România literară”, revista lui Eduard M. Adamski, contopirea petrecându-se în februarie 1888. La R.l. au colaborat cu versuri Al. Stroja, Dem. Demetrescu, G. Calognomo, Al. Văitoianu, Carol Scrob și Th. Șerbănescu. Mihnea Vodă, o nuvelă istorică minata de toate locurile comune ale genului, aparține lui C. Crișan. Se republică fragmente din nuvelă Baba-oarba a lui Duiliu Zamfirescu, din proza lui V.
RECREAŢIUNI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289163_a_290492]
-
1 martie și 15 septembrie 1894. Începând din iunie 1894, redactor și proprietar este Ilie Demetrescu-Ghiocel, autor de versuri și publicist literar lipsit, în ambele ipostaze, de înzestrare. În R.c., la care au colaborat I.A. Bassarabescu, Al. Obedenaru, Dem. Moldoveanu, Anton Naum, Gr. Mărunțeanu și Șt. Orășanu (cu pseudonimul Polit), s-a discutat despre organizarea profesională a scriitorilor. Ideea este susținută de Șt. Orășanu și de Ilie Demetrescu-Ghiocel, ultimul văzând în constituirea asociațiilor scriitoricești o soluție pentru dificilele probleme
REVISTA CONTIMPORANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289192_a_290521]
-
al XIX-lea, R.c. se detașează prin încercarea de a promova mai ales literatură originală. Alături de Speranția, autor de versuri, anecdote versificate și nuvele, mai scriu I.A. Bassarabescu, N.G. Rădulescu-Niger, Ludovic Dauș, C. Nădejde, Șt. Cruceanu, N. Țincu, Dem. Moldoveanu, Gh. Ionescu-Tutoveanu (G. Tutoveanu) și Petre Dulfu. Aici G.I. Demetrescu-Mugur traduce versuri din Heine și Petőfi, iar C. Jiquidi este prezent cu desene și caricaturi. Cu literatură populară colaborează D. Popa (culegător de basme) și C.I. Bondescu (autor și
REVISTA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289195_a_290524]
-
Nichifor Crainic, sunt inserate și poezii de Victor Eftimiu ori fabule de Cincinat Pavelescu, sunt retipărite un Sonet de Al. Vlahuță și două poeme, Copiilor și Pace, de O. Goga. Numărul 2/1921 reproduce texte folclorice din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. În sumar intră, de asemenea, proză de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, Ilie Marin, C. Săteanu, I.C. Vissarion, Alceu Urechia, Benedict Constantinescu, Carmen Sylva, Ana Codreanu-Niculescu. Basme dau Victor Eftimiu, Ioan Timuș și Ioan Slavici. Cel din urmă va fi
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
număr întreg (20/1938) este închinat lui Octavian Goga, la moartea acestuia, articolele și evocările fiind și ulterior foarte numeroase. În perioada de la Alba Iulia se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
în cea mai bună parte a sufletului tău, sufletul națiunii tale”. Chiar din prima lui carte, F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa (1897), în capitolul Originea tragediei, filosoful român analizează lucrarea lui Friedrich Nietzsche Die Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik. El explicitează categoriile estetice apolinic și dionisiac (din îmbinarea cărora, printr-un act al voinței eline, s-a născut tragedia antică) și rolul lor în dezvoltarea ulterioară a artelor. Principiile erau ale lui Schopenhauer și Wagner, pe
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Simion Dima, Timișoara, 1975; Documente literare, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Însemnări de război, îngr. și pref. I. Manole, București, 1980; Publicistică, I, îngr. Florica Ichim, București, 1984; Doctrina substanței, I-II, îngr. Florica Ichim și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. Vasile Dem. Zamfirescu, București, 1988. Traduceri: D. I. Pisarev, Studii filosofice și politico-sociale, București, 1950 (în colaborare cu Tamara Gane); P. Malearevschi, Ajunul furtunii, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg). Repere bibliografice: Vianu, Opere, I, 265-273, III, 238-241
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Documente literare, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Însemnări de război, îngr. și pref. I. Manole, București, 1980; Publicistică, I, îngr. Florica Ichim, București, 1984; Doctrina substanței, I-II, îngr. Florica Ichim și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. Vasile Dem. Zamfirescu, București, 1988. Traduceri: D. I. Pisarev, Studii filosofice și politico-sociale, București, 1950 (în colaborare cu Tamara Gane); P. Malearevschi, Ajunul furtunii, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg). Repere bibliografice: Vianu, Opere, I, 265-273, III, 238-241, V, 144-151, 321-329; Lovinescu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Opere, II, 17-21, 107-110, 391-394, IV, 287-292, V, 207-210, 226-229, VI, 128-133, 224-226, 379-380; Emanoil Ciomac, Camil Petrescu și poezia morții, RVVR, 1923, 4; Șerban Cioculescu, „Versuri”, FCI, 1923, 5; Alexandru Bilciurescu, Un poet decadent: Camil Petrescu, „Clipa”, 1923, 1; Dem. Theodorescu, „Versuri”, ADV, 1923, 11 950; Holban, Opere, III, 173-174; Mircea Ștefănescu, Teatrul d-lui Camil Petrescu, „Îndreptarea”, 1925, 102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1926), fie improvizații ocazionale sau alte compuneri inconsistente, precum Pierde vară, reprezentată în stagiunea 1924-1925 la Teatrul Național din București. SCRIERI: Sonete, București, 1910; O toamnă, Paris, 1912; Toader nebunul, București, 1918; O noapte la Mircești (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), București, 1920; Sufletul grădinei, București, 1920; Jocul apelor, București, 1921; Prin jertfă, la Unire!, București, 1921; Marieta, București, 1922; Pagini alese, îngr. Corneliu Moldovanu, București, 1923; Striana, București, 1926; Poezii, București, 1927. Traduceri: Racine, Britanicus, București, f.a. Repere bibliografice
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
V. Voiculescu, Camil Baltazar, N.M. Condiescu, Petru Manoliu, Șasa Până, Cezar Petrescu, Șerban Cioculescu, Lucia Demetrius, I. Brucăr, F. Aderca, I. Peltz, G. Bacovia, Elenă Farago, Ion Barbu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Vinea, Perpessicius, Coca Farago, Ion Petrovici, Dem. Theodorescu, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Gh. Brăescu, Al. A. Philippide, Mihai Ralea, Ion Marin Sadoveanu, Pompiliu Constantinescu, Calistrat Hogaș, B. Fundoianu, Mihail Dragomirescu, Emil Botta, George Lesnea, D.I. Suchianu, I. Valerian. Aceste portrete vor forma materia volumului
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Pierre Dorian, Madeleine V. Beldiman, Petru Comarnescu, André Rousseaux, Micaela Catargi, Jules Chancel, Guy Laborde, Alice Simionescu, Noël Sabord, A. Bertrand, Elvira Popescu, Abel Hermant, Georges Bourdon, Léo Larguier, Paul Morand, Camille Mauclair, H. Sanielevici, Emil Riegler, Elenă Văcărescu, Lucia Dem. Bălăcescu. În 1940 se adaugă nume că Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Al. O. Teodoreanu, Lucia Mantu, Tudor Vianu, Ion Petrovici, I. Simionescu, C. Manolache, Mihail Sebastian, Eugen Herovanu. M.Pp.
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Poezii, București, 1908; Cetatea Soarelui și alte poeme, București, 1910; O privire asupra evoluției artei dramatice, București, 1912; Venus și Gioconda, București, 1912; Fluturii, București, 1914; Neguțătorul de arome, București, 1916; Pe-aicea nu se trece (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), Iași, 1917; Majestatea morții, București, 1918; Sărbătoarea pâinei, București, 1919; Autori și actori, București, 1920; Povestiri, București, 1921; Povestea vistierului Statori, București, 1921; Căderea Rinului, București, 1922; Purgatoriul, I-II, București, 1922; ed. îngr. Julieta Moldovanu, pref. Dumitru Micu
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
universalitate și modernism, cel puțin la nivelul expresiei, în ceea ce privește procedeele stilistice, pe de altă parte. Rămâne o publicație democratică, nefiind afectată de expansiunea dreptei și de impactul neosămănătorismului intolerant asupra culturii și literaturii. Colaborează D. Ciurezu, C. Barcaroiu, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Dimitrie Batova, D. Iov, Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
neosămănătorismului intolerant asupra culturii și literaturii. Colaborează D. Ciurezu, C. Barcaroiu, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Dimitrie Batova, D. Iov, Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul columnelor de Paul Valéry și recenzează volumul Poeme de E. A. Poe, în transpunerea lui Emil Gulian. Const. V. G. Grigorescu publică un articol închinat lui Panait Istrati
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]