3,978 matches
-
cerută dacă se asigură că gazele nu pot pătrunde în conductă. Când conducta de evacuare a aerului dintr-un spațiu periculos traversează un spațiu nepericulos, conducta trebuie să fie în depresiune în raport cu acest spațiu. Nu este cerută o depresiune atunci când măsurile structurale pe conductă asigură că gazele nu pot pătrunde în încăpere. ... 2.1.6.9. Orificiile de evacuare a aerului din spațiile periculoase trebuie să fie situate într-o zonă deschisă cu un pericol echivalent sau mai mic decât spațiul
ANEXĂ din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282067]
-
la mal al gazului în stare lichidă și gazoasă trebuie să fie echipată cu cel puțin un manometru local. Pe tubulatura de refulare a pompei, manometrul trebuie să fie plasat între pompă și prima valvulă. Valoarea admisă a presiunii sau depresiunii trebuie să fie indicată pe fiecare manometru. ... 2.1.13.2.3. Sistemul de reținere a GNL și pompa trebuie să fie echipate cu o alarmă de înaltă presiune. Este necesară o alarmă de presiune scăzută dacă este necesară protecția împotriva depresiunii. ... 2.1.13.2
ANEXĂ din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282067]
-
sau depresiunii trebuie să fie indicată pe fiecare manometru. ... 2.1.13.2.3. Sistemul de reținere a GNL și pompa trebuie să fie echipate cu o alarmă de înaltă presiune. Este necesară o alarmă de presiune scăzută dacă este necesară protecția împotriva depresiunii. ... 2.1.13.2.4. Trebuie să fie posibilă comanda alimentării de la un post de comandă sigur, departe de stația de alimentare. Presiunea și nivelul rezervorului de combustibil GNL trebuie să fie monitorizate la acest post de comandă. Alarma de preaplin, alarma
ANEXĂ din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282067]
-
ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Din punct de vedere geografic, ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina sunt situate în vestul țării, în Munții Șureanu - cu subdiviziunile Munții Orăștiei și ai Sebeșului - din Carpații Meridionali, arealul acestora fiind mărginit de depresiunile Hațegului la vest și Orăștiei la nord. Suprafața ariilor, cuprinde păduri întinse, precum și alte folosințe ale terenurilor - pășuni, fânețe, teren arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice și așezări umane. O serie de vârfuri muntoase și
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
unităților de relief la nivel național elaborată de Posea și Badea în 1984, arealul ariilor protejate de la Grădiștea Muncelului - Cioclovina se suprapune în principal peste Munții Șureanu și marginal peste două unități de altitudine joasă, Depresiunea Hațegului -din cadrul Depresiunii Hațeg - Orăștie - și Dealurile Cugirului - din Culoarul Orăștiei. Posea, în 2006, împarte Munții Șurean în Culmea lui Pătru, mai înaltă, și Podișul Dacic -jumătatea vestică a Munților Șureanu, cu vârfuri în jur de 1000 m altitudine. Figura 17 din anexa
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
nord-est de Depresiunea Petroșani, în Culmea Piatra Leșului - Cheile Tăii. Din punct de vedere al reliefului, ariile protejate în cauză se găsesc în zona montană și de dealuri înalte, cu porțiuni nesemnificative la altitudini joase, la zona de contact cu depresiunile. Culmile largi coboară la 800 m, fiind fragmentate în sud și reprezentând ultimul complex de nivelare, Gornovița, care în vest poartă numele de Platforma Luncanilor - deformată de mișcări tectonice și fragmentată de eroziune, pătrunzând în văi, la obârșia cărora apar
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
calcaroasă de vârstă jurasică pe care s-a format un relief carstic variat. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m - Trufaș, 1961, concentrate în aria Ponorîci, unde se află și cunoscutele depresiuni carstice Ponorîci și Fundătura Ponorului și cele endocarstice: peșteri, avene și altele asemenea. Dintre peșteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorîci - Cioclovina, 6560 m și Șura Mare, 6183 m. Cele mai multe peșteri sunt active, străbătute de cursuri
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
local și "cătane" sau "tecane" sunt specifice între peșterile Ponorîci și Cioclovina cu Apă, în zona Triscioare. Văile dolinare indică traseul subteran al galeriilor. Valea seacă Albiile urmărește la suprafață traseul subteran la Pârâului Ponorîci, Valea Morii, captat acum în depresiunea omonimă. Valea seacă a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peștera cu același nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; ... – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaș în 1986 la sud
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
suprafață traseul subteran la Pârâului Ponorîci, Valea Morii, captat acum în depresiunea omonimă. Valea seacă a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peștera cu același nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; ... – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaș în 1986 la sud de Dealul Arsului; ... – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea - depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peștera cu același nume; ... – Văile în "fund
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peștera cu același nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; ... – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaș în 1986 la sud de Dealul Arsului; ... – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea - depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peștera cu același nume; ... – Văile în "fund de sac" -Valea Morii, văile oarbe -văile Călianu și Ponorîci- și văile în trepte antitetice
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
același nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; ... – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaș în 1986 la sud de Dealul Arsului; ... – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea - depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peștera cu același nume; ... – Văile în "fund de sac" -Valea Morii, văile oarbe -văile Călianu și Ponorîci- și văile în trepte antitetice - Valea Albiile. ... Endocarstul este reprezentat de peșteri și avene de o
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
complexitatea morfologică a acestui perimetru. Amintim Tăul Negru, situat la sud de Vârful Lola, 1033.8m, și acumulările de apă din cariera Comarnic. Originalitatea cadrului montan constă în îmbinarea prielnică locuirii a pantelor cu expunere sudică, a microclimatelor de adăpost din depresiunile carstice și umidității ridicate. Exemplul cel mai bun îl constituie Fundătura Ponorului - Luncile Hobenilor, care constituie locul de adunare al turmelor de oi din mărginimea Țării Hațegului. Existența resurselor de bauxită și exploatarea acestora în cariera de la Comarnic, aval
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
nord versantul drept al Văii Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a Lacului Leșu iar apoi continuă spre sud, pe un traseu sinuos care urmărește versantul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
lângă elementele de ordin litologic și structural, un rol important l-au avut condițiile paleoclimatice și poziția unităților montane față de nivelul de eroziune al văii Crișului Repede din apropiere. Dintre ansamblurile carstice importante care se includ ariei protejate, menționăm depresiunea de captare carstică de la Acre și platoul carstic Zece Hotare. Depresiunile de captare carstică reprezintă forme des întâlnite în peisajul geografic al Munților Pădurea Craiului. Se formează la contactul dintre rocile impermeabile (non-carstice) și cele carbonatice, caracteristica morfologică principală
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m. Platourile carstice prezente în Pădurea Craiului sunt rezultatul a două etape de nivelare, o etapă mai veche
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m. Platourile carstice prezente în Pădurea Craiului sunt rezultatul a două etape de nivelare, o etapă mai veche paleogenă, când a avut loc nivelarea formațiunilor calcaroase mezozoice și apariția suprafețelor nivelate și o a doua, neogenă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
țărmului; 1.310 comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1.410 pajiști halofile de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 2.110 dune mobile embrionare (în formare); 2.130* dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); 2.190 de depresiuni umede interdunale; 8.330 de peșteri marine total sau parțial submerse. ^2 Include habitate costiere și de sărături și habitate de dune cu distribuție costieră. ^3 Stabilită în conformitate cu prevederile anexei nr. I din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din SOLAS 74/00/15) (reg. II-2/55 până la 58 din SOLAS 74/88); (CI) 2.1.2.4 examinarea planurilor pentru ventilația, purjarea şi degazarea tancurilor de marfă şi a altor sisteme de ventilaţie, precum și pentru protecția structurii tancurilor de marfă la presiune sau depresiune (reg. II-2/4.5.3, 4.5.4, 4.5.6, 4.5.8, 11.6 și 16.3 din SOLAS 74/00/15) (reg. II-2/59 din SOLAS 74/88); (CI) 2.1.2.5 examinarea planurilor pentru acces la prova (reg. II-1/3-3 din SOLAS 74/00/04); (CI) 2.1.2.6 în cazul navelor cisternă de cel puţin 20.000 tone
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
SOLAS 74/88 reg.II-2/58.5); (CI) 2.1.5.6 confirmarea că toate aspectele privind instalațiile de ventilație, de purjare şi de degazare a tancurilor de marfă, precum şi alte sisteme de ventilație și de protecție a structurii tancurilor de marfă la presiune sau depresiune, sunt în concordanță cu planurile aprobate (reg. II-2/4.5.3, 4.5.4, 4.5.6, 4.5.8 și 11.6 din SOLAS 74/00/15) (reg. II-2/59 și 62.13.1 până la 62.13.3 din SOLAS 74/88); (CI) 2.1.5.7 confirmarea că accesul la prova este prevăzut conform planurilor aprobate (reg. II-1/3-3
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]