740 matches
-
2010. Denunțul Articolul 223 (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul trebuie să conțină aceleași date ca și plângerea. ... (3) Denunțul scris trebuie să fie semnat de denunțător, iar în cazul denunțului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în fața căruia a fost făcut. ... (4) Dispozițiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător. ... ------------ Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (aplicabil începând cu data de 2 decembrie 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238078_a_239407]
-
care, potrivit art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, pot ataca soluțiile de neurmărire penală sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, se pune mai întâi o problemă de principiu, și anume aceea de a stabili în ce măsură denunțătorul se circumscrie noțiunii de "persoană vătămată" ori, după caz, de "persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate", întrebuințate de legiuitor în acest text de lege. Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că noțiunea de "denunțător" este incompatibilă cu aceea
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
de a stabili în ce măsură denunțătorul se circumscrie noțiunii de "persoană vătămată" ori, după caz, de "persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate", întrebuințate de legiuitor în acest text de lege. Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că noțiunea de "denunțător" este incompatibilă cu aceea de "persoană vătămată", adică de persoană care, în calitate de subiect pasiv și titular al valorii sociale împotriva căreia s-a îndreptat presupusul act de conduită al făptuitorului, a suferit prin fapta penală reclamată o vătămare fizică, morală
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
presupusul act de conduită al făptuitorului, a suferit prin fapta penală reclamată o vătămare fizică, morală sau materială, întrucât în cazul acesteia vorbim despre o altă modalitate de sesizare a organelor judiciare (plângere, iar nu denunț). Pentru a stabili dacă denunțătorul poate fi o "persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate", trebuie delimitată noțiunea de "interese legitime", prin raportare la conduita denunțătorului, care acționează, fie pentru că legea îl obligă la un asemenea demers (de exemplu, în cazul infracțiunilor a căror nedenunțare
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
acesteia vorbim despre o altă modalitate de sesizare a organelor judiciare (plângere, iar nu denunț). Pentru a stabili dacă denunțătorul poate fi o "persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate", trebuie delimitată noțiunea de "interese legitime", prin raportare la conduita denunțătorului, care acționează, fie pentru că legea îl obligă la un asemenea demers (de exemplu, în cazul infracțiunilor a căror nedenunțare sau nesesizare a organelor judiciare constituie ea însăși o infracțiune), fie pentru că spiritul etic sau civic îl determină la o asemenea
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
a organelor judiciare constituie ea însăși o infracțiune), fie pentru că spiritul etic sau civic îl determină la o asemenea acțiune. În aceste cazuri nu se poate vorbi despre un interes legitim propriu, concret și actual pe care l-ar avea denunțătorul pentru a depăși demersul inițial, de încunoștințare a organelor de urmărire penală cu privire la presupusa săvârșire a unei infracțiuni, indiferent de cauza care l-a determinat în primă instanță să acționeze (o obligație legală sau propria conștiință). Dacă legea recunoaște oricărei
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
art. 278^1 din Codul de procedur�� penală are esențialmente un caracter privat, dedus din cerința unei vătămări suferite de persoana care se adresează justiției, în drepturile sau interesele sale legitime. Or, încunoștințând organele judiciare cu privire la săvârșirea unei presupuse infracțiuni, denunțătorul acționează în virtutea unui interes public, ca reprezentant al societății, ajutând astfel aceste organe să cerceteze fapte prevăzute de legea penală despre care ele nu au avut cunoștință pe altă cale (plângere sau sesizare din oficiu). Acest interes public este limitat
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
astfel aceste organe să cerceteze fapte prevăzute de legea penală despre care ele nu au avut cunoștință pe altă cale (plângere sau sesizare din oficiu). Acest interes public este limitat însă la sesizarea organelor de urmărire penală și nu conferă denunțătorului dreptul de a supune cauza cenzurii instanței de judecată, atunci când nu s-a dispus începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată. Invocarea noțiunii de "interes legitim public", consacrată în art. 2 alin. 1 lit. r) din Legea contenciosului administrativ nr.
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
vor decide în mod exclusiv, potrivit propriilor competențe, dacă au fost încălcate dispozițiile legii fiscale ori dacă sunt întrunite condițiile răspunderii penale sau disciplinare, după caz. În concluzie, sesizând organele de urmărire penală, Agenția Națională de Integritate acționează ca un denunțător și nu este îndrituită, față de cele expuse anterior, la un demers în fața judecătorului, în procedura instituită de art. 278^1 din Codul de procedură penală. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 414^4 și al art. 414^5 din Codul
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
2010. Denunțul Articolul 223 (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul trebuie să conțină aceleași date ca și plângerea. ... (3) Denunțul scris trebuie să fie semnat de denunțător, iar în cazul denunțului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în fața căruia a fost făcut. ... (4) Dispozițiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător. ... ------------ Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 martie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240176_a_241505]
-
2010. Denunțul Articolul 223 (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul trebuie să conțină aceleași date că și plingerea. ... (3) Denunțul scris trebuie să fie semnat de denunțător, iar în cazul denunțului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în fața căruia a fost făcut. ... (4) Dispozițiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător. ... ------------ Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 15 februarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249049_a_250378]
-
o soluție favorabilă într-o cauză penală aflată pe rolul judecătoriei. Înainte de a cere această sumă, judecătorul s-a informat de la avocatul omului de afaceri cu privire la situația lui socială și materială și, într-un termen scurt, l-a contactat pe denunțător pentru «a pune la punct termenii negocierii» [...]. Astfel, cei doi s-au întâlnit într-un restaurant din Piatra-Neamț unde judecătorul a cerut bani cu titlu de mită, fixând totodată data la care trebuiau predați banii [...]. 18. Într-un articol publicat
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
2010. Denunțul Articolul 223 (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul trebuie să conțină aceleași date că și plingerea. ... (3) Denunțul scris trebuie să fie semnat de denunțător, iar în cazul denunțului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în fața căruia a fost făcut. ... (4) Dispozițiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător. ... ------------ Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 13 iunie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252540_a_253869]
-
2010. Denunțul Articolul 223 (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul trebuie să conțină aceleași date că și plingerea. ... (3) Denunțul scris trebuie să fie semnat de denunțător, iar în cazul denunțului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în fața căruia a fost făcut. ... (4) Dispozițiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător. ... ------------ Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252541_a_253870]
-
contestație în anulare numai părților din proces - inculpat, parte vătămată, parte civilă și parte responsabilă civilmente -, respectiv procurorului. Referirea expresă a textului la părți și la procuror exclude posibilitatea folosirii acestei căi de atac extraordinare de către alte persoane. (...) Calitatea de denunțător nu este similară cu calitatea de parte vătămată sau parte civilă, astfel cum sunt definite aceste noțiuni în dispozițiile art. 24 din Codul de procedură penală anterior. 4. În raport cu opinia exprimată cu privire la chestiunea de drept enunțată la pct. 1 din
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
sodomie era extrem de frecventă în epocă, atât în rândul aristocrației, fiind folosită pentru eliminarea rivalilor politici, cât și la nivelul claselor de jos, cel mai adesea în scopuri mercantile, dat fiindcă condamnatului i se confisca averea, o parte revenindu-i denunțătorului. Un cercetător contemporan, Michael Rocke, a investigat cu mijloace moderne arhiva Oficialilor Nopții (Ufficiali di notte), o instituție represivă, menită să instrumenteze cazurile de sodomie în Florența, stabilind că timp de 70 de ani, între 1432 și 1502, timp în
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
se făcea de către magistrați, la sesizarea oricărei persoane care avea indicii care justificau bănuiala unor activități ilicite; în cazul în care averea era nejustificată, se aplica un impozit de 90%; în cazul în care cel controlat își justifica averea însă, denunțătorul putea fi pedepsit cu închisoare până la un an . Vaida și-a depus mandatul la 17 octombrie 1932, mandatul de prim-ministru fiind preluat, pentru ultima dată, de Iuliu Maniu. Cea mai importantă măsură luată de Guvern a fost introducerea contingentărilor
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
ianuarie 2009, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Alexandru Kiss, procuror șef al secției de urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului. Acesta a pretins unui denunțător suma de 4.000 lei pentru ca în schimb să-i restituie câteva obiecte reprezentând probe materiale într-un dosar, în care denunțătorul fusese trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Structura condusă
Direcția Națională Anticorupție () [Corola-website/Science/306977_a_308306]
-
urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului. Acesta a pretins unui denunțător suma de 4.000 lei pentru ca în schimb să-i restituie câteva obiecte reprezentând probe materiale într-un dosar, în care denunțătorul fusese trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Structura condusă de Laura Codruța Kövesi în perioada mai 2013 - mai 2014 a pornit 4183 de dosare pe numele persoanelor cu funcții înalte în
Direcția Națională Anticorupție () [Corola-website/Science/306977_a_308306]
-
din oponenții cei mai înverșunați ai conducerii lui Ossovietzki. În anul 1886 relațiile dintre Ossovietzki și țărani au început să se deterioreze. Administratorul a început să adopte obiceiuri de despot, să impună amenzi și să se înconjoare de lingușitori și denunțători. Comună s-a divizat în două tabere: cea a "iubitorilor de pace" (Rodfey shalom) în frunte cu Feinberg, care se împotrivea lui Ossivietzki și cea a "camarazilor" (Reiym) care îl sprijinea pe admnistrator. În anul 1886 tensiunea a ajuns la
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
Din pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap“, "dirig", „diriginte“, "dirigă", „dirigintă“, "fasole", „dinți“, "felicitare", „ordin de concentrare“, "fetiță", „mitralieră“, "frunză", „profesoară de botanică / biologie“, "găină", „pălărie“, "gagiu", „individ“ / „iubit“, "hard", „creier“ / „cap“, "icre", „bombe", "limbă", „informator al poliției“, "lovele", „bani“, "mălai
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
2014 Nați Meir a fost condamnat definitiv în dosarul 820/44/2012 la 4 ani de închisoare cu executare. În această cauză a fost acuzat de procurorii DNA, că ar fi pretins 50.000 €, respectiv 65.000 € de la mai mulți denunțători, pentru a-și exercita pretinsa influență pe langă mai mulți judecători, astfel că denunțătorii să fie eliberați din arestul preventiv și să fie condamnați la pedepse cu suspendare. Fiul său a fost prins în flagrant delict, primind suma de 20
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
ani de închisoare cu executare. În această cauză a fost acuzat de procurorii DNA, că ar fi pretins 50.000 €, respectiv 65.000 € de la mai mulți denunțători, pentru a-și exercita pretinsa influență pe langă mai mulți judecători, astfel că denunțătorii să fie eliberați din arestul preventiv și să fie condamnați la pedepse cu suspendare. Fiul său a fost prins în flagrant delict, primind suma de 20.000 € de la unul dintre denunțători, tranșă din suma totală pretinsa.
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
pretinsa influență pe langă mai mulți judecători, astfel că denunțătorii să fie eliberați din arestul preventiv și să fie condamnați la pedepse cu suspendare. Fiul său a fost prins în flagrant delict, primind suma de 20.000 € de la unul dintre denunțători, tranșă din suma totală pretinsa.
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
și instigare la spălare de bani. La data de 5 august 2016, DNA a cerut măsura de control judiciar asupra numitei Lia Olguța Vasilescu la Tribunalul București. Ea este învinuită și de folosirea platformelor online pentru a discredita un martor denunțător din procesul pe care-l are pe rol.
Lia Olguța Vasilescu () [Corola-website/Science/305309_a_306638]