12,656 matches
-
venituri decât față de stat. Pentru acordarea sprijinului public, se impunea verificarea mijloacelor de trai, verificarea probității morale, supervizare morală, vizite la domiciliu, stipendii extrem de modeste. Într-un cuvânt, ...aceste programe au umilit, au infantilizat și, astfel, au creat starea de dependență de protecția socială de care s-au temut. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare (N. Fraser și L. Gordon, 2001, pp. 64-65). 3.2. Provocări în spirit liberaltc " 3.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
domiciliu, stipendii extrem de modeste. Într-un cuvânt, ...aceste programe au umilit, au infantilizat și, astfel, au creat starea de dependență de protecția socială de care s-au temut. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare (N. Fraser și L. Gordon, 2001, pp. 64-65). 3.2. Provocări în spirit liberaltc " 3.2. Provocări în spirit liberal" Neamestecul statului în viața privată nu permite o protecție a indivizilor ca persoane, ci ocrotește familia ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o cerință de forță de muncă. Dobândirea de către femei a drepturilor politice și civile este o consecință a nivelului din ce în ce mai înalt de civilizație. Toate acestea pot fi privite și ca aspecte ale emancipării femeilor. În fond, însă, dificultățile lor (subordonarea, dependența, exploatarea, violența fizică sau simbolică) sunt o constantă, indiferent de regimul politic sub care trăiesc. Acestea se constituie și pot fi înfruntate numai în plan privat. Aici va avea loc marea confruntare cu patriarhatul. Familia monoparentală oferă un tip de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
politică publică privind protecția familiei, totul concură spre valorizarea pozitivă a relațiilor legalizate. Temeiul îl constituie oferirea unui climat armonios pentru creșterea și dezvoltarea adecvată a copiilor; problemele părinților (în situația de părinți singuri) nu sunt luate în seamă. 6. Dependență și autonomietc "6. Dependență și autonomie" Dependența a cunoscut de-a lungul timpului registre de semnificație diferite. Semnificația inițială a verbului a depinde se referă la o relație fizică, în care un lucru este condiționat de altul. Semnificațiile mai abstracte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei, totul concură spre valorizarea pozitivă a relațiilor legalizate. Temeiul îl constituie oferirea unui climat armonios pentru creșterea și dezvoltarea adecvată a copiilor; problemele părinților (în situația de părinți singuri) nu sunt luate în seamă. 6. Dependență și autonomietc "6. Dependență și autonomie" Dependența a cunoscut de-a lungul timpului registre de semnificație diferite. Semnificația inițială a verbului a depinde se referă la o relație fizică, în care un lucru este condiționat de altul. Semnificațiile mai abstracte - sociale, economice, psihologice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
spre valorizarea pozitivă a relațiilor legalizate. Temeiul îl constituie oferirea unui climat armonios pentru creșterea și dezvoltarea adecvată a copiilor; problemele părinților (în situația de părinți singuri) nu sunt luate în seamă. 6. Dependență și autonomietc "6. Dependență și autonomie" Dependența a cunoscut de-a lungul timpului registre de semnificație diferite. Semnificația inițială a verbului a depinde se referă la o relație fizică, în care un lucru este condiționat de altul. Semnificațiile mai abstracte - sociale, economice, psihologice și politice - au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a lungul timpului registre de semnificație diferite. Semnificația inițială a verbului a depinde se referă la o relație fizică, în care un lucru este condiționat de altul. Semnificațiile mai abstracte - sociale, economice, psihologice și politice - au fost la origine metaforice. Dependența poate fi abordată în următoarele sensuri (N. Fraser, L. Gordon, 2001, p. 57): • economic, în care o anumită persoană depinde de altă persoană/alte persoane sau de altă instituție pentru asigurarea existenței; • sociolegal, sintagma numind lipsa unei identități individuale legale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de altă instituție pentru asigurarea existenței; • sociolegal, sintagma numind lipsa unei identități individuale legale sau publice, ca în cazul femeii măritate, statut dobândit prin căsătorie (în multe culturi, femeile iau numele bărbaților care sunt considerați capii de familie); • politic, ca dependență față de o putere conducătoare exterioară (cum este cazul pentru o colonie sau un grup social de rezidenți fără cetățenie); • moral-psihologic, când se referă la o trăsătură de caracter individuală, similară lipsei de voință sau trebuințelor emoționale excesive. Într-o primă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o putere conducătoare exterioară (cum este cazul pentru o colonie sau un grup social de rezidenți fără cetățenie); • moral-psihologic, când se referă la o trăsătură de caracter individuală, similară lipsei de voință sau trebuințelor emoționale excesive. Într-o primă accepțiune, dependența economică apare ca acea stare precară în care se află o persoană ce nu dispune de resurse pentru a se întreține singură, nu are capacitatea de a-și asigura veniturile necesare unui nivel de viață considerat decent în comunitatea respectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nivel de viață considerat decent în comunitatea respectivă. Această situație se poate produce fie pentru că persoana în cauză se află într-o stare de neputință din cauza vârstei (situație în care se află copiii și bătrânii), bolii sau unor deficiențe grave. Dependența apare corelată unor perioade din viață în care apar incapacități temporare, cum este cazul în ultimele săptămâni de sarcină, în perioada de lăuzie și cea de îngrijire a copilului mic. În acest timp, mama are nevoi de îngrijire personale deosebite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ultimele săptămâni de sarcină, în perioada de lăuzie și cea de îngrijire a copilului mic. În acest timp, mama are nevoi de îngrijire personale deosebite și necesită ajutor pentru sine și pentru copilul aflat în primele săptămâni/luni de viață. Dependența economică a cunoscut accente specifice în diverse configurații sociopolitice. În perioada comunistă, exista o dependență într-un sens foarte larg față de sursa de proveniență a veniturilor, angajatorul fiind statul socialist. Acesta era „responsabil” și pentru toate formele de protecție socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În acest timp, mama are nevoi de îngrijire personale deosebite și necesită ajutor pentru sine și pentru copilul aflat în primele săptămâni/luni de viață. Dependența economică a cunoscut accente specifice în diverse configurații sociopolitice. În perioada comunistă, exista o dependență într-un sens foarte larg față de sursa de proveniență a veniturilor, angajatorul fiind statul socialist. Acesta era „responsabil” și pentru toate formele de protecție socială. În condițiile tranziției, statul a continuat să acorde sprijin preferențial susținut unora dintre cetățenii săi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fie paternalist-protectiv față de femei, însă a rămas astfel față de bărbați, care s-au dovedit „fiii favoriți” ai tranziției, cel puțin ca venituri provenite din redistribuirea bugetului public (M. Miroiu, 2004, p. 237). Femeile mature și cele vârstnice au cunoscut experiența dependenței față de stat, iar cele tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau în 2001 nici un venit, fie câștigau echivalentul a 40 USD pe lună - D.O. Ștefănescu, M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
față de bărbați, care s-au dovedit „fiii favoriți” ai tranziției, cel puțin ca venituri provenite din redistribuirea bugetului public (M. Miroiu, 2004, p. 237). Femeile mature și cele vârstnice au cunoscut experiența dependenței față de stat, iar cele tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau în 2001 nici un venit, fie câștigau echivalentul a 40 USD pe lună - D.O. Ștefănescu, M. Miroiu, 2001, p. 12). Dependența economică poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau în 2001 nici un venit, fie câștigau echivalentul a 40 USD pe lună - D.O. Ștefănescu, M. Miroiu, 2001, p. 12). Dependența economică poate fi identificată la anumite categorii: • persoanele fără ocupație (persoanele bolnave, persoane cu diverse forme de handicap, vagabonzii); • persoanele cu ocupații care nu sunt aducătoare de venit (casnicele, elevii, studenții); • persoane ce realizează venituri foarte mici (pensionari, persoane angajate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aducătoare de venit (casnicele, elevii, studenții); • persoane ce realizează venituri foarte mici (pensionari, persoane angajate în munci sezoniere sau care muncesc „la negru”). În această categorie intră, în multe cazuri, și persoanele din familia monoparentală. Raportul de interdependență (sau de dependență, în valențele sale economice) dintre familie și suportul public se poate surprinde prin analiza modului cum se constituie bugetul familiei. Bugetul familiei (al gospodăriei) reflectă veniturile membrilor acesteia. Un posibil profil al surselor de venit (I. Mărginean, 2000, p. 60
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
public și, eventual, pe alte surse, externe lor; • gospodării care se bazează exclusiv pe surse nebugetare, exterioare gospodăriei proprii. În această tipologie, cele mai multe familii monoparentale se înscriu în categoria acelor gospodării care primesc din partea bugetului public mai mult decât contribuie. Dependența este un termen ideologic (N. Fraser, L. Gordon, 2001, p. 56), face parte din interpretarea de ansamblu a lumii în care trăim, în lumina relațiilor de putere dominante. În discursul public actual, dependența este corelată, mai ales, cu situația femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din partea bugetului public mai mult decât contribuie. Dependența este un termen ideologic (N. Fraser, L. Gordon, 2001, p. 56), face parte din interpretarea de ansamblu a lumii în care trăim, în lumina relațiilor de putere dominante. În discursul public actual, dependența este corelată, mai ales, cu situația femeilor sărace, care au în îngrijire copii, femei fără sprijin din partea altor persoane (soț, familie de origine). Cum arătam, conform rapoartelor Băncii Mondiale, în România, femeile singure cu copii preșcolari sunt printre persoanele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
beneficiază în mod curent de ajutorul social. Alături de alocația pentru copii și eventuale activități desfășurate pe piața neagră a muncii (și, ca atare, neimpozabile), ajutorul social le permite să supraviețuiască și să-și îngrijească copiii mici. În astfel de situații, dependența de banii publici este prilej de culpabilizare. În timp ce ajutorul de șomaj sau asigurările de bătrânețe par să ofere un sprijin îndreptățit, cuvenit (primesc înapoi ceea ce au investit), fără să atragă premise ale stigmatizării, deci fără a fi apreciate ca sursă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
banii publici este prilej de culpabilizare. În timp ce ajutorul de șomaj sau asigurările de bătrânețe par să ofere un sprijin îndreptățit, cuvenit (primesc înapoi ceea ce au investit), fără să atragă premise ale stigmatizării, deci fără a fi apreciate ca sursă a dependenței, alte tipuri de prestații (cum ar fi ajutorul social, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb. Ce tipuri de dependență sunt blamate de opinia publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi apreciate ca sursă a dependenței, alte tipuri de prestații (cum ar fi ajutorul social, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb. Ce tipuri de dependență sunt blamate de opinia publică? Ajutorul primit din sfera publică este semnificat drept sursă a dependenței care ar trebui descurajată. Dependența economică a femeilor față de soții lor nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb. Ce tipuri de dependență sunt blamate de opinia publică? Ajutorul primit din sfera publică este semnificat drept sursă a dependenței care ar trebui descurajată. Dependența economică a femeilor față de soții lor nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența economică de veniturile soțului este asimilată drept o problemă personală, în timp ce dependența de banii publici este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb. Ce tipuri de dependență sunt blamate de opinia publică? Ajutorul primit din sfera publică este semnificat drept sursă a dependenței care ar trebui descurajată. Dependența economică a femeilor față de soții lor nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența economică de veniturile soțului este asimilată drept o problemă personală, în timp ce dependența de banii publici este o chestiune de interes comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dependență sunt blamate de opinia publică? Ajutorul primit din sfera publică este semnificat drept sursă a dependenței care ar trebui descurajată. Dependența economică a femeilor față de soții lor nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența economică de veniturile soțului este asimilată drept o problemă personală, în timp ce dependența de banii publici este o chestiune de interes comun. În mod analog, întâlnim între categoriile socioprofesionale avute în atenție de diverse statistici diferențierea între femei și bărbați, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
semnificat drept sursă a dependenței care ar trebui descurajată. Dependența economică a femeilor față de soții lor nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența economică de veniturile soțului este asimilată drept o problemă personală, în timp ce dependența de banii publici este o chestiune de interes comun. În mod analog, întâlnim între categoriile socioprofesionale avute în atenție de diverse statistici diferențierea între femei și bărbați, prin relaționare cu așteptările publice, astfel că femeile care nu desfășoară nici o activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]