666 matches
-
toaletă, după care ajunse la teancul de ciocolate. Se uită la Henry, ridicând bănuitor din sprânceană. —Și asta ce e? —E ciocolată. De ce ai adus atât de multă? —E pentru nepotul meu. Îi e dor de casă. Pot s-o desfac? — Sigur. Te ajut și eu. Henry era sigur că îi tremurau mâinile, dar le ținu suficient de ocupate încât să nu observe ofițerul. Apucă un baton la întâmplare, împinse ciocolata cu doi centimetri în afară, exact cum exersase pe masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
acest coșmar avea să... Dar o clipă mai târziu mâinile reveniră. Totuși de data asta nu mai pipăiau. În schimb, erau repezi și hotărâte, mergând direct la țintă. Începură cu pantofii, scoțându-i repede. Apoi simți mâini pe catarama curelei, desfăcând-o, descheindu-i nasturele de sus al blugilor, trăgând fermoarul în jos și scoțându-i de tot de pe ea. Maggie țipă înăbușit. Între timp, alte două mâini se ocupau de tricoul ei, încercând să-l scoată, împiedicate însă de mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
clipeau spre mine de pe un deal Îndepărtat, și care apoi au dispărut Într-un săculeț de catifea neagră: diamante pe care mai târziu le-am dăruit personajelor mele pentru a mă ușura de povara bogăției mele. Probabil că reușisem să desfac și să Împing În sus transperantul dens de la capătul patului și călcâiele Îmi erau reci, dar ședeam În continuare În genunchi să privesc. Nimic nu este mai plăcut sau mai ciudat decât să meditezi la acești primi fiori. Ei aparțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
scrâșnet lung de frâne cu aer comprimat. Ceva (ochelarii fratelui meu, după cum s-a dovedit În ziua următoare) a căzut de sus. Era minunat de palpitant să te deplasezi până la picioarele patului, târând după tine o parte din așternut, ca să desfaci precaut prinzătoarea transperantului de la geam, care putea fi lăsat să alunece doar până la jumătate, fiind oprit de marginea patului de sus. Fluturi de noapte palizi În jurul unui felinar singuratic, ca sateliții din jurul planetei Jupiter. Un ziar dezmembrat tresălta pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
kilogram de semințe vărgate de floarea-soarelui. Întorcându-ne agale spre casă, printre fluturii de sfârșit de după-amiază care se pregăteau pentru noapte, am ronțăit și am scuipat, În timp ce el Îmi arăta cum să efectuez aceste operații ca pe bandă rulantă: desfaci sămânța Între dinții de pe partea dreaptă, extragi miezul cu limba, scuipi cele două coji, deplasezi miezul neted spre molarii din stânga și-l ronțăi acolo, În timp ce următoarea sămânță, care Între timp a fost deja despicată În partea dreaptă, este prelucrată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
în felul ăsta, cu dungi. Și-n cârpă, un alt pachet, în hârtii de ziar. Scânteia, 28 octombrie 1985. Țin minte ca acu’ toate astea, că prea au fost de pomină. Noi eram în nouăștrei. Deci ziar vechi, ceaușist. Îl desfac, era legat cu scoci gros, verde și, acu’-i acu’, profesore, dau nici mai mult, nici mai puțin peste un porcoi de bani. Calupe, uite-așa, ca cașcavalu’ de-l făcea machidonu’ ăla de-l mai știi, Cartarană, din capu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care să poată fi iubit sau viitoarea mamă a copiilor mei... Ești sclava mea, un obiect, și, cum te-am avertizat la momentul potrivit, obligațiile tale sînt să-mi ții casa curată, să-mi dai de mîncare și să-ți desfaci picioarele cînd Îți poruncesc - arătă afară, spre prăpastie. Iar dacă mă superi, Îți jur că o să iei drumul fiului tău. Carmen de Ibarra - ce absurd era ca cineva să o fi numit Niña Carmen cîndva! - nu spuse nimic, pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
electric și micuțele pachete și cutii de pe tava de lângă șifonier, eventual însoțite, dacă aveam în mod deosebit chef să mă răsfăț, de un biscuit mititel și uscat, învelit în folie de plastic. Ritualul meu de curățare consta într-un duș - desfăcând de fiecare dată o așchie de săpun împachetat în hârtie și deșurubând o sticluță virgină de șampon - și un bărbierit rapid. Îmbrăcatul era funcțional, dar eficient: nu numai că mă foloseam de spălătoria hotelului, pentru prima dată în viață, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
era tot în halatul de baie din frotir, stând în genunchi și urmărindu-mi încercările zadarnice de a convinge aparatul să iasă cu sârma, dar timpul trecea și i-am spus că poate era mai bine să se îmbrace. — O să desfac vasul ca să-l întorc cu fundul în sus, am zis. Poate reușesc să împing drăcia pe la capătul celălalt. Rachel a zâmbit și m-a bătut ușor pe umăr, de parcă o luasem razna, apoi s-a ridicat. În timp ce ea ieșea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
poză, cu portjartier și ciorapi negri în alta, cizme de lac până la genunchi în alta, dar de la pagina a patra era doar Rory din cap până în picioare, mângâindu-și sânii mici, pipăindu-și zonele genitale, scoțându-și fundul în afară, desfăcând picioarele atât de larg, încât nu mai lăsa nimic pradă imaginației, și în toate fotografiile zâmbea, uneori chiar râdea, cu ochii scânteindu-i într-un val de fericire și candoare, fără nici o urmă de reținere sau tulburare, părând că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
îi fusese atât de violentă, atât de usturătoare prin acuzațiile și disprețul ei, încât m-a ajutat să iau o decizie. În viața vieților mele nu mai fac așa ceva. În veci, indiferent de situație. Divorțul ne-a dezlegat în fața legii, desfăcând căsnicia care ne ținuse laolaltă atâția ani, dar chiar și așa, mai aveam un lucru în comun și, pentru că vom fi părinții lui Rachel până la sfârșitul zilelor, crezusem că această legătură ne va împiedica să ne scufundăm într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Al tânărul semănau cu ale noastre, dar pe dos: fiul era slab și tatăl era gras. După ce a examinat motorul timp de câteva minute fără să găsească nici o problemă, Al junior a trântit capota la loc. — O să trebuiască s-o desfac, a spus el. — Atât e de grav? i-am replicat. — Nu zic că-i grav. Da’ nici bine nu e. Nu, nu-i bine deloc. — Și cât durează s-o reparați? — Depinde. Poate o zi, poate o săptămână. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în libertate și s-au făcut nevăzuți. Din momentul acela, sunt nevoit, să car în spate povara intelectualului. Tocmai din acest motiv, geanta pe care o vezi e plină ochi. În ea sunt înghesuiți toți intelectualii din țară. De ce nu desfaci fermoarele, să le dai și lor drumul în libertate? Mă tem că acum, mai ceva ca pe vremea dinozaurilor, când ne adăposteam în peșteră; cum cineva scoate capul la lumină, fiii întunericului, cu forță și lăcomie, dacă nu-l înghit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aceea. M-am uitat lung la tine și mi-am imaginat că eu aș fi adormit cu șevaletul în brațe. Mă mai putea atunci apropia cineva de un om?... Târziu, când ruptura devenise aproape inevitabilă, ți-am sugerat, glumind, să desfaci plicul cu iarba fiarelor, cu planta aceea magică despre care spuneai că face și desface, rupe lanțuri, sfărâmă lacăte și gratii, întreține flacăra speranței... Ai zâmbit amar. Dar eu știam că tu fuseseși fermecat de darul acela insolit al ciudatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cuvânt, căci deja își spuseseră tot ce era de spus, si, cu un nod în gât, dar mai fericit că niciodată, Tapú Tetuanúi intra în apă și urcă pe navă sfântă. Când toți se aflau la bord și era momentulsă desfăca legăturile, venerabilul Hiro Tavaeárii se apropie, pana cand valurile îi mângâiară picioarele, si, ridicând mâna, rosti grav: — Va binecuvântez în numele tuturor zeilor noștri. Fie că Taaroa, Creatorul, să vă apere; fie că Tané, stăpânul mării, să vă călăuzească; și fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din ochi uimit: Kano, cel cu picioarele diforme, cel cu o sarbacană nemaipomenită, se ivise în mijlocul luminișului și îl privea drept în ochi. Sări de pe creangă și merse în întâmpinarea lui. Se opri dinaintea lui și yubani își întinse brațul, desfăcând palma, în care apăru un fluture galben, strivit și cu aripile frânte. — Îți place? Cu cel mai adânc respect, luă nefolositorul cadavru și dădu de mai multe ori din cap, afirmativ: — Îmi place. Apoi, scotoci în singurul buzunar al pantalonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
merge la suflet zîmbește imbecilul. Cineva ,în difuzor, rage ca mușcat de șarpe: M-ai lăsat la mititica, ai alergat la mămica, pușcăria m-a mîncat, să-ți fac ție un palat... Of, of, of. Te întorci complet refăcut acasă, desfaci bagajele și te bucuri. De la vecin vine fumul cu miros de grătar și maneaua plutește perfid spre timpanul tău. Cartierul suportă stoic. Jigodia cu jeep-ul în fața casei, s-a întors ieri din Insulele Canare. Ce păcat că n-am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scurtează sub ochii mei, țesătura stofei se taie, tot ce mă acoperă devine transparent. Marca firmei Îmi Înfierează șoldul stîng - Levy Strauss. Vreau să fug și nu pot. Mă urmăresc niște oameni care au toți aceeași față. Încep să mă desfac sub loviturile lor ca o carte. Și acum o filă din mine zboară spre pămînt și acoperă Africa. Altă filă se culcă surîzător În Triunghiul Bermudelor. Un pește fierăstrău Îmi roade cu deliciu cotorul, Îmi contemplu universalitatea și pelicula tremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prea am Înțeles. Toți semănau Între ei. RÎdem. Torn supa În farfurii. MÎncăm. Își ia medicamentele. Pun de cafea. El se cuibărește În fotoliu. Eu pe divan. Ne aprindem țigările. El: Am uitat, ți-a venit o scrisoare din Austria. Desfac plicul nerăbdătoare, rup hîrtia pe care e scris expeditorul. Citesc. Eu: Se ține colocviul. S-ar putea să-ți trimită și ție o invitație. El: Ar fi grozav. Eu: O să vedem Stephansdom. El: Și Schönbrunnul. Eu: O să mergem În Prater
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
apărut În mijlocul parchetului un Tiberiu transfigurat crescînd În sus ca o coloană arteziană, ca o flacără cu zeci de brațe, Într-o metamorfoză continuă; priveam fascinate acele salturi suple, aterizările ușoare, catifelate, piruetele În care trupul devine fusiform, ca să se desfacă din nou În brațe, leneș și grațios ca deschiderea unei corole uriașe, filmată cu Încetinitorul. Și toate acele denumiri tehnice, toate acele arabescuri și glissade-uri și attitude-uri și battemante-uri se Încărcau de substanță, deveneau muzică și poezie, deveneau Însăși forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
găsești un tovarăș încet la minte care să se arate impresionat de fiecare dată când te bășești și care să-ți poată publica isprăvile în paginile unui ziar național. Am zâmbit, am luat berea înapoi și-am început să-i desfac eticheta. — Te simți bine? — Nu e un lucru ușor, înțelegi? Să te trezești zi de zi vreme de luni întregi și să știi că ai cancer. Am încuviințat. — Ideea... E ca o piatră mare pe care n-o poți lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ceea ce ai în fața ochilor. Dar odată ce îl vezi sau odată ce un lucru legat de el te atinge, nu cred că mai ai cale de întoarcere. Cu fața brăzdată de lacrimi, Scout privea neabătut înainte. — Păi, asta-i viața, am spus desfăcând o sticlă de apă și întinzându-i-o. E bine că înaintăm cu stoicism, nu? Se uită la mine cu un zâmbet aproape sincer. — Ai schimbat placa. — Păi, mda. Cred că era timpul. Bănuiesc bine că suntem aproape de destinație? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de fotografii gol, înfășurat în pânză și pus la păstrare ca o adevărată relicvă. De ce? Poate că răspunsul se afla tot în cutie. Gros, greu și solid, am știut că al doilea obiect era o carte încă dinainte să-l desfac din stratul protector de pânză. Nu eram însă pregătit pentru genul de carte pe care am găsit-o. Enciclopedia peștilor insoliți de Dr. Victor Helstrom. Cartea părea veche de șaizeci, poate optzeci de ani. Un volum cartonat cu o supracopertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi, cu niște ținte mari, tocite de prea mult umblet, de prea multă pîndă pe la colțuri de străzi. — Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la revedere, răspunse Hilfe, și scoțîndu-și haina, ca și cum ar fi vrut să se spele, i-o dădu lui Rowe. Pe mica etichetă de mătase de pe gulerul hainei se putea citi numele firmei Pauling and Crosthwaite... — Ai să găsești filmul dacă desfaci căptușeala la umăr, mai spuse Hilfe. (Umărul era vătuit). Vrei un briceag? Iată-l chiar pe-al dumitale“ Și-i Întinse briceagul de cercetaș. Rowe tăie stofa și scoase din căptușeală un film, căruia Îi rupse numaidecît Învelitoarea de hîrtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]