821 matches
-
spre garaj. Lăsasem ușa deschisă cu o seară înainte. Putea vedea mașina. Știa că sunt înăuntru. Și eu, și David. Fir-ar să fie, nu mă învăț niciodată minte? Ar fi trebuit să închid garajul. Așa cum ar fi trebuit să descui ușa de la stradă pentru ca muncitorii și Kugler să poată intra. Urcă din nou treptele spre ușă. Cu cât se apropia mai mult, cu atât fața lui devenea mai diformă. Ăsta n-o să vrea doar bani și bijuterii. Ăsta era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
compasiunea celorlalți chiar dacă puțin necesare; dincolo de ele, este același, iar existența lui își urmează firescul sau nefirescul lucrurilor. Din cabinetul doctorului a ieșit asistenta însoțită de alte două femei îmbrăcate în alb. A scos o cheie din buzunar și a descuiat ușa eliberând sufletele celor în așteptare. Când am văzut-o purtând în mână cheia mi-am amintit de șiragul de chei pe care le-am încercat pentru a deschide ușa salonului meu. Aș fi vrut să-mi amintesc unde leam
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
Koningsplein e Înlocuit de cel numit Merdeka, restul a fost Înghițit de Întinderea Jakartei, dar spitalul e tot acolo. Vă rugăm, noi suntem din familie, i-a spus Margaret infirmierei, care Începea să se Îmbuneze. Luase cheia de la sertar, Îl descuiase, dar șovăia să-l deschidă. O fixa pe Margaret din spatele ghișeului cu ochi bulbucați și cețoși din pricina ochelarilor cu len tile groase prinse În niște rame negre. Avea În jur de cincizeci de ani, nu era mai Înaltă decât Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a oprit În fața unei tăblii de zinc pe care erau lipite vechi afișe cu reclame de băuturi nealcoolice și de țigări. Câteva se dezlipiseră și scoteau la iveală altele, Încă și mai vechi. Abia când Din s-a aplecat să descuie un lacăt mare și-a dat Adam seama că tăblia era ușa unei șandramale pierdute În umbra caselor din jur. S-a auzit fâlfâitul aripioarelor unor lăstuni care-și făcuseră cuib acolo. Deran jați din culcușul lor pașnic, au dispărut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
A trecut de cealaltă parte a biroului și s-a așezat pe scaun, apoi s-a Întins spre ultimul sertar de jos. Chiar fără lumină, n-a avut nici o dificultate să dea de mica adâncitură unde era cheița. L-a descuiat și a pipăit teancul gros de foi al tezei. S-a Întrebat la ce bun o păstrase atâta vreme. I se părea penibilă, ceva mort, o piedică. A Împins o și a căutat pe pipăite pașaportul. În drum Îi trecuse
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în schimb Eusebiu și Zina Stamate erau atât de fericiți, parcă ei s-ar fi căsătorit. Au plecat de la restaurant ca doi tineri îndrăgostiți. Când au ajuns la bloc, au urcat scara ținându-se de mijloc. La ușă, Zina a descuiat-o iar Eusebiu, voinic cum era, a luat-o în brațe ca pe un fulg și a trecut-o pragul, încuind ușa după el. — Ce ai Sebi? Te-ai îmbătat dragule? — Și dacă m-am îmbătat, ce? N-am dreptul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lăsă tăcerea. Nu trecu mult și, cu același zgomot metalic, ușa se deschise din nou. Gosseyn se încordă, așteptându-se să-l vadă pe Thorson. În locul acestuia apăru Patricia Hardie, care pur și simplu sări de pe ultimele trepte. În timp ce își descuia cătușele, îi șopti grăbită, insistentă: ― Ia-o pe coridor la dreapta vreo treizeci de metri. Acolo, sub scara principală o să vezi o ușă. Dincolo de ușă o scară mai mică, urci două etaje și ajungi la șase metri de apartamentul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
aproape normală. Dezagreabila reverie îi fu întreruptă de o bătaie în ușă. Spre marea sa ușurare, era Crang. ― Ești gata? Gosseyn încuviință. ― Atunci, să mergem. Coborâră mai multe trepte și urmară un coridor îngust până la o ușă închisă. Crang o descuie și o împinse. Peste umărul acestuia, Gosseyn reuși să vadă mai multe aparate și o podea de marmoră. ― Intră singur și privește corpul. ― Care corp? ― se miră Gosseyn. Apoi înțelese. Corpul I. Uită de Crang. Intrând, văzu și alte aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și femeia. Ne lăsăm pradă dinților răului cu care ne sfîșiem; întinzîndu-ne; încercînd să cuprindem în brațe, bolta. Și ne batjocorim îngerul și nu-l lăsăm să ne slujească. Fiindcă ne rușinează. Ne rușinează cumințenia care-ar putea să ne descuie cerul. Sînt scriitorul V. femeia îmi spune: „-Termină! Nu poți crea veșnicia căci ea, nu numai că nu se termină dar, n-are nici început. Și nici nu poți crea ca atare: poți doar să împarți, să-ți fărîmi gîndul
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ne pregătim de plecare în armată și cum nici tu nu aveai valiză, ți-am propus să furăm lădoiul mătușii Milica și ai fost repede de acord. Câinele ne cunoștea pe amândoi și într-o noapte întunecoasă, fără lună, am descuiat ușor ușa, fără zgomot, am intrat în tindă și fără să facem zgomot, am scos toate lucrurile din cufăr și le-am așezat pe jos. Casa era peste drum de o tarla unde fusese semănat grâu și încă nu fusese
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
-și vadă de treabă, că îi va rămâne gălușca în gât, că nu degeaba îl cheamă Gălușcă. Uneori, vara pleca cu noapte-n cap să aducă lemne de la un depozit aflat la vreo 60 de kilometri distanță. Își lăsa mașina descuiată în depozit. I-am spus unui muncitor să-mi facă rost de un șarpe mort. Muncitorul mi-a adus șarpele și după ce șoferul a plecat acasă, am deschis ușa la cabină și am încolăcit șarpele de axul volanului. Știam că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că el n-a apucat încă să-l vadă. — Unde? — Oriunde. Soneria se auzi din nou și Eleanor ieși valvârtej în vestibul, scoțându-și din mers mănușile de bumbac și băgându-și-le în buzunarul halatului. Adrian o auzi cum descuie ușa de la intrare și apoi o deschide, simulând surprinderea totală: — Șam! Ce cauți aici la ora asta matinala? Poftește înăuntru. Adrian strecura suplimentul de la Sentinel sub o pernița de pe canapea. Pe urmă, după ce mai chibzui un pic, vari toate ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nopți de la... fericitul eveniment de a ne fi cunoscut. Carol tăcu câteva minute, se sculă din pat, din poziția lui obișnuită, scoase din buzunar o legătură de chei prinsă cu un lanț de o gaică a pantalonilor, alese cheia potrivită, descuie lacătul și deschise în fine lada. Un roi negru, zumzăitor îi păli peste față. Rămaseră buimaci câteva minute, până ce vârtejul produs de mulțimea de molii minuscule, zburătăcind orbite de lumină prin cameră, se domoli. Moliile acoperiră uniform pereții, mobilele, hainele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ale viselor și tinereții lui păcătoase dispăreau. Acum însă era suficient de obosit pentru un vis adevărat. Horațiu mai avu putere să se uite la ceasul lui: Tom era crucificat la 14.45. Contesa sigur dormea. Așteaptă-mă, Contesă! Mariana descuie dezamăgită ușa. La urma urmei Mișu n-o fi fiind el student, dar e puternic și o duce în America. - Dis iz dă bigining ov ă biutiful frendșip, repeta cuminte nea Ovidiu în brațele lui Mișu. * În micul apartament de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să-și cumpere ziarul. Îl alege întotdeauna pe cel mai stufos, cu paginile mari și titlurile de-o șchioapă. Cumpără apoi o pungă specială ca să-l ocrotească de celelalte lucruri. El urcă apoi cu liftul cât mai repede la etaj. Descuie grăbit, dar ține mereu în mâna stângă punga în care stă arcuit ziarul. Eu nu înțeleg de ce atâta grijă pentru un ziar, îl privesc doar prin vizor cum dispare în întuneric cu un sunet scurt de clanță. Peste zi, din
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
însemnele regale, polivitaminele din cutii de tinichea americane, toate și multe altele rămâneau întrebări suspendate la care timpul avea să aducă răspunsuri neașteptate. Mai era o ladă brașovenească plină cu alte multe secrete păzite de lacătul care refuza se se descuie. După mulți, foarte mulți ani, între fărâmături de hârtie, aveam să descoperim comoara, inutila comoară: registre de cantină școlară de la Câșlița Dunării, dintr-o Basarabie ucrainizată de tătuca cu șapcă și mustață Stalin la a cărui moarte o școală întreagă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iertare pentru necazurile care eventual le-au produs, mulțumindu-le și lor pentru grija față de ei și au plecat cu autoturismul spre apartamentul ai căror proprietari erau amândoi așa cum prevedea contractul de vânzare cumpărare. Ajunși în fața ușii apartamentului, Matei a descuiat, dar când Cecilia voia să intre, el a oprit-o luând-o în brațe și trecând-o pragul ușii. Luată prin surprindere Cecilia l-a întrebat: —Ce faci, Matei? —Respect tradiția. A lăsat-o jos, s-au îmbrățișat, s-au
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
călătorie vreme îndelungată, poate pentru tot restul vieții. Nu le poți explica. Ai rămas fără fise, așa că le spui adio. 3 În prima săptămână am mâncat filé de vită Wellington, în timp ce Miss America îngenuchea în fața fiecărei clanțe și încerca să descuie închizătoarea cu un cuțit de pictură împrumutat de la Ducele Vandalilor. Am mâncat biban dungat de mare în timp ce domnișoara Hapciu înghițea pilule din borcanele zuruitoare din valiza ei. În timp ce tușea în pumn, și-și ștergea nasul cu mâneca puloverului. Mâncăm Tetrazzini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scări înspre hol, înspre patul ei, devenind tot mai scundă pas cu pas, până când creștetul ei, cu părul de un negru accentuat, dispare în întregime. Miss America a noastră e și ea pe aiurea, îngenuncheată în fața unei clanțe, încercând să descuie închizătoarea. Sau trage de maneta vreunei alarme care știm că n-o să funcționeze. Mulțumită Reverendului Fără Dumnezeu. Lumina roșiatică se reflectă din reportofonul Contelui Calomniei. Agentul Ciripel își trece videocamera de la un ochi la celălalt. Și din josul scărilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
complet. Traian, rapid și inspirat, mi-a întins o undiță din fibră de sticlă, lungă și destul de rezistentă. Am apucat-o rapid și am rămas nemișcat. Orice mișcare greșită însemna sfârșitul. Virgil, dintr-un salt, a fost la mașină, a descuiat portbagajul și în grabă a venit în dreptul meu cu o funie nu prea groasă, dar destul de puternică. A făcut din ea un fel de lasou mare și zice: - Fii atent că arunc funia, tu o prinzi cu mâna stângă și
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
diferit. Nu este neapărat nevoie să intrăm în comă sau să experimentăm boala pentru ca și noi să experimentăm și să trăim viața într-un mod mai plăcut. Acesta este scopul cărții mele, liniștea și echilibrul interior este cheia care poate descuia toate lacătele ruginite de ignoranță și frică, care țin în cuști de fier, toată forța, energia și ingredientele ce alcătuiesc SINELE nostru adevărat sau spiritul dătător de viață. Dacă în urmă cu vreo cinci ani nu vedeam așa lucrurile, acum
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să pot cerceta În liniște Biblioteca Divină, căci domnul va chema un taxi, domnul Îmi va sta la dispoziție... Ce‑mi rămânea altceva de făcut decât să accept amabila propunere. Portarul mă conduse În fața unei uși uriașe pe care o descuie, după care aprinse o lumină chioară și mă lăsă singură. În spatele meu am auzit cum se Întorcea cheia În broască; acum mă aflam În biblioteca aidoma unei cazemate. De undeva se făcea simțit un curent de aer legănând pânzele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
STAR PROPRIETĂȚI IN VALOARE DE TRILIOANE Biroul Președintelui J.S. TRINER Intrarea persoanelor străine interzisă Cu unul dintre inele, Hedrock declanșă mecanismul secret al ușii. Intră, trecu pe lîngă fata drăgălașă de la recepție care încercă să-l oprească. Razele inelului său descuiară automat cea de a doua ușă. Păși înăuntru și se trezi într-o cameră de proporții impunătoare. Un bărbat mare de statură, cu fața palidă și ochii spălăciți, se ridică dindărătul unui birou monstros de maro, de formă curbată, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
corturile atîtei supunătoare frumuseți se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale mărilor se imprimă în asimptotic declin. Să descuiem acele încăperi oceanice... Dincolo de tronul occidental, căzut pe mările Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nebun...“. De două ori mi s-a întâmplat asta și, de fiecare dată, în drum spre casă, deci, cum s-ar zice, liber, pe sub imensa mea liniște interioară s-a strecurat neîncrederea; de fiecare dată mi-am pus aceeași întrebare : descuiasem chiar eu porțile făcând gestul acela sau numai presimțisem că se vor descuia ? 18. Dar, cum totdeauna cunoscutul e mai liniștitor decât necunoscutul, încercam să-mi mențin disponi bilitatea extremelor ca pe o poartă care și-ar pierde funcționalitatea dacă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]