179,748 matches
-
analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina necreată care le depășește pe primele. Lumina inteligenței este diferită de lumina percepută de simțurile noastre. Lumina sensibilă ne descoperă obiectele proprii simțurilor noastre, iar cea intelectuală servește la manifestarea adevărului care se află în gândire. Deci, vederea și inteligența nu percep una și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dezolantă a ursulețului prăbușit ca dintr-o luptă acerbă Împreună cu titlul provocator m-au făcut să cad În capcana prejudecății, fapt pentru care, Înainte de a pătrunde În universul romanului, mintea mea țesea fir cu fir imaginea morții unei tinere ființe. Depășind primele pagini Însă, mi-am dat seama Însă că nu e vorba despre un gest extrem al unei minți afectate, ci de o Întreagă sumă de motivații, despre percepții individuale, uneori eronate, dar nu mai puțin „reale”, despre o situație
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
nu-l vezi. Ești chiar tu unul dintre acei nebuni - ignori pur și simplu boala. Ei bine, dragă tată, fiecare vede viața așa cum Îi place. Cât de fragilă este granița dintre normalitate și patologic și cât de ușor o putem depăși În cele mai dificile momente ale vieții! Este ca și cum ne-am juca jocul cu elasticul. Sărim, inconștient, dintr-o parte Într-alta doar pentru a termina cu brio jocul. Cât de ușor putem trece și cât de ușor putem fi
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
muzici ce nu a fost afectat de simplificarea notației, tot așa cum limba română nu s-a modificat prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Cercetările urmărind catalogarea manuscriselor muzicale au fost continuate cu anumite riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a înmulțit, pentru a putea susține teze de doctorat ale căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a fondurilor, sau de apartenență lingvistică a materialelor analizate, dintre acestea văzând lumina tiparului cele datorate
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
intimitate publică, această ipocrizie fină de intelectual, mânată de un singur scop: scrisul, beletristica. Așa cum Mario Vargas Llosa arăta unui public nerăbdător calea de manipulare „a teniei” care este scrisul. COLOANA SONORĂ A PROPRIEI VIETI ÎNTR Farmecul acestuia este că depășește tipologiile. Deci, „autobiografie” ar trebui să fie un cuvânt pe care să Îl retrag, așa cum ar trebui să retrag și „romanul”, de fapt, lăsând loc doar tehnicii. În postmodernul permisiv și extrem de „random” (așa cum niște studii ar descrie moda de
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
nu de substanță. Însă prin importanța pe care o atribuie formei, el eludează dificultatea de a explica schimbarea substanței. Această doctrină a exercitat o influență decisivă asupra teologiei răsăritene. Sfântul Ioan Damaschinul o ia ca bază de plecare, dar o depășește În precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele sfințite și trupul și sângele lui Hristos, pe de alta, el declară că pâinea și vinul devin, prin sfințire, trupul istoric al lui
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Înălțimile Raiului și să-i asculte muzica de departe. Mai mult, critica muzicală apreciază că, deși lui Liszt i-ar fi fost mai comod să portretizeze imaginile Infernului decât pe cele celeste, redarea Paradisului În muzică nu i-ar fi depășit veleitațile componistice. Premiera simfoniei În toamna lui 1857 a fost un adevarat dezastru datorat repetițiilor superficiale. Liszt a fost umilit În mod public, acest fapt neafectându-l totuși atât de mult Încât să nu mai dirijeze simfonia Încă o dată la
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
distanță foarte mare de vederea lui Dumnezeu și suntem foarte limitați în capacitatea noastră de a o obține repede. Prin urmare, Sfântul Irineu avansează ideea de progres moral. Ființele umane trebuie să obțină asemănarea cu Divinitatea înainte de a-și putea depăși mortalitatea și de a realiza nemurirea pe care o posedă potențial prin Botez. Aceasta implică exercitarea alegerii morale. Teofil al Antiohiei vorbise deja de creșterea omului spre maturitatea spirituală, astfel încât să devină „Dumnezeu”, probabil, după cum am văzut, cu referire la
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lui morală și pricinuiește tulburări în mediul înconjurător în care trăiește. Din cauza păcatului, viața omului urmează un alt drum decât cel orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare, căci valoarea persoanei umane depășește toate valorile lumii. Or, ființa umană are vocația de a urca pe culmile perfecțiunii, nu de a se prăbuși în abisul fărădelegilor. II. Nașterea sau geneza păcatelor Păcatul, în începutul său, ca și în toate urmările și înfățișările lui, este
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dezvoltând ascita care nu răspunde la tratament diuretic sau la care acest tratament necesită doze mari fiind însoțit de efecte secundare importante. Ascita se dezvoltă atunci când există hipertensiune portală sinusoidală severă și o creștere a producției splahnice a limfei care depășește întoarcerea limfatică. Acumularea fluidului în cavitatea abdominală este rezultatul excesului peritoneal de limfă de la nivel hepatic și din spațiul interstițial splahnic. Creșterea cantității de limfă la nivel splahnic este rezultatul atât creșterii presiunii hidrostatice cât și a coeficientului de filtrare
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
ei atacată și invadată, vizigoții ajungând în scurt timp să ocupe toată Peninsula Iberică, regatul lor întinzându-se în perioada de maximă expansiune de la strâmtoarea Gibraltar până în Valea Loirei, în nordul Franței. Durata totală a dominației vizigoților asupra Spaniei nu depășește 200 de ani, fiind învinși la Cadiz în anul 711 de către oștile maurilor musulmani. Abu Baker, primul calif din istoria arabilor după apariția islamului, începe rapid expansiunea. În anul 633, tot teritoriul Arabiei Centrale era deja înglobat, urmând ca progresia
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
dată când registrul cântăreților se schimba. În acest fel înălțimile sunetelor se modificau, dar denumirile notelor rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
rolul de a încuraja mama să continue încercările de alăptare cu mult calm și perseverență și de a găsi soluții de încurajare a bebelușului să accepte din nou sânul. Aproape întotdeauna există soluții pentru continuarea alăptării. Chiar dacă efortul de a depăși această criză poate fi destul de solicitant pentru mamă întotdeauna beneficiile alăptării vor prima. INTRODUCERE „Greva sânului” se referă la refuzul brusc al unui sugar de a mai suge la sân după o perioada în care ajunsese să fie alăptat suficient
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
de literatură astfel: cartea e scrisă de un student În anul 2. Subiectul? Absolvirea liceului. Locul: lângă parcul de skateri sau pe debarcader. Momentul: Luna mai, prima zi când e cu adevărat cald, undeva pe la 16:08. Cine reușește să depășească ora, are mari șanse sa ajungă psihoterapeut sau președinte al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
necesară pentru conducerea ulterioară a liniei. O execuție de lucru cu suprimarea ornamentelor ar putea fi o soluție practică, de studiu, pentru aflarea rolului ornamentației și a sensului melodic fundamental. Linia nudă va clarifica rostul și dinamica necesară ornamentului. Odată depășite dilemele edițiilor și stabilirii textului corect, sarcina interpretului rămâne să aplice principiile, legile nescrise ale gramaticii interpretării Pentru aceasta, citirea riguroasă a textului acceptat ca bază este o datorie absolută. Iar „a citi riguros” înseamnă a citi tot ce este
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor scolastice. Dimpotrivă. Și totuși, acest lucru se întâmplă frecvent, pentru că Beethoven experimentează prin pedală efecte cu totul insolite, depășind cu mult deprinderile auditive ale epocii sale. Astfel încât unii editori și-au permis chiar să-l „corecteze” pe Beethoven, și să „pună ordine” în indicațiile sale de pedală. Prima indicație de acest tip apare abia la începutul primei părți
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
coruri, sau interpretat în urma unui psalm (textul reluând un verset al psalmilor), care va deveni varietatea muzicală și textuală multiplă a cântecului gregorian. Compus pentru adunările de credincioși, antifonul va rămâne în cadrul de recitare psalmodică, având un ambitus ce nu depășește sexta. În Postul Paștelui, perioadă de penitență pentru toți creștinii, aleluia care precede lectura Evangheliei, este înlocuită de Trait, menit să exprime gravitatea momentului liturgic. Traitul, cântat alternativ de două coruri sau de cantori și cor, înlănțuie mai multe versete
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Music, 1200. footnote> (Spiritual Songs) s-au dezvoltat ca gen muzical în sudul și centrul continentului nord-american, fiind promovate la început de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
liturgică, printre ei numărându-se Franz Schubert (1798-1828) la Viena, Luigi Cherubini (1760-1842) la Paris, Carl Maria Weber (1786-1826) la Dresda și mulți alții. Misa în C (1807) și Missa Solemnis (1819-1823) scrise de Ludvig van Beethoven în manieră personală, depășesc funcția liturgică. Originalitatea izbitoarea a muzicii secolului al XIX-lea a făcut ca relația cu liturghia să fie controversată, personalitățile muzicale cele mai celebre creând mari tensiuni, cum ar fi Hector Berlioz cu Grande Messe des Morts (1837) și Te
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Pentru teologia veche, ca cea a Sfântului Irineu, Adam nu era nici muritor în chip necesar, nici nemuritor în chip necesar. Natura acestuia era maleabilă, bogată în posibilități, putând fi hrănită de har și transformată de el până la a putea depăși toate riscurile îmbătrânirii și morții. Posibilitățile morții existau; dar existau pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în centrul Raiului și hrana nemuririi oferite de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Așadar hipergastrinemia fără hiperclorhidrie sau ulcer peptic nu poate fi atribuită gastrinomului. Pentru diagnostic se mai pot folosi secreția acidă bazală și testul de stimulare la secretină. VIP-ul seric determinat în perioadele de diaree la pacienții cu sindrom Verner-Morrison depășește 225 pg/ mL (valoarea normală fiind < 170 pg/ mL). Alte teste sugestive pentru diagnostic sunt: niveluri serice scăzute ale potasiului și bicarbonatului, secreție acidă bazală scăzută, diaree secretorie. Pentru glucagonom și somatostatinom se dozează nivelurile serice ale glucagonului și somatostatinei
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 597, în Filocalia..., vol. VIII, p. 276. footnote>. Dumnezeul nostru, care este prin excelență iubire, caută prin toate numai folosul omului, îl iubește pe acesta mai mult decât se iubește el însuși pe sine și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cerul față de pământ - căci am arătat și aceasta -, sau mai bine zis nu numai atât, cu mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre acestea și îndemnându-te să nu te oprești la imagini, ci să le depășești prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]