710 matches
-
de un blond murdar, se ivea o frunte largă însemnată cu șanțuri și umflături. Poate să fi fost din pricina lămpii cu ulei care lumina fața Doctorului de dedesubt, dar restul feței sale arăta precum un peisaj de puncte negre și denivelări cărnoase. Cearcănele protejau ochii înfundați, de un albastru strălucitor. Pori mari și vase de sînge sparte îi acopereau nasul în formă de nap. Urechile enorme încadrau portretul, doar o parte părea a nu fi fost marcată de greutățile vieții; gura
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
protejeze chiar cu propria lui viață și m-am bucurat că, fără să știu de ce va urma imediat, eu îl scosesem din zona de acțiune. Peste mai puțin de o oră sunt iar chemat de maiorul B., care, în spatele unei denivelări de teren, îmi trasează o nouă misiune, care a fost și ultima din viața mea de ostaș. Cu oamenii mei, plus un mic grup de sprijin, trebuia să recuceresc poziția pierdută cu 24 de ore în urmă. Am obiectat că
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
locurile natale mă copleșeau de emoție. Orele șase dimineața. Am trecut peste podul de lemne de pe râul Bârlad, am urcat un deal abrupt și destul de înalt, apoi am trecut pe lângă satul Dealul Mare. Un drum de țară drept și fără denivelări ne-a purtat pașii spre ținta finală. De o parte și de alta a drumului, lanuri de grâu și porumb se întindeau cât poți cuprinde cu ochii. Pe vremuri aici se afla moșia și casa boierului Zamfirescu. În lumina dimineții
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
comisese o faptă rea și, dacă cineva dorea să afle ce s-a întâmplat, trebuia să-i caute pe oamenii capabili să comită fapte reprobabile. Pe domnul Oswald Ranta. Dubița albă înainta încetișor cu grijă pe drumul plin de mici denivelări amplasate anume, pentru ca personalul universității să nu conducă cu viteze prea mari. Mma Ramotswe era o șoferiță atentă, căreia îi era rușine de vitezomanii care transformaseră drumurile într-un adevărat pericol. Firește, traficul în Botswana e mult mai sigur decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Dumnezău sî li futî! 34. Etajul 2: baia la capătul holului, geamul la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu o șatră de copii. Tu, închide-ți ușa, că năvălesc scamele! Frate-tu îi scamă, curvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin prea multa energie existențială ce va să înfăptuiască un sine în nelimitată expansiune. Și anume, expansiune către o a treia stare care, prin actul inițiatic poetic, a depășit și eul intramundan străin și extincția, sincopa existențială. Trecerea acestui prag, denivelarea ontică are loc printr-un "fin dezastru", printr-un seism sublim, ce apar deosebit de pregnant în tablourile lui El Greco și Van Gogh, în Chant sacré din Cvartetul 132 beethovenian, în lirica lui Hölderlin, în Iluminările lui Rimbaud... Această "ruptură inefabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de cele mai multe ori ritmica sensurilor în lirica eminesciană este armonizantă, reflectând comuniunea universală, alteori ea este disonantă sau chiar antagonică, relevând latura inarmonică a lucrurilor, a lumii. Așa se naște "tristețea metafizică" din poezia eminesciană de iubire, conștiința dureroasă a denivelării potențialului spiritual între realitate și idealitate, dintre necesitatea internă hyperionică și inerția telurică, refractară spiritualității. Acest gen de ritmică antitetică apare cu osebire în Pe lângă plopii fără soț.... Ce e amorul ?, Adio, S-a dus amorul. "În cele patru poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
atins nici un fund, ci am ajuns din nou la suprafață! Să fi fost acest ocean curgător o sferă? Sau să aibă o structură asemănătoare cochiliei unui melc? Ciudat e Timpul ăsta! O insulă! Capitolul 18 Am văzut-o! Era o denivelare la orizont. Nu putea fi altceva. Exact ce căutam! M-am grăbit cât am putut de mult, căci nu mai rezistam încercărilor și am ajuns la ea exact în momentul în care eram gata să renunț. O insulă într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
epidemia de cholera morbus, care de vreo două săptămâni amenința Bucureștii din trei părți diferite, s-a aruncat asupra acestui nefericit oraș. Murdăria numeroșilor săi locuitori, întinsele mlaștini ce-l înconjoară, apele stătute care băltesc în fața fiecărei case, lipsa oricăror denivelări la mai mult de 20 de leghe împrejur, neputința de a le imprima deodată românilor obișnuința ordinelor și de a-i forța pe boieri să respecte măsurile luate fac să sporească din ce în ce mai mult teama ca Bucureștii să nu împărtășească aceeași
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care să nu viețuiesc în surdina aceasta grațioasă și blândă ca o gazelă pe moarte? liniștea groasă ca fumul pe care-l tai cu cuțitul, liniștea se fărâmă în casă în vălătuci trântiți de podea. pășești pe ei ca pe denivelări ce-ți zgâlțâie trupul. încă puțin și vei înghiți cu totul răul pe care nu-l poți urni de sub piele. e ca și cum te-ai coase peste el, sutură chirurgicală, ce va sfârși într-o cicatrice frumoasă. ce nu se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
roți. Apa rămasă de la ploaia din noaptea trecută se adunase în băltoace pe marginea drumului. Vasilică Pohoață nu făcea nici un efort să le ocolească iar noroiul împroșca în toate părțile când mașina trecea cu viteză prin ele. Mergând cu viteză, denivelările drumului îi zdruncinau cu putere, suspensia autoturismului nereușind să amortizeze hurducăturile. Las-o mai încet, măi băiete! șopti printre dinți Pop, după ce mașina derapă ușor la ieșirea dintr-o curbă strânsă. Vasilică dădu din cap și acționă maneta de pornire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la volan alături de el. Vreau să mă uit pe traseu. Poate vedem ceva ce ne va ajuta în anchetă. Tânărul agent dădu din cap în semn că înțelege și demară. Conducea foarte aproape de marginea drumului, făcând manevre ample ca să ocolească denivelările pe care le întâlneau în cale. Ținea morțiș să-i arate că era în stare să conducă și altfel decât cu viteză și viraje luate pe două roți. Acum că văzurăm că mașina nu avu nici o defecțiune la motor, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Mai încolo se întindea un tăpșan plin cu flori. Am plănuit o plimbare și, dacă lumina va dăinui fără vreo boare de vânt, poate voi culege flori de coada șoricelului și sunătoare. Mângâiam iarba pufoasă și parfumată, când după o denivelare își desfăta corpul o divă. Am ocolit locul mi-am continuat plimbarea prin iarba verde spre tăpșan . -Ei! ... unde pleci? Cine ești și mă rog de ce nu mă iei cu tine? a strigat tipa după mine. -Eu sunt cine sunt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Faptul că se dovedea temerar nu excludea prudența; cele ce se petreceau căpătau aspecte tot mai neobișnuite. A pus frână; prima frână adevărată de la începutul călătoriei, în urmă cu douăzeci și trei de zile. Înaintea sa, șoseaua era perfectă: nici o denivelare, nici o curbă, nici o pată de ulei ori de umezeală. Din pricina monotoniei drumului și a celor ce se întâmplau(?) devenise puțin nervos, iar uneori îl durea capul. Frânase hotărât, cu intenția de a se supune cât de cât unui șoc fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
auzi, nu mai spune! se fîțîie domnul Președinte în scaun, dîndu-și seama că se află deja la Arcul de Triumf. — Și-acum, încotro? întreabă Sena, strîngînd zdravăn volanul cu palmele, simțind cum mașina saltă ca o barcă pe valuri pe denivelările pavajului de piatră cubică. — Ăsta e un sens giratoriu, zice domnul Președinte cu mintea altundeva. — Sîntem la De Gaulle, spuneți-mi repede încotro mergem, zice Sena. Spre Victoriei sau pe Dorobanți? N-am chef să mă învîrt în cerc o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
decât respiratul pe gură, deci, în mod evident, Mama Natură a avut în vedere un scop precis atunci când a proiectat acest aparat, altfel nu și-ar permite o cheltuială energetică atât de extravagantă. Există trei umflături mari în nas, cu denivelări asemenea scoicilor, care amestecă și răsucesc fluxul de aer ce intră în organism, astfel încât acesta să devină „turbulent” și să acopere o suprafață interioară mult mai mare. Aceste protuberanțe nazale, numite „cornete”, au și rolul de a încălzi și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
usturător, și orașul pare alintat de o tristețe înecăcioasă. Tomeștiul are două părți: cea săracă, plină de mizerii și cea în care se ridică noi case, mici, cochete. Șoseaua se unduiește prin sate mici, prin curbe și dealuri ușoare, prin denivelări pitorești. Această parte a Moldovei vrea să fie lăsată în pace. Știu pentru că mi-a șoptit ea mie. Ea e mândră de sine și când cere ajutor o face fără să se umilească, și e gata să îl primească doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
viol. Sunt destule mișcări și gesturi rocambolești, dar trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva e vorba de un vis, mai exact de un coșmar. Iată cum teroare se instaurează ferm în mintea Karinei: Ajungând pe trotuarul cu gropi și denivelări din fața blocului, avu senzația că e urmărită. Era un sentiment straniu care o îngrijoră: Parcă cineva, de undeva, îi urmărea fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare pas. Se întoarse și se uită în spate. Nimic, nimeni care să-i acorde un
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
așa... - Dacă nu te-ar mai interesa ce are de spus, ai reuși să-l îndepărtezi. - Trebuie să știu cine e. - Chiar dacă asta înseamnă să suferi, să doară? - Da. - Ai grijă ce-ți dorești!” Ajungând pe trotuarul cu gropi și denivelări din fața blocului, avu senzația că e urmărită. Era un sentiment straniu care o îngrijoră. Parcă cineva, de undeva, îi urmărea fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare pas. Se întoarse și se uită în spate. Nimic, nimeni care să-i acorde un
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
chiar o casă de bani. Dar nu găsi decât niște coli vechi de hârtie. Dedesubt se afla un sertar mai mare; o să-l deschidă și pe ăsta și o să plece. Încuiat. Se îndreptă spre ușă, dar se impiedică de o denivelare de lângă birou. Privi în jos și văzu un bloc de piatră cubică ieșit. Ghinionul lui: toate celelalte erau la locul lor, perfect plate. Fără să stea pe gânduri, Salam își vârî degetele în spațiul dintre pietre și o trase afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
plin de mistere, pustiu, sumbru, necunoscut, instabil și înfricoșător, deasupra căruia levita ca o actriță de circ sub bagheta unui magician celebru. Cu alte cuvinte, plutea în vid, la nici doi metri de un teren arid cu nenumărate striații și denivelări, un fel de ravene reduse la scară, curbate ca jgheaburile din care se adapă vitele, intersectate de puzderie de crăpături complet uscate ca după o îndelungată secetă, șlefuite parcă intenționat pentru a aluneca, dar pe care nu se sprijinea. Să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
le aducă noi jertfe, ca să le îmbuneze și să le trezească mila față de eschimoși. Chiar în direcția în care privea, la orizont, acolo unde albastrul cerului se unește cu omătul alb, un munte, de forma unui con gigant, cu nenumărate denivelări, format numai din cristale de gheață, aproape transparente, ce descompun razele solare în nenumărate culori și nuanțe diferite, orbindu-l prin prospețimea, claritatea și măreția lor, se arăta în toată splendoarea. Din viteza cu care se deplasa, privea la minunea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o foloseau cârjiștii în fața blocului, de la prânz până seara târziu. Tot uitându-mă însă la tabla de șah de pe corpul Ninetei, îmi imaginam cum aș putea muta pe ea caii, pionii, reginele și restul armatei de luptători și, deodată, observând denivelările de pe tabla de șah, mai ales la nivelul țâțelor ei mari și în alte zone pe care nu le puteam numi decât de față cu puștimea, am izbucnit într-un râs de toată frumusețea. Se pare că nu era momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un semnificant curbat și crescător, o idee-înotătoare perfect evoluată. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. — Încă vine după noi. În buzunarul meu, strigă fata în spate. — Ce? — În buzunarul meu. Ambală motocicleta după ce ne-am lovit de o denivelare, am făcut un salt și-am aterizat cu un pleoscăit. — În haină, pe partea asta. Înclină capul spre stânga. Mi-am desprins mâinile, m-am luptat să urc geanta lui Nimeni pe spate și am încercat să-mi vâr mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
avea un fitil la un capăt. Am riscat o privire în spate, iar înotătoarea-gând era mai aproape, mai mult deasupra apei. Rechinul scurta distanța dintre noi. Aprinde-o, strigă fata. Cât de departe e? Ne-am mai lovit de o denivelare și m-am ținut strâns de ea cu mâna dreaptă. — Aproape - patruzeci de metri? — Aprinde-o, numără până la doi și las-o să cadă. Mi-am scos brațul drept de după mijlocul ei și m-am aplecat în față, spre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]