1,919 matches
-
Bănulescu. Cum porecla dictează destinul, Robert va fi candidatul perfect al depravării, fără urmă de resurecție morală. Cititorul se despărțea de personaj în romanul precedent fiind împăcat cu starea larvară a criminalului întors într-un București sodomic, ca un Ierusalim derizoriu. În Cronicile genocidului, Robert are, la 58 de ani, o experiență îndelungată de gropar, rememorează nostalgic mariajul bahic cu Neghiniță și încearcă să se împace cu noile responsabilități: e însurat cu Andreea, mai tânără cu un sfert de veac, și
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
pe corabia lui Rasputin: „Numai o fată se poate îndrăgosti. Deoarece ea ignoră cu totul alchimia stranie care invadează corpul și spiritul. O tulburare uneori acceptată, dar distrusă adeseori de propria ei violență. Nu am văzut în asta decât aspectul derizoriu, efemer. Sunt pregătită să regret de-a lungul întregii vieți care nu-mi va oferi, fără îndoială, decât palidele reflectări ale unei evidențe refuzate. Nu-i așa, Corto Maltese?” (Pratt, Pierre, 1994: 6) Nu știm când au fost scrise aceste
Iubitele lui Corto Maltese (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4202_a_5527]
-
Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012, 336 pag. De la o vîrstă singurul remediu împotriva uzurii e cufundarea în trecut, senescența avînd neajunsul că, spre a te simți bine în propria piele, trebuie să recurgi la rețeta amintirilor. Orice alt refugiu se dovedește derizoriu: prezentul e fad prin scăderea aderenței la actualitate, iar viitorul se îngustează prin stingerea elanului vital. Și atunci reminiscențele ex illo tempore devin principiu de regenerare lăuntrică, și nu formă cabotină de epatare a cititorului. De aceea e o eroare
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
creadă și în ce fel ar trebui să pună cap la cap istoria familiei sale. Katharina Hagen reușește însă ceva surprinzător: inserarea unor elemente discrete de realism magic, care dau o anumită candoare poveștii și o salvează de căderea în derizoriu. Personaje precum o mătușă „electrică” la propriu, care-și temperează magnetismul fugind de bărbați și purtând podoabe din chihlimbar (pentru că „elekron era cuvântul grecesc pentru chihlimbar și acesta absoarbe foarte bine descărcările electrice”) sau un profesor care adoarme în timpul unei
Realism magic în nordul Germaniei by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4038_a_5363]
-
liderului NR, "înăuntrul și în afara Parlamentului, avem nevoie de opoziție puternică la USL", deoarece "ne îndreptăm spre un model social sud-american: politicieni super-bogați coboară din patru în patru ani în comunități sărăcite și cumpără voturi ori simpatii la un preț derizoriu". Mihail Neamțu susține în continuare că "opoziția la USL trebuie să fie, în primul rând, opoziția clasei de mijloc - a celor care nu acceptă răsturnarea ierarhiilor valorice, impostura, ceafa lată și baștanul pe post de legiuitor!", notând că nu crede
De ce nu există un învins al alegerilor parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/40467_a_41792]
-
aduce aminte de limba de lemn, poezie de inspirație creștină. Aceste producte - versificații ocazionale, stihuri siropoase, scrise de autori mai mult sau mai puțin obscuri - din punct de vedere poetic par mai degrabă o luare în deșert, o aruncare în derizoriu a celor sfinte. Cei care le scriu nu realizează ce mare păcat săvârșesc. Pentru că nu e numai un păcat strigător la cer să-i dedici lui Dumnezeu o poezie proastă, lipsită de emoție, fără nici un fel de temei poetic, golită
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
și spiritualiști” (Smajic, 2010). În anii 1930, termenii erau ușor modificați, dar neadecvarea continua să reprezinte un factor inhibitor. Scriitorul era prins în capcana ambiției de a se sustrage etichetărilor negative, construindu-și propriile poetici și încercând să arunce în derizoriu creația potențialilor competitori sau a celor care se bucurau de un succes mai mare. Astfel se explică de ce textele lui Chandler nu pot fi înțelese decât în perspectiva unei etici sui-generis, în care predomină „importanța morală a precarității” (McCann, 2000
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
cu aplauzele și dragostea publicului". Întrebată cum vede evoluția teatrului în contextul actual, Florina Cercel ne-a spus: "Este un moment dificil din multe puncte de vedere, dar teatrul nu va muri, nu va dispărea și nu va aluneca în derizoriu. Teatrul va fi la fel de înălțător ca muzica și ca dansul". Sebastian Papaiani, cu lacrimi în glas când a fost întrebat ce este teatrul pentru marele maestru " Teatrul a plecat dintr-un gen absolut popular. La început a fost un folclor
Sebastian Papaiani, cu lacrimi în glas. Florina Cercel: Este un moment foarte dificil by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39730_a_41055]
-
mulți, pentru câteva rupii pe zi. Sunt oamenii care trag la ricșă, din Kolkata. Sunt pescarii din Fort Cochin care trag toată ziua de funiile plaselor de pescuit chinezești, pentru câteva kg de pește zilnic, vândut ulterior la un preț derizoriu. Sunt hamalii din gări și din zona diverselor depozite, ce își «rup» spatele cu mărfurile grele. I-am văzut pe sinistrații din Chennai, afectați de tsunami-ul de anul trecut, oameni ce trăiesc în condiții greu de imaginat. Viața tuturor
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
Bogdan Enache să citească pe situl http://www.presa-alternativa.ro câteva opinii despre ce este stânga modernă și dreaptă. Așa dar “christiansen” este pentru libertate totală de expresie și îl citează ca model pe Mel Gibson, actor bun, dar gânditor derizoriu. Îmi permit să nu fiu de acord. Sunt teme - și e bine să fie așa - care „nu se cade“ să fie abordate cu ușurință, numai din dorința de a fi original și de a sparge unele tabuuri. De pildă consider
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
spre universal valabil. Marea literatură este în stare de asta. E ceea ce își spune lui însuși Ionesco când îl asaltează - ceea ce des se întâmplă - sentimentul zădărniciei, al zădărniciei scrisului... Iată că nu, nu e inutilă literatura, nu e inutil sau derizoriu (cum de atâtea ori i se pare) ca el însuși, Ionesco, să scrie și anume așa cum o face. Pericolul în astfel de "convorbiri", l-aș defini așa: autorul interogat, orice ar face și oricât s-ar strădui, dă până la urmă
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
plop/ în țările disperate cu ieșire la mare/ și cel care scrie acolo/ sortit e pe veci să aleagă/ între răfuială și alibi" (o altă versiune). în viziunea poetei, lupta scriitorului este una inegală, de unde teama că miza ei e derizorie, deși minunile n-au pierit, căci există un factor neînsemnat în aparență, dar capabil să răstoarne jocul: ,nu se pot face schimbări politice/ fără schimbarea modurilor în muzică" (ademenirea și ceața), afirmă un poet pentru care esteticul nu e zădărnicie
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
virtuale, umanul fiind invocat să populeze imaginarul ficțional, alături de ființe ale vieții sintetice și ale inteligenței artificiale, de avatari de pe Internet sau de clone monstruoase, desprinse parcă din imaginația science-fiction. De pilă, în Ultim@ vrăjitoare de Alina Nelega, universul virtual, derizoriu și carnavalesc, este populat de îngeri decăzuți, de demoni-hackeri care complotează împotriva "softului" scris de divinitate, de avatari digitali, de ființe hermafrodite și hibride, cu memoria defectată. Personajele liminale își construiesc identități avatarice pe Internet, nickname-uri fantastice, aflate la granița
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și apoi, fără niciun fel de evaluare, dublează suma pe care statul o plătește? Acestea nu sunt simple greșeli. Sigur că am observat că și din partea celor pe care i-am anchetat și în spațiul public se încearcă ducerea în derizoriu și se încearcă crearea unui haos, a unei controverse. Săracii funcționari, nu știu ce au de făcut. Vă garantez că sunt mii și mii de funcționari publici în România, cinstiți și corecți, care zilnic semnează acte, care zilnic își îndeplinesc atribuțiile și
„Este exclus ca o persoană care face o simplă greșeală să fie condamnată pentru abuz în serviciu” () [Corola-blog/BlogPost/338177_a_339506]
-
Mircea Eliade are o cădere psihică adîncă. Realizează - mai repede decît alții și cu o nemiloasă claritate - care va fi soarta României, odată ocupată de trupele sovietice. De acum încolo, tot ceea ce este obligat să întreprindă îi apare de un derizoriu extrem: dacă întreaga lume căreia el îi aparține se va prăbuși în curînd, ce sens mai pot aveau studiile savante, operele de erudiție, orice efort intelectual, la urma urmei? Sub semnul acestei paralizante stări de spirit își trăiește Eliade ultimii
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
de partea celui mai tare. Față de la populace, Eliade nutrește un sentiment de milă amestecată cu dispreț suveran: fără personalitate pregnantă, căzînd pradă demagogilor, foarte ușor de manevrat, poporul portughez anonim apare în povestirea lui Eliade drept un personaj colectiv derizoriu; cu toate că, în forul său intim, era catolic, regalist și legitimist, i-a lăsat pe internaționaliștii masoni corupți să-și facă de cap de-a lungul secolului al XIX-lea. Scrisă uneori convingător și cu talent, istoria-roman a lui Mircea Eliade
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
mai bine de 150 kilograme de cafea, în valoare totală de 62 milioane de lei. Marfa, apreciată ca fiind în neregulă, a fost ridicată de polițiști în vederea confiscării. Amenda prevăzută de lege pentru astfel de cazuri este, pur și simplu, derizorie: 50 000 lei l Trei tineri au fost depistați de polițiștii de la Secția 2 și cercetați în legătură cu un furt din mașină. Doi dintre ei sunt minori, amândoi în vârstă de 16 ani. Unul este major: Adrian M. , de 24 de
Agenda2005-08-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283412_a_284741]
-
și setea asta de îngâmfare ce ne spânzură,numită frică.Te întrebi fără drept de vot asupra răspunsului,dacă consternarea asta nătângă de viață și reproș,ar putea fi umilită sau nu,ca să nu-și mai facă culcușul peste reprimări derizorii de destin,în care ne co-placem,ca niște intruși în sine-le nostru propriu.Am vrea să ștergem,cu răbufniri de orgoliu,orice jignire adusă sau indusă,dar,suntem îmbrăcați în neglijența introvertitului,ca într-o cavernă tenebroasă din care
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
cărări închise Către zenituri pierdute, ancestrale, Dispărând vremelnic în abise, În locuri pierdute, spații abisale... Suntem generații fără misiune, Zeloși, numai pentru veșnica foame Dând la coș a noastră-nțelepciune, Acceptând importul cu reguli infame.. Ne vindem inteligența, la preț derizoriu, Invenții importante le înstrăinăm, Succesul nostru este iluzoriu Am vândut totul...acum suspinăm! Lăsat-am să ardă flacăra speranței, Ne-am ascuns voința în amărăciune, Am dat credit dublu ignotanței Înlocuind succesul cu deșertăciune... Ne-am îfrânt voința pentru mărunțiș
TOTUL PE NIMIC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383333_a_384662]
-
zăpăceam întotdeauna, Știam! Că suntem doar niște străini În lumea rozelor cu spini Știam... Că în iubire nu e rost de fericire, Decât puțin, la început, și-apoi e-o jalnic-amăgire, Știam... Că ploaia, stelele și norii Sunt doar pretexte derizorii, Știam... Aș fi știut cum să iubesc Dar mi-ai furat secretul Nu am nici lacrimi să jelesc S-au stins odată cu poetul... Mi-e sufletul iar amorțit Emoțiile sunt prea desuete Finalizez un gând subit: Știam... Dar n-am
ȘTIAM de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382874_a_384203]
-
sculpturi, reprezentându-l pe Tito (1892 - 1980) La ieșirea din muzeu (Memorialul Comunismului), un cetățean vindea „suveniruri” din epoca roșie: insigne, vederi, cărți, albume, boneta de partizan ... nostalgicii cumpărau; autorul unor cărți despre I.B.Tito oferea volumele la niște prețuri derizorii. Păcat că erau doar în limba sârbă ! Cumpăr un album despre Slovenia, cu gândul la o viitoare excursie. Clădirea Ministerului Apărării Naționale a fost bombardată în 1999, dar, spre deosebire de alte clădiri ce au fost renovate, aceasta a fost păstrată în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
de la un alt accident din Apuseni în care au murit alți oameni pe care încă îi plângem, cănd românii nu beneficiază nici măcar de perfuzii în spitale, copiii în școli nu au manuale, iar bătrânii sunt lăsați de izbeliște, cu pensii derizorii, după ce au muncit o viață întreagă și și-au respectat toate obligațiile către stat!”, se mai arată în scrisoarea deschisă. Românii din țările în care „democrația e opționala” Singurele zone în care astfel de finanțări sunt necesare, spun semnatarii, sunt
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
îngăduiți a vă subsuma opiniei generale? Ajunge cu obrăznicia de a întina memoria celor de ieri și imaginea celor de azi, mâzgălind pagini de gazete sau de carte! Nu luați în răspăr numele florii de lotus și nu duceți în derizoriu, prin vorbirea voastră netoată, numele celor din vârf, pentru că ei nu încap în fieful vostru plin de nimicnicie! Mai bine nu le pronunțați numele! Ajunge cu abuzul în a vă asuma roluri care nu vi se potrivesc! Despre Ștefan Popa
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
usact în mod conținu finalul va fi unul fatal. Dea asemenea ar terbui ridicat salariul minim. Clasa noastră mijlocie este prea subțire. Asta nu este bine pentru nici o societate. Este ridicol că dascăli și/sau medici să aibă un salariu derizoriu. Este strigător la cer. Dacă vrem să oprim fugă de creiere trebuie să creem condiții pentru cei care sunt împinși să plece afară și/sau nu sunt încurajați să se întoarcă. Capital: Care au fost motivele plecării tale din România
„Este România o ţară în care merită să te întorci?” Ce a răspuns la această întrebare un student român plecat din ţară la 18 ani [Corola-blog/BlogPost/92864_a_94156]
-
temeau ca frenezia contagioasă pe care o stârneau spectacolele acestui grup să nu ducă la interzicerea lui, amintindu-și, poate, că, în Evul Mediu și în Renaștere, umorul fusese alungat de la curțile regale și imperiale, că funcția bufonului căzuse în derizoriu, la curțile monarhilor, iar - în secolele XVII-XVIII - râsul a fost, pur și simplu, interzis în Adunarea Națională a Franței, ceea ce avea să producă o răbufnire incredibilă, ceva mai târziu, fiind utilizat intens, până dincolo de orice extreme, în discreditarea și eliminarea
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]