1,136 matches
-
gramaticale diferite: lumină - substantiv a (se) lumina - verb întuneric - substantiv a se întuneca - verb cântec - substantiv a cânta - verb În dinamica permanentă a vocabularului limbii, familiile lexicale se caracterizează prin predominarea acestor cupluri corelative, motivate etimologic sau generate, fie prin derivare, fie prin conversiune: vis - a visa a ieși - ieșire noapte - a înnopta a merge - mers zbor - a zbura a culege - culegere cântec - a cânta - cules Marea frecvență și productivitatea deschisă a conversiunii, prin dezvoltarea infinitivului lung, mai ales, a supinului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se subordonează numai semantic și sintactic. Mai rar, adverbul determină interjecții cu sens verbal: „Hai acolo!” CLASE LEXICO-GRAMATICALE DE ADVERBETC "CLASE LEXICO‑GRAMATICALE DE ADVERBE" Adverbul este o clasă deschisă de unități lexico-gramaticale. Pe de o parte, prin mijloace interne (derivare, conversiune, compunere) și prin mijloace externe (neologisme), vocabularul limbii se îmbogățește cu noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a gradului de complexitate a nucleului predicațional central și, prin aceasta, a unității sintactice care rămâne o propoziție complexă. Chiar dacă, teoretic, această dezvoltare se poate extinde până la limitele inteligibilului, practic, ea nu depășește, decât cu totul excepțional, gradul doi de derivare: „Și-ncepu să-i povestească acestui librar, care nu părea să fie ceea ce este, tot ce se întâmplase la Câmpulung.” (M. Preda) „Ce ne fu dat să auzim ar fi făcut să se cutremure inima cea mai păgână.” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a introdus noțiunea de serie sterică, existând o serie sterică D și o serie sterică L. În cazul glucidelor ca și a celorlalte substanțe optic active, apartenența la una din cele două serii se face, în mod convențional pe baza derivării acestora de la o substanță de referință, cu un singur C* aldehida glicerică (trioză). În funcție de poziția hidroxilului de la Cx, aldehida glicerică poate exista în două forme izomere: izomerul care posedă acest hidroxil situat la dreapta C* va corespunde din punct de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
tensiuni ale lui Kirchhoff, cu luarea în calcul a caracteristicilor specifice elementelor nelineare de circuit. Astfel, pentru circuitul din Fig.2.14a se poate scrie ecuația: (2.30) care, dacă se operează cu solenații, devine de forma:(2.31) După derivare în ambii membri, ecuația (2.31) capătă expresia: (2.32) Pentru o tensiune de alimentare de forma )tsin(U2)t(u ϕ+ω= și ținând seama de (2.52), (2.92), din ultima relație reținându-se doar primul termeni, ecuația (2
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
a introdus noțiunea de serie sterică, existând o serie sterică D și o serie sterică L. În cazul glucidelor ca și a celorlalte substanțe optic active, apartenența la una din cele două serii se face, în mod convențional pe baza derivării acestora de la o substanță de referință, cu un singur C-aldehida glicerică (trioză). În funcție de poziția hidroxilului de la Cx, aldehida glicerică poate exista în două forme izomere: izomerul care posedă acest hidroxil situat la dreapta Cva corespunde din punct de vedere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în posesia mingii; pentru pregătirea transmiterii mingii sau pentru șut la poartă. Preluarea mingii cu capul - prin amortizare Mingile ce sosesc la înălțimea jucătorului se pot opri prin amortizare sau prelua prin contralovire, cu capul. Acestea sunt și cele două derivări ale acestui procedeu tehnic. Oprirea mingii cu capul prin amortizare începe prin acțiunea de ridicare a corpului pe vârfuri, cu capul îndreptat spre minge. Când mingea ia contact cu fruntea, corpul cu capul sub minge cedează din articulația genunchilor prin
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
colaje, evoluează spre metatextualitate și hipertextualitate, atestând un nou profil al textului literar. Conform lui G. Genette, metatextualitatea este relația de comentariu care leagă un text de altul, fără a-l cita sau numi, iar hipertextualitatea constă în relația de derivare a unui text din altul prin imitație sau transformare. Marile modele literare pentru triumful autenticității în literatură sunt Balzac și Proust. Direcția balzacianistă e susținută de G. Călinescu și cea proustiană e îmbrățișată de Camil Petrescu, pe care acesta o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care, pe baza datelor clinice și imagistice se poate anticipa cu mare probabilitate că acest obiectiv nu poate fi realizat, este de preferat ca intervenția chirurgicală să se rezume la o simplă biopsie diagnostică, sau la o operație paleativă de derivare a lichidului cefalo-rahidian (ventriculo-cisternostomie, drenaj ventriculo-peritoneal) în cazurile de hidrocefalie obstructivă [1]. Privitor la meningioame strategia diferă în mod evident în funcție de localizare. În general scopul propus este de a realiza o ablație totală a tumorii împreună cu baza de inserție, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la finalul frazei tipografice, pe baza derivării unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii sensul ei în discurs (în interacțiunea ziarului cu cititorii săi). ORarg este marcată mai explicit în această publicitate la căile ferate federale elvețiene: T20 ZURICH Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Conectorul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
chiar, aș spune eu, al unui anumit sistem al proprietății: aici, sălbatic (cîinele, adică, desigur, proprietarul, este rău), acolo, protector (cîinele este periculos, vila este înarmată), in fine, dincolo, legitim (cîinele păzește proprietatea, este un drept legal). (Barthes 1973: 361) Derivarea valorilor ilocuționare de avertizare-amenințare și de somare de a-ți vedea de drum duce la sensul enunțului în discurs. Dacă aceeași teamă de intruși apare drept comună romanilor din Pompei și micilor proprietari din sud-estul Franței, o diferență majoră rezidă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proprietari din sud-estul Franței, o diferență majoră rezidă, într-un caz, într-o interpelare directă a trecătorului, și în celălalt, în distanța aparentă a simplei descrieri a animalului. Nici un imperativ evident, de parcă nimeni nu mai vorbește cu nimeni. Operația de "derivare ilocuționară" (Anscombre 1980) convențională conduce în zadar la același comportament al trecătorului care, simțindu-se amenințat, își vede de drum, căci nici unul din cele patru enunțuri nu este același fapt de discurs. De la Austin și Searle încoace, trebuie să recunoaștem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) A înțelege un text înseamnă și a putea răspunde la o întrebare pragmatică: de ce, în ce scop, cu ce scop argumentativ a fost produs acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de a rezuma un text și deci de a-l interpreta în globalitatea sa. Discursul generalului de Gaulle din 18 iunie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Densușianu, care îi răspunde autorului monografiei: ”Asupra formei mai vechi, v. și Dacă - romania, III, 432, Iordan, Rum. Toponomastik, 271, crede că ar putea fi pus în legătură cu bulg. Otelva - ja Kalben, vițel, dar morfologicește și ca înțeles e contestabilă această derivare. Mai curând ne putem gândi la un compus bulgăresc, ot + delvnica ( c în limba slavă se citește ț, deci ot+devlnița), piatră de hotar” În monografia lui Alexandru Mărculescu sunt informații prețioase despre istoricul Olteniței, precum și ilustrații, care vin să
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
256 Ibid., p.369-370. 257 Acest regim se întrerupe la acestă dată întrucît prințul Danilo refuză demnitatea episcopală și guvernează ca laic. 258 De la numele unui cartierului grec din Constantinopol, care în epoca otomană și-a luat această denumire prin derivare de la farul care se găsea acolo. 259Le Monde, 10 august, 1994, p.6. 260 Capitala provizorie a insurgenților greci. 261 Citat de către G. de Bertier, op. cit., p.400-401. 262 Citat de G. Mann, The History of Germany since 1789, Lon-dra
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de după război, la München, cu toate că începurile sale își au originea în Viena de dinaintea războiului. Kenneth Burke remarcă factorul psihologic pe care Hitler a mizat în realizarea unui astfel de efect: dacă starea proastă a națiunii, după război, făcea, practic, imposibilă "derivarea demnității din stabilitatea economică"427, singura posibilitate rămasă pare să fie, firesc, cea "spirituală": "astfel, demnitatea categorială a rasei superioare era rețeta perfectă în această situație"428, apreciază criticul. O "spiritualitate", oximoronic, "materială": partea "spirituală" vine din caracterul său ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie rezultatul derivării (neatent), al compunerii (Făt-Frumos) sau al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a îmbogățit și își îmbogățește mereu sistemul atât prin mijloace interne (valorificând elemente deja existente în limbă, însă combinate într-o manieră nouă), cât și prin mijloace externe (împrumutând din alte sisteme lingvistice). Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea și conversiunea. (a) Derivarea constă în formarea de cuvinte noi prin58 adăugarea, la un radical, a unor prefixe și/ sau sufixe, prefixoide sau sufixoide, prin substituirea într-un cuvânt existent în limbă a unui prefix/ sufix sau a unei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mereu sistemul atât prin mijloace interne (valorificând elemente deja existente în limbă, însă combinate într-o manieră nouă), cât și prin mijloace externe (împrumutând din alte sisteme lingvistice). Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea și conversiunea. (a) Derivarea constă în formarea de cuvinte noi prin58 adăugarea, la un radical, a unor prefixe și/ sau sufixe, prefixoide sau sufixoide, prin substituirea într-un cuvânt existent în limbă a unui prefix/ sufix sau a unei particule asimilate unui prefix/ sufix
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de bază Ceaușescu, prin substituirea sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bază Ceaușescu, prin substituirea sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]