755 matches
-
frumos. - Aduceți-l! În scurtă vreme, o barcă se duse și se întoarse cu acel slujitor. Pe o masă dintre jilțuri se aflau poame și vinuri, carne fragedă de păsări fripte pe jăratic, turte de grâu cu miere... Preoții se desfătau cu acestea, iar slujitorul adus se așeză pe punte cu picioarele îndoite sub el și începu să povestească: - Am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s-a dat cheia fântânii adâncului și fum s-a ridicat
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
asta am întrebat... asta știu. Am întrebat ce face acum, nu la ce se gîndește! - Acum un ceas, răspunse Puarem, răsunau harpe și voci pe corabia marelui nostru stăpân, fie el veșnic viu, sănătos și puternic. Stăpânul cred că se desfăta. Marele Preot tăcu iarăși o vreme. Toți se uitau la el cu oarecare teamă. Dar preotul Zeului Soarelui își strivi un zâmbet și întrebă: - Ce poruncești, slăvite? Bătrânul îl străpunse cu privirea și-i răscoli mintea și toate gândurile. Apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
căută ochii. - Să-ți spun, chiar dacă nu mă crezi. Tot n-am ce face. M-au adus și au plecat după o zi. - Unde te-au adus? Bătrânul se uită la ceilalți: mulțimea începea să se împrăștie. La început se desfătase, apoi l-a socotit pesemne nebun. - La miazănoapte sunt niște munți, dacă-i știi. Noi le ziceam odinioară, cum le-au spus cei din țara numită aici Misraim, Munții Zeului. Aici am aflat că le spune Lebanon. Dar tu nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
loc unde strigătele negustorilor se auzeau mai puțin. Lumea îi recunoscu. Cine nu se grăbea își lăsă treburile și veni lângă ei să-i asculte. Simțeau după fața celui ce era ceva mai tânăr că poetul lor iubit îi va desfăta azi cu o poveste nouă. Când se strânse lume destulă, Adapă începu să cânte o istorie nouă: despre călătoria lui Etana în cerul lui Anu, pe aripile unui vultur uriaș. Oamenii ascultau cu răsuflarea tăiată. Adapă cînta: - Prietene, vulturul zise
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dar și ca una care ascunde abil o antiteză simbolică. Înainte de a fi doar un substantiv comun, care numește o bunătate preparată de gospodine, dulceața numește o generalitate, o abstracție, Însușirea de a fi dulce a mîncărurilor, calitatea de a desfăta, de a produce plăcere, bucurie, fericire. Dar, chiar și În concretitudinea ei de produs culinar, dulceața este ceva artificial - o conservă și, la urma urmei, un preparat alimentar dintr o specie Înrudită cu murătura. Simbolic, preferința pentru dulceață poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În ea o sintagmă care ascunde abil o antiteză simbolică. Înainte de a fi doar un substantiv comun, care numește o bunătate preparată de gospodine, dulceața numește o generalitate, o abstracție, Însușirea de a fi dulce a mîncărurilor, calitatea de a desfăta, de a produce plăcere, bucurie, fericire. Dar, chiar și În concretitudinea ei de produs culinar, dulceața este ceva artificial - o conservă și, la urma urmei, un preparat alimentar dintr o specie Înrudită cu murătura. Simbolic, preferința pentru dulceață poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lui Fidias din Olimpia], n-a dorit să ajungă Fidias, și nici după ce a văzut pe Hera din Argos n-a dorit să ajungă Policleitos, și nici n-a dorit să devină Anacreon sau Philetas sau Arhilochos, după ce s-a desfătat cu versurile lor. Căci nu este necesar ca, dacă un lucru produce încântare, cel care l-a făcut să merite să fie imitat"* (Pericles, II, 1). Romanii vor prelua acest dispreț social. Cicero distinge între bonae artes cele ale cuvântului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
însă v-ați lipsit și de desfătările de pe pământ, și de cele din viața cealaltă. Poate fi, oare, o pedeapsă mai cumplită decât aceea de a fi pedepsit, în loc să fii răsplătit, pentru osteneli și sudori? Desfrânatul, lacomul, cel care se desfătează cu bunurile altora, cel care răpește averea semenului său au oarecare mângâiere de pe urma faptelor lor; mică, e drept, dar o au; negreșit, vor fi pedepsiți pe lumea cealaltă, dar cel puțin cât au trăit pe pământ s-au bucurat de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că va fi chinuit atât de conștiința lui, cât și de foc, când va vedea că cei care au îndurat aceleași nevoințe ca și el trăiesc împreună cu Hristos, iar el este pedepsit cumplit pentru aceleași fapte pentru care ceilalți se desfătează cu bunătăți nespuse, când va vedea că el, care a trăit ca un sfânt, este chinuit mai mult decât desfrânații și stricații. Castitatea ereticilor e mai rea decât desfrânarea altora. Desfrânarea altora nedreptățește și face rău numai oamenilor; castitatea ereticilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
depășește marginile coerciției, până și o ieșire, uneori de-a dreptul nerăbdătoare, în întâmpinarea voilor celuilalt, un cu totul nedisimulat respect. Pentru că Ariel se simte încătușat, însă nu înjosit, știe cine este Prospero în ordinea umanului și, mai ales, se desfată enorm executându-i poruncile. Și mai punând și de la el. Nu fără ceva ludic, ca în comportamentul unui tânăr animal foarte inteligent care se complace, cu evidentă voioșie, în executarea comenzilor unei dresuri deopotrivă de inteligente. Dar și cu inerenta
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
depășește marginile coerciției, până și o ieșire, uneori de-a dreptul nerăbdătoare, în întâmpinarea voilor celuilalt, un cu totul nedisimulat respect. Pentru că Ariel se simte încătușat, însă nu înjosit, știe cine este Prospero în ordinea umanului și, mai ales, se desfată enorm executându-i poruncile. Și mai punând și de la el. Nu fără ceva ludic, ca în comportamentul unui tânăr animal foarte inteligent care se complace, cu evidentă voioșie, în executarea comenzilor unei dresuri deopotrivă de inteligente. Dar și cu inerenta
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe Dumnezeu mai întâi ca un ciorchine, „care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce și plăcută” (P.G., XLIV, col. 888). Este acea cunoaștere începătoare, care presupune puține cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se aseamănă cu o căprioară și se compară cu un pui de cerb”; cf. Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote>, „fiind înconjurat din
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și Shakespeare. Nimic nu seamănă mai puțin decât noi cu marchizii acoperiți de haine brodate și de mari peruci negre, costând mii de scuzi, care au apreciat, în 1679, piesele lui Racine și Molière. Acești oameni însemnați au căutat să desfete gustul acestor marchizi și lucrează pentru ei. Consider că trebuie de acum înainte să facem tragedii pentru noi, tineri rezoneri 78, serioși și puțin invidioși, din anul de grație 1823." Considerând că literatura clasică, perfect adaptată idealurilor secolului al XVII
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
câtă boierie va avea Ilie, spuse Domnul, ridicându-se din jilțul domnesc și îndreptându-se spre micul salonaș, unde, însoțit de trimișii străini și de câțiva oameni de încredere, se pregăti să prânzească. Să-l lăsăm pe Vodă să se desfăteze cu știuca umplută cu nuci și stafide, crapii proaspeți, aduși din iazurile care zălogeau apa Miletinului, la care se putea ciocni un pahar de vin de Cotnar, și să aruncăm o privire spre curtea boierului Iordache. Avea clucerul Grigore Iordache
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș al preotului Ionică a poruncit ca Ajunul să rămână ca seară pentru rugăciune, iar, în prima seară de Crăciun, sticlărenii să se desfete cu colinde și petreceri lumești. Roata norocului Badea Vasile se trezise posomorât, cu noaptea-n cap, hăituit de un vâjâit al urechii. „ Pesemne, m-o tras curentul asară, la cazanul popii” își spuse el, înciudat, în timp ce și țesăla mândrețe de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a șaptesprezece fotografii de înaltă rezoluție în care apăreau Duncan și instructoarea. În vacanță. În costume de baie. Arătând absolut superb. Emmy se uită rapid la fotografiile cu fericitul cuplu care stătea la soare, pe o plajă cu nisip alb, desfătându-se în ceea ce părea o piscină de pe o proprietate privată și zâmbind lângă niște grămezi de clești de crabi consumați și pahare goale de cocteil. Nu erau explicații la fotografii, ceea ce o înnebunea. Unde erau? Când? Erau în luna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mustața palid cenușie, Îl primi cu lipsa de formalitate tipic americană, În cămașă și vestă, și Îi oferi whisky la ora trei după-amiaza, pe care Henry Îl refuză politicos. Daly avea planurile pentru noul teatru Întinse pe birou și se desfătă arătându-i-le și lăudându-se cu ultimele cuceriri În domeniul schimbărilor de decoruri și luminilor pe care acesta urma să le aibă, cu opulența spațiilor destinate publicului. Când ajunseră să discute și despre Doamna Jasper, păru să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din București. Îndes la loc această scrisoare În colecția mea prăfuită de ziare, din care cad vreo trei, patru reviste de Început de drum, de deceniu, de societate. Horoscop n-are decît horoscop, iar Trup și suflet Încă mă mai desfată cu reproduceri care frizează irealul. Nu se văd decît pete de tuș, cîteva spații albe și, uneori, linii. Dacă ai răbdare și le unești Între ele cu creionul, apare o bătrînică dezbrăcată, cu poșetă. Bătrînica stă cu spatele la noi. O putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pân revoluții, dară cu răutate unu Împotriva celuilalt În asemenea feliu Încât deîndată au ieșit de peste tot otcârmuitorii albi pân păr, clătinându-se de la colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Marianei, și-a tot ținut-o așa pînă-ntr-o dimineață cînd i-am smuls instrumentul dintre mînuțe și m-am lansat Într-o improvizație impetuoasă, ca să nu rămînă copiii belgieni cu impresia că noi nu știm muzică iar ei se pot desfăta nestingheriți În imaginația lor bolnavă cu o ființă atît de exotică precum o româncă pe jumătate rusoaică care mai și vorbește, spre deosebire de antecesorii ei, care doar boceau cum li se punea În farfurie un rac fiert. În sfîrșit, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trase pe Karen În ringul de dans: se zbînțuiau pe un medley În ritm vioi, apoi trupurile lor se lipieau cînd Spade trecea la balade. Karen Își ținu tot timpul ochii Închiși; Jack rămase cu ei deschiși, ca să se poată desfăta cu atmosfera dulceag-sentimentală. Simți cum cineva Îl bate pe umăr. Miller Stanton era cel care Îl Întrerupea. Karen deschise ochii și rămase fără grai: o vedetă TV voia să danseze cu ea. Jack se Înclină. — Karen Morrow, Miller Stanton. Karen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Marga Pop exulta. Nu se mai gândea la ce fusese în urmă, nici nu voia să se lase impresionată de ce s-ar putea afla în față. Între câte căi avea de ales, se oprise asupra celei mai nimerite: să se desfete de însănătoșirea în care nu credea, dar să nu-și lase gândul s-o mai amețească cu îndoieli. S-a obișnuit repede. Oamenii o întrebau: cum te mai simți? te mai doare? te-ai refăcut? și alte prostii cărora n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
setea până la ploaia următoare. Câteodată, trandafirașul devenea trist și posomorât. Atunci floarea galbenă deschidea ușa veseliei și nu se oprea până când îl făcea să izbucnească în hohote. Era o plăcere să-i vadă chipul cuprins de bucurie și să se desfăteze în cascada râsului cristalin. Ca într-o vrajă, petalele searbăde se înfiorau și rozul prindea nuanțe neînchipuit de frumoase, de parcă ar fi căpătat brusc o dorință nestavilită de viață.. Zilele se petreceau una dupa alta iar grija pentru prietenul roz
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Îl cauți și să-l găsești pe Domnul, Ceea ce ai să duci, prin El, la Domnul, Și să-L urmezi, și să-L slujești pe Domnul, Să cugeți, să lucrezi și să vorbești în Domnul, Și speră doar în Domnul, desfată-te în Domnul, Și tot mereu să cugeți doar la Domnul. Tot ce-ți dorești în Domnul fă în Domnul. Să te dedici, să te sfințești în Domnul. Și Domnului să-I placi, să suferi pentru Domnul, În totul să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]