79,897 matches
-
din comedii și geniu al oralității în proza scurtă, se transformă la rîndul său. De la 1897 înainte, principalele proze ample ale autorului (La hanul lui Mînjoală, La conac, Kir lanulea, Calul dracului) optează pentru fraza arborescentă, pentru pitoresc lexical, pentru descriere - adică pentru tot ceea ce pînă atunci prozatorul repudiase. Stilistic vorbind, Caragiale devine un anti-Caragiale. Proza extrem de concisă, integral dialogată, intens orală începe să coexiste cu cea mai elaborată și mai artistă proză. Flaubert ajunsese incontestabil maestrul celor doi. Nu sub
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Estetismul și arta pură - iată o interesantă soluție personală de supraviețuire. Ultimele romane queirosiene (Corespondența lui Fradique Mendes, Ilustra casă Ramires, dar mai ales Orașul și muntele) duc la extrem inovațiile stilistice din Os Maias: absența aproape completă a acțiunii, descrierea somptuoasă, fraza arborescentă și melodioasă, de o cadență ciceroniană. Dar mai ales cultul cuvîntului în sine, care acaparează atenția cititorului. Un fapt asemănător s-a întîmplat și cu Caragiale, deși nu în aceeași proporție. Ultimele sale mari proze contrazic programatic
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
limbă și civilizație românească, cu statut de profesor invitat, la Universitatea din Salamanca, Spania. Lucrarea este o monografie a revistei „Gazeta literară”, cea mai importantă revistă culturală a epocii, o radiografiere a fiecărui număr ale acestui săptămînal în intervalul 1954-1968. Descrierea conținutului revistei este însoțită de comentarii și de explicații de context istoric și cultural, nota definitorie fiind însă neutralitatea. Lucrarea nu-și propune o evaluare artistică sau morală a articolelor, interviurilor, cronicilor sau opiniilor publicate în această revistă, ci o
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
zonă, dar nu atât de mare încât să nu mai poată trăi. Remus Cernea: Dar nu vor putea trăi. Haideți să fim onești măcar cu acest lucru. Marin Anton: Să fim onești până la capăt. După cum s-a spus și în descriere, acolo a existat exploatare după o metodă veche, și deși a fost exploatare acolo trăiesc în continuare și păsări și pești și plante. Deci iată că dacă ne punem într-o astfel de logică cum este a domnului Cernea ar
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
regret că nu am gasit cartea mai devreme, dar oricum, am autorul cărții. citit-o cu înfrigurare. Dintru bun început mă aplec în fața “Întoarcerea la Hristos” se desfășoară pe trei paliere: acestui autor-martir al neamului nostru și îmi exprim umil descrierea vieții de temnița cu accent deosebit pe respectul față de cei care au redactat și publicat cartea... programul diabolic și ucigaș de “reeducare;” analize și De acuma însă, pentru mine, ca cititor și comentarii pe marginea tulburătoarelor drame petrecute în commentator
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
Lestine iterare răscolit însă de partea dedicată “reeducării.” Comentariile cărți, și în timpul zilei puteau ieși în curtea închisorii. Actul de la filozofice și psihologice sunt fără îndoială înțelepte și profunde, 23 august și ocupația sovietică au pus administrația dar oarecum secundare descrierii “reeducării.” În ce priveste închisorilor în deruta. Pentru scurt timp, regimul de detenție s-a credință și întoarcerea la Iisus, acestea sunt procese îmbunătățit și unii deținuți au fost amnistiați. Legionarii, ori cei personale care îl apropie pe ortodoxul Ianolide
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
Dragodan printr-o primăvară clujeană amintesc de după-amiaza bucureșteană a lui Rogulski, care traversează orașul tot într-un exercițiu autoscopic. Geografia locală joacă, de altfel, un rol important, romanul debutează cu imaginea orașului într-o primăvară „ca un ultimatum“, cu descrierea Parcului Central și a altor locuri semnificative de pe harta emoțională a personajului, care-și acordează nu o dată trăirile la exterior, fiecare punct de pe hartă provocându-l la un proces de rememorare sau inoculându-i un anume tip de emoție. În
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
din numărul trecut) după note le profesorulu i consecințe pentru omenire. Mă Bârnea. Le-am adus cu mine în întreb dacă știi ceva pe această Sydney unde am mai mult timp temă de la profesorul Bârnea? Cap. 7. să scriu. Au descrieri ale Am discutat subiectele. El practicilor zamolxiene moderne. avea cu totul o altă interpretare a Este logic și convingător, îi Dar nu pot face publice aceste profețiilor. Credea într-adevăr că spun lui Florin. Voi continua să note. Versiunea finală
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
garajul din dădea un polimer solid pe care-l de prieteni ca d-na Sonia Rossetti și California în subsolul casei din St. folosesc și astăzi stomatologii. Dan Păuna, ne-am cumpărat o Louis, ceea ce ne-a permis să ne Descrierea amănunțită a treptelor proprietate cu trei case înconjurate îmbunătățim activitatea ajutați fiind necesare, anormale pentru ei, i-a de o grădină de vis, într-o zonă și de faptul ca Jenny s-a angajat, cu determinat pe viitorii colegi ca să
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
deosebirea că, dedesubtul pojghiței, aici nu se mai află un bogat inventar de trimiteri livrești, ci o nebănuită fermitate morală. Citită cu creionul în mână, cartea își dezvăluie nu numai fondul metafizic (începutul pune în scenă o „lume pe dos”, descrierea deșertului fiind nici mai mult, nici mai puțin decât o anatomie a „deșertăciunii proiectelor faraonice”), ci și resortul antitotalitar: scena în care dincolo de ferestre se zărește gardul de sârmă ghimpată e cât se poate de elocventă. Nu sunt simple speculații
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
empiria fiind neglijată în favoarea sensului ancestral pe care un cuvînt îl poartă în măruntaie. Din acest motiv, spre deosebire de metoda unui dicționar explicativ, unde fiecare noțiune este definită circular prin invocarea unor sinonime sau prin plasarea ei întrun domeniu a cărui descriere îi dezvăluie sensul, în cazul enciclopediei lui Isidor din Sevilla, fiecare termen e explicat prin scoaterea din latență a unei nuanțe izbitor de concrete, pe care memoria vorbitorilor a uitat-o. Cu patru exemple luate la întîmplare, cine deschide DEX
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
nu poate explica singură proporțiile catastrofei spirituale prin care trecem. Și atunci e nevoie de un element non-uman în stare a ridica calamitatea la rang de mers istoric. Un volum erudit întocmit cu vervă gazetărească, al cărui merit stă în descrierea principalelor cunoștințe de factură demonologică.
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
cu o mare consecvență și încredere în propria vocație, noi posibilități de supunere a sensibilității la rigorile formei literare, reconstituind astfel elementele definitorii ale unei existențe dominate de imperativul artistic”, cum spune Alexandra Ciocârlie în una dintre cele mai limpezi descrieri ale prozei sale (într-un articol din DGLR). Ceea ce Amiel căuta în plan moral, Radu Petrescu căuta, cu febrilitate mai arzătoare încă, în plan artistic, dublând astfel rezultatul, căci, dacă opera didactică și estetică a lui Amiel este neglijabilă în raport cu
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
din Paris, în anul 1977, autor fiind Guy Breton și Louis Pawels, precum și diferite mărturisiri ale bătrânilor locului. Din bogatul material investigat, am urmărit să fac o sinteză a evenimentelor importante, fără să mă aventurez în prezentarea unor cifre plictisitoare, descrieri eroizante sau amănunte teribiliste, greu de crezut. Nu am pretenția ca, această subțire monografie a orașului Laval să fie perfectă și completă, dar reprezintă un pas înainte pe cărarea intenției de a cunoaște, cât de cât, atât înaintașii, cât și
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
să relev valoarea unor asemenea contribuții oneste și modeste. Profesoară și directoare a școlii din Câinenii Mari din Vâlcea, Mioara Diaconu și-a susținut, cu decenii în urmă, teza de gradul I cu tema „Unde este Posada?”. Teza e o descriere a toponimiei de pe o porțiune a văii Oltului. A fost publicată anii trecuți, cu puțin înainte de plecarea dintre noi a autoarei, și se găsește în bibliotecile școlare sau municipale din Vâlcea. Peste munți, în Mărginimea Sibiului, numărul unor astfel de
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
se maturizează, nu interesează la noi. Cu atât mai puțin autorii unei singure cărți, ori cei care au avut ghinionul să-și dea capodopera la începutul carierei” (p. 175). Excelent spus și, ca de-atâtea ori, fără folos „în secol”. Descrierea se aplica atunci la fel de bine cum seaplică și acum (și a fost de ajuns să apară Frumoasele străine, pentru ca aceluiași Mircea Cărtărescu să i se impute, de către aceiași comentatori, aceleași lucruri). Poziția Taniei Radu rămâne însă admirabilă. Și curajoasă. Nu
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
Livius Ciocarlie Călinescu se miră că semănătoriștii l-au atacat pe Maiorescu deși toate ideile lor erau deja la el. Erau, dar exaltarea lor iorghistă, pompieristică, naționalistă nu era. Luându-și drept criteriu descrierea universului eminescian, Călinescu pune unul lângă altul, dizgrațios, „Al vieți-mi giuvaer” cu „Adormi-vom, troieni-va”, versuri de calibru cu totul diferit. Din opera poeților, măcar a poeților, trebuie îndepărtat ce s-a uscat (în franceză: élaguer). Citind în
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
sub îngrijirea doamnei Adela Petrescu, jurnal înscris de altfel - la final - în fluxul general al ediției integrale - Radu Petrescu, Jurnal, Ed. Paralela 45, 2014, ediție îngrijită de asemenea de doamna Adela Petrescu și prefațată de Ion Bogdan Lefter. Scrisul referențial, descrierea amănunțită a celui mai neînsemnat gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
relaxante. Spre seară, plimbarea se derulează „în plin tărîm magic”, dar scriitorul, fascinat, recunoaște: „Urcăm, eu destul de dificil, treptele de piatră...” Se anunță greul? Realitatea propune cele mai disparate elemente pentru a crea un univers, unul foarte concret, care, prin descriere și magie, își modifică dimensiunile, se pregătește pentru altceva. Acum „treptele de piatră sînt îmbrățișate de pereții unui tunel vegetal, și descopăr (s. n.), sprijinindu- mă, sus, de poarta de fier, că palatul este tot o casă țărănească, aceasta fără etaj
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
fost aruncată din scaunul cu rotile pe banda laterală a drumului, apoi lovită de alte două vehicule", a declarat Paul Shavack, un reprezentant al poliției. Când a fost lovită de mașini, femeia se întorcea de la cumpărături. Poliția nu are o descriere a mașinilor care au lovit-o pe femeie, însă audiază în continuare martori ai accidentului.
Femeie invalidă, lovită de trei maşini şi lăsată să moară pe şosea. Vezi un alt detaliu straniu () [Corola-journal/Journalistic/23988_a_25313]
-
omise și cele adăugate, astfel încât dimensiunea romanului să nu se schimbe, căci, la urma urmelor, un traducător trebuia să transpună originalul în mod fidel. Nici din punct de vedere stilistic nu am schimbat mai nimic din textul inițial, cu excepția numeroaselor descrieri poticnite și a zecilor de pasaje melancolice sau lugubre, care dominau toată cartea, și pe care le-am șters și înlocuit discret și iscusit cu dialoguri subtile și comentarii hazlii. Dar ca să fie clar pentru toată lumea: nu am absolut nimic
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
privește strict pe Eminescu, afirmă Grama, faima acestuia se datorează rumorilor stârnite în presă de îmbolnăvirea și apoi de moartea sa. Rumori care pentru publicul neavizat au statut de lege. Lăsând deoparte simplismul rezolvării, să recunoaștem că, judecată la rece, descrierea nu e numaidecât inexactă. Știm astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
conceptuale (metafizica tăcerii/cîntarea fără cuvinte/vorbirea despre Dumnezeu fără a-l numi, sau cele trei ipostaze ale firii isihaste: pelerinul, pustnicul și bufonul întru Hristos) e prea clară pentru a se bizui doar pe travaliu doct. La Nicoleta Baciu descrierea noțiunilor se face prin intuiție trăită, nu prin erudiție exterioară, de aceea autoarea e mai întîi palamitică și abia apoi cabasilică. Latura palamitică a isihasmului (de la Grigore Palama) pune accentul pe mistică cu neglijarea teoriei (mîntuirea cere trăire în duh
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
respirații României în Portugalia, Eliade pe cele despre Fănuș Neagu și Paul de cultură, literatură, ideologie și publica în ziarul „Accaö” eseul Everac. Mijloacele de prezentare sunt pol i t ică , pe care un român, Camöes și Eminescu (republicat în descrierea și portretul. Extracția neînstrăinat în diplomație, precum românește în „Vremea”, an XVI 1943, demnității și a moralității celor doi, domnul George Apostoiu, ține să le mai 9, nr. 697), în care cei doi mari cunoscuți în împrejurări diferite, se oficieze
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
recent pe contul personal de socializare. Îmbrăcată în pantaloni scurți și cu o bluză lejeră, vedeta a ieșit în parc să facă puțin sport însoțită de "Vasilică 2014". Lângă imaginea postată pe Facebook, Carmen Brumă a lăsat și o scurtă descriere: "Mai nou, căruciorul este accesoriul meu de fitness preferat".
Cum arată Carmen Brumă la o lună de la nașterea lui "Vasilică 2014" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24240_a_25565]