1,794 matches
-
dinadinsul să prezinte armata română că pe o adunătură de “sălbatici” puși pe jaf, lucru dezmințit de cei mai mulți dintre străinii aflați la Budapesta. În plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autorităților militare române pentru aprovizionarea populației budapestane. Istoricul a deplâns în context faptul că tot mai puțini români știu ce s-a întâmplat la 4 august 1919, acuzând de acest lucru “ofensiva susținută de spălare a creierelor” și a “lichidării conștiinței și valorilor naționale”. Armata Română la Budapesta Academicianul Florin
ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPESTA de GEORGE DAMIAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341664_a_342993]
-
dinadinsul să prezinte armata română că pe o adunătură de “sălbatici” puși pe jaf, lucru dezmințit de cei mai mulți dintre străinii aflați la Budapesta. În plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autorităților militare române pentru aprovizionarea populației budapestane. Istoricul a deplâns în context faptul că tot mai puțini români știu ce s-a întâmplat la 4 august 1919, acuzând de acest lucru “ofensiva susținută de spălare a creierelor” și a “lichidării conștiinței și valorilor naționale”. George DAMIAN contact@george-damian.ro http
ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPESTA de GEORGE DAMIAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341664_a_342993]
-
primit tainic asemeni unui cățel de pripas diabolica dezlegare. târăște-mă în colbul polimorf al iubirii amăgindu-mi credință că în locul desfătării pândește disperarea. mângâie-mă de știi să strivești inerții cu mâini nelegate citindu-mi în ochii ce au deplâns rimelați când verde când albastru împăcarea cu sine. singură și ființă ce abil strivita între un da.da și un... nu.nu accepta ofilind margarete înștiințarea de plată. LA POUSSIÈRE POLYMORPHE DE L’AMOUR aime-moi car j’ai reçu en
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
fără votul meu, neamul își duce traiul greu! Ca mine votează mai toți românii ce sunt buni-patrioți! Dar ,,cu Dumnezeu înainte" ne duce noul președinte! 2. În sloganuri ruginite, candidați la cârma țării duc luptele disperării în minciuni nemărginite! 3. Deplâng soarta țării mele ce se zbate în agonie, să iasă din vremuri grele. Dar demnitarii o chinuie! 4. La urne, importanță are numărul de alegători că, fără ei, țara dispare! Rămân ai lor conducători! 5. Precum corbii sau șacalii se
HAI ROMÂNE LA VOTARE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341123_a_342452]
-
conferință de presă, că nu dorește să candideze în anul 2016. Celebra editorialistă de la Wall Street Journal, Peggy Noonan, a scris în ultimul ei articol că această campanie prezidențială este una dezamăgitoare din mai multe puncte de vedere. Doamna Noonan deplânge multele exemple de vulgaritate care poluează discursurile și dezbaterile și afirmă că lumea politică din America de astăzi nu mai este destinația indivizilor care ar putea atinge statura unor mari oameni politici, comparabili cu cei din trecut. Fiecare dintre noi
„Cum a ajuns o națiune de 320 de milioane de locuitori să aibă asemenea candidați?!” () [Corola-blog/BlogPost/338007_a_339336]
-
ce pot citi crește substanțial. Aflați în campanie, candidații încep să se adreseze direct oamenilor. Elitele de partid pierd pentru o vreme controlul. Sistemul se reechilibrează sub forma unei competiții relativ stabile între democrați și noul partid, republicanii. Walt Whitman deplânge „nesfârșita impertinență a persoanelor alese”, dar ieșirea la vot crește de la 36.9% în 1824 la 57.6% în 1838 și la 80.2% în 1840. 1896. Apariția versiunii # 4. Apariția telefonului determină creșterea vitezei de comunicare. Apariția linotipului sporește
O invenție a presei – sistemul american al celor două partide. „Candidatul Kardashian”, „Candidatul Cârdășian” sau „Candidatul manciurian”? () [Corola-blog/BlogPost/338033_a_339362]
-
e destul de limpede - cu cât vom persista mai mult în actuala paradigmă, în care ne imaginăm că inegalitatea e benefică și avuția celor 0,1% se va transforma în prosperitate generalizată, cu atât vom înlătura mai greu blestemul sărăciei. Cine deplânge sărăcia din România trebuie să își asume ca instrument principal de combatere a acesteia reducerea inegalităților, cu tot ce înseamnă asta: impozite pe averi, eliminarea plafoanelor la contribuții, impozitarea crescută a marilor profituri. Or, în momentul de față România, alături de
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
am crescut cei mai mulți dintre noi. Bucureștiul începuse să semene cu o femeie urâtă care e obligată să compenseze lipsa unui fizic avantajos prin farmec, spontaneitate, imaginație și umor... N-a fost dintotdeauna așa. Prin 1991 scriam un articol în care deplângeam leșinul inerțial al vieții de noapte într-o capitală, paradoxal, tocmai eliberată de pijamaua comunismului. Iată, într-un fragment, cum se manifesta revolta mea de atunci: „E un întuneric și o tristețe în București de-ți vine să bagi două
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
La fiecare ediție a Festivalului George Enescu, România culturală deplânge lipsa unei săli de concerte adevărate, care să ofere o acustică pe măsura valorii artiștilor invitați să cânte la București. Sala Palatului este o sală făcută pentru congrese, necum pentru muzică, spune Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, care vrea să construiască
Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri () [Corola-blog/BlogPost/337819_a_339148]
-
Allan Bloom (de fapt, titlul original, The Closing of the American Mind, sugerează chiar o 'încuiere a minții'). Nu cred într-o educație bazată pe așa-zisele 'competențe': pentru aceasta ar trebui să existe școli de ucenici sau de secretare - deplâng, de altfel, declinul acestui tip de învățământ vocațional. Cred într-o educație bazată pe cunoaștere și cultură. Cred în erudiție și rafinament, ceea ce înseamnă învățat pe de rost date, formule, declinări, partituri, poezii. Dar vă veți fi convins că sunt
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
șiroi Hrănind frunza de angoasă. În ciuda mea, planeta moare. Captive păsări plâng de nenoroc, O stea despică sfânta zare, Iar noi suntem tranșați în iarmaroc. Se-aprind viorile în sânge, Iar șerpii se răscoc dormind la soare Și numai crivățul deplânge, Ruina pângăritelor altare. Ne stingem într-o altă noapte Ce vine ca o moarte mondială. Poporul meu lipsit de fapte Orbecă în minciună și greșeală. Lăsarăm toate la părinți; În adaptatul lor destin la criză, Ducând atâtea neputinți Spre porțile
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
ziuă l-a zorit pe poet spre lumea luminii veșnice și de aceea și-a pornit călătoria pe ultima mare, cel mai de dimineață, nemairămânându-i timpului său niciun crîmpei de luminozitate finită a lumii! Moartea lui Aurel Storin o deplâng cântecele înseși. Toate au în ele ființă, iar azi parcă au și lacrimi, pentru propria compasiune! Cuvântul, silaba, litera, pare că se jelesc pe ele suspinând după cine a preschimbat ultima sa zi de viață în prima zi de singurătate
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
înscrise în sângele meu - ecoul umbrelor străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața, dar o deplâng simt bucurie pentru întorșii-n țărână jelesc nou-născuții... ,,cine sunt eu decât un fir de lumină să car în spate durerile lumii?’’, mă-ntreb... se strecoară în sufletul meu mă strâng de gât și-mi taie respirația mi se-așează
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
Shopin scria la lumânări Vis dalb pe negru de pupitru. Ori lăsând lumea pătimaș Cu patru neamuri de-amintire Pe-acoperișuri de oraș Tunau furtunile valkirii. Sau când ca-ntr-un infern aprins Sculând o sală pedantescă Tchaikovsky soarta a deplâns A lui Paolo și Francescăi. 1956 Traducere Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Boris Pasternak Muzica / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BORIS PASTERNAK MUZICA de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344162_a_345491]
-
i-a inspirat prima sa saga redactată între anii 1952-1969 : cele cinci volume «Copiii violentei» pune în lumină personajul principal Martha Quest, ale cărei trăsături de caracter sunt extrem de apropiate de ale lui Doris Lessing. În anul 1983, pentru a deplânge funcționarea lumii editurilor, publică romanul «Jurnalul bunei vecine» sub pseudonimul de Jane Somers. Refuzată de propriul său editor, romanul va fi publicat de o altă casă de ediție și bine primit de către critică. Mai târziu Doris Lesing, care a părăsit
DORIS LESSING, FORȚA UNEI FEMEIE DETERMINATE de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343192_a_344521]
-
împotriva confuziei între psihologie și literatură -, Scaliger, drama în termenii dialogului în consecință și lipsa de katharsis, a amuza: rizibil-ridicul. Iar Aristot, Philippe Sidney, Fr. Schlegel, lipsa noii societăți în comediile lui Ben Johnson (Alchimistul, Volpone). Iarăși Shyllok - comedie-tragedie-conciliere -, acesta deplângându-și soarta de evreu, oratorul trimite la sfinții creștini din epocă asupra exilării evreilor din Anglia - este grav, cumva tragic. Jaspers - grandoarea tragediei, victoria în înfrângere a eroului. Brecht (Arturo Ui) - optimism, libertate, free laughter, impudence. Apoi Aristofan. Iar Ben
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
ale rezoluției menționează necesitatea adoptării de către statele membre ale Uniunii Europene de strategii naționale antifraudă: Parlamentul European: 27. subliniază că este important să se acorde prioritate elaborării unor strategii naționale de luptă antifraudă de către toate statele membre; ... 56. deplânge faptul că numai unsprezece state membre au adoptat o strategie națională de combatere a fraudei; invită toate celelalte state membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategie; invită Comisia să impulsioneze restul statelor membre să facă demersuri pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277523]
-
ce nu dă nici pe departe semne să se încheie. Fin observator al spectacolului vieții, așa cum se desfășoară el în Botoșaniul eminescian, în Țară, în bătrâna Europă ori pe Planetă, autoarea acestei cărți se bucură ori se întristează, laudă sau deplânge, sugerează ori speră, funcție de situație. Nevoia de a „rima și noi cu restul lumii” (o fericită exprimare din articolul intitulat Salvați memoria identitară a orașului) o fac pe Lucia Olaru Nenati să îndemne factorii de decizie la o mai adâncă
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
chin, În trup închisă, incă-ți mai cânt Credință...unind cer și pământ! Mă ridică și mă coboară, Amintiri ce nu vrei să te doară; Întrebări ce vieții tu le-ai pus, Prin moarte, în gând și-au primit răspuns... Au deplâns "moartea ta", copacii... Rugându-mă a-i spune IUBIRII Că-și vor în tine regăsire, Să reînvii albul cu-a lor floare! Dar cerul n-a putut să plângă, Întunericul azi ți-l alungă, Îți dă să guști din Graal
SENTIMENTUL INFINITULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377661_a_378990]
-
adâncurile lumii, din doruri necuprinse-n destrămare, în a căror ochi se închină mările, născând în flăcări rugăciuni.Amurgul se înalță parcă din mituri, în urma sa lăsând doar umbra misterioasă să lunece spre infinit. Doar un înger cu aripile frânte deplânge înserarea. Asta fiindcă numai îngerii rămân să vegheze neputințele noastre: ““Priveam ca-ntr-o oglindă, adâncurile lumii,/ Din piscul necuprins al unui gând,/ În care temelie am pus cetății mele/ Din focurile tale, de astăzi și oricând. M-am rupt
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
neamului prost din familia homo iliescienus, pentru care aparenta libertate, servită cu polonicul, se cheamă „fac ce vor mușchii mei”). Ambele experimente au îmbolnăvit și deformat într-un asemenea hal secular-distinctiva fibră moral-spirituală a acestui popor, încât venerabilul Neagu Djuvara deplânge public faptul că nu izbutește cu niciun chip să descopere pe românul interbelic în nesubstanțialul său urmaș de-acuma. Păi cum să-l recunoască, când acesta, adaptându-se vremurilor pentru a putea supraviețui, s-a transformat într-un vrednic de
DE VOTĂM SAU NU VOTĂM, RĂU-N ŞI MAI RĂU SCHIMBĂM! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381034_a_382363]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUȚ AI AVANSAT ! Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului La vremea lui, Eminescu își deplângea compatrioții crunt înșelați și exploatați de leprele interne și externe: „Vai de biet român săracul,/înapoi tot dă ca racul”... Dar iată că după 150 de ani de-atunci și după tragica farsă democratică (sic) dintr-o altă Duminică a
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]
-
Cum tu ești numai os și pelicică, Mă mir că raza verii te oftică. Te plânge de-anotimpul friguros, Căci lesne-ți va pătrunde frigu-n os. Distinsei poete Violetta Petre (ecou la un dramatic poem al său, în care își deplânge însingurarea) Aleasă Doamnă-nsingurată, Dați clik în spațiul virtual! Și într-un fel, subliminal, M-aveți în casă ziua toată. Unui pierde vară Toată vara-i in hamac Privind frunza pe copac. Citește mai mult Unui donjuan care anunță că se
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
caniculăCum tu ești numai os și pelicică,Mă mir că raza verii te oftică.Te plânge de-anotimpul friguros,Căci lesne-ți va pătrunde frigu-n os.Distinsei poete Violetta Petre(ecou la un dramatic poem al său, în care își deplânge însingurarea)Aleasă Doamnă-nsingurată,Dați clik în spațiul virtual!Și într-un fel, subliminal,M-aveți în casă ziua toată.Unui pierde varăToată vara-i in hamacPrivind frunza pe copac.... XXV. RONDELUL ZORILOR DE ZI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
prin țările civilizate. Deci, în sfârșit, pe această cale am intrat și noi în rândul țărilor civilizate. Acum aveam și noi în sfârșit șomerii noștri! Ce viață superbă și ce viitor strălucitor ne aștepta! Venise momentul când începusem ca să-i deplângem pe toți cei care au făcut ce au făcut și mai pe față mai pe ascuns au șters-o din Țară iar când ulterior mai reveneau din când în când fie în vizită pe la vreo rudă, fie cu vreo treabă
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]