1,251 matches
-
fi-întors, întunecînd prezentul, înnourînd c-un nor, Și construind înalte bolti, si turnuri, foișoare, domuri Al căror fum au nimicit grădinile-ncîntării, și ale căror jgheaburi Oprit-au rîurile luminoase; împovărînd adîncul furios cu Corăbiile mele; 170 Prin Haos în căutarea desfătării, și-n spații depărtate Căutîndu-l pe Cel Veșnic care mereu este prezent pentru aceia înțelepți; Plăcere căutînd care necăutata cade în jurul caii pruncului Și pește lină turmelor ce-s blînde, care nici nu au griji, nici nu trudesc; Eu însă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Privește-o pe Ierusalim în sînul căreia e văzut Mielul Domnului; deși naintea Porților ei este-ucis, el re-nnoindu-se rămîne Veșnic, si eu prin el din sumbră vale-a morții mă trezesc. Se întorc vremurile; vine vremea cînd toate-aceste desfătări Fi-vor re-nnoite, si toate-aceste Elemente care acum se mistuiesc 210 Reînflori-vor. Atunci Ahania cea luminoasă din moarte se trezi-va, Slăvita Viziune pentru-ai săi Ochi, o Viziune ce Se re-nnoiește: În timpul primăverii și al verii va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Veșniciei 620 Fost-a adus aici de flăcările lui Luváh toată ziua și noaptea toată. Și Mulți Oameni Eterni șezură la sărbătoarea cea de aur să vadă Chipul de femeie acuma despărțit. Cutremuratu-s-au în fața grozăviei Născute nu pentru desfătarea și-amuzarea Omului, ci pentru ai sorbi toate puterile. Plîns-au cînd își văzură umbrele; își spuseră unul altuia: "Acesta e Păcatul: 625 Aceasta-i lumea Generării;" își amintiră zilele de-odinioară. Și Unul dintre Cei Veșnici glăsui. Totul era tăcut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost-au umplute teascurile vinului; Sîngele vieții curse din belșug. Miresme ale vietii se-înălțară Peste tot în jurul bolților celeste, si se suiau Miresmele cîntînd cîntecul acesta: "O groaznice teascuri de struguri ale lui Lúvah! O peșteri ale Mormîntului! Ce-ncîntătoare-s desfătările acelora care din morți au înviat! 730 O, fremătătoare bucurie! prea multă bucurie e că Prea Multă suferință". Astfel cîntară Miresmele-Omenești în jurul teascurilor vinului lui Lúvah; Însă în teascurile Vinului e tînguire, groază, deznădejde. De Elementele lor părăsiți, ei pier
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Milton 29, 32-33 Blake afirmă că "în vegetativi Nervii cei Optici, Somnul în Moarte fost-a/ Preschimbat în evi demult apuși de Satan însuși, tata al Păcatului și Morții"; dar și (28, 29-39): "Fiii lui Ozoth în Nervul cel Optic [...] desfătări dau omului necunoscut; și calpe bogații/ Disprețului le dau, și-i zvîrlă în necaz [...] pe cei care le au,/ Închizînd soarele și luna [...] afar' din Nervul Optic [...]/ În vreme ce sărmanul nevoiaș este că diamantul care, desi învesmîntat/ Cu aspru acoperămînt în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
312-313). 281 (VIII, 359) LEUTHA: Simbolizează actul sexual conjugal, simțul păcatului (și chiar Păcatul însuși) sau al vinovăției și ideea de condamnare. Este emanația lui Bromion (al patrulea fiu al lui Los și Enitharmon; semnifică rațiunea). Atributele ei sînt Valea Desfătării (Valley of Delight) (organele genitale femeiești), floarea (culegerea florii semnifică actul sexual) și curcubeul speranței. (Vala, VIII, 354-359) (cf. S. Foster Damon, 1973, p. 237). 282 (VIII, 360) Elythiria: Este singura mențiune a acestui personaj, a 5-a fiica a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau străine, care au format repertoriul instituției de la Calul verde încoace, Constantin Popa își adjudecă victoria într-o binemeritată revanșă: Regulamentul de bloc face parte din categoria acelor texte dramatice care pledează pentru ideea de teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
școlii ieșene de psihopedagogie și-ai prelungit existența pe aceste meleaguri (de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej de noi și inedite legături, convorbiri și comuniuni. „Mai toarnă, măi, Cornele, un păhărel!” „Adu și tu, Costică, niște nuci!” „Măi Sorine, nu te prosti. Ia și mănâncă!” „Iolanda, nu mai chicoti!” „Ia mai taci, măi, Adriane, ce tot
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în voia extazelor. Cu o vorbă de duh, cu o glumă, sublimul este iute readus la proporțiile normale. Ca și la A. I. Odobescu, digresiunea e la loc de cinste într-o asemenea proză, iscată pentru plăcerea proprie, dar și întru desfătarea unui presupus auditoriu. Altfel, A. e un bun observator, el schițând, după o „răpide ochire”, câte un pertinent tablou de epocă (Constantin Negruzzi). Rememorând întâmplările anului de grație 1848, recurge și la inflexiuni grave, pioase chiar, evocarea personalității lui N.
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
fi fost Învăluiți de miresme, cu siguranță că li s-ar fi simțit mirosul de sânge”2. Frumoșii spilcuiți erau maeștrii asasinatului politic, În războiul declarat nu mai puțin ferocilor sans-culottes. Arta stiletului mânuit cu diabolică plăcere și cu o desfătare de-a dreptul estetică se va transmite și ea, stilizată sau nu, atât dandy-lor reali, cât și celor deveniți personaje În veacul următor. După cum o altă ciudățenie a Muscadinilor - fascinația teatrului - anticipează gustul pentru spectacol al viitorilor dandy. Locurile predilecte
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1903, doar momentul exploziv, manifest, al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
definiție clinică narcisismului. ș...ț Termenul narcisism este utilizat În sens pur genetic, pentru a semnifica faptul că originea acestor manifestări se presupune a fi libidoul narcisic”1. Această din urmă frază se referă la faptul că Narcișii Își prelungesc desfătarea, procurată inițial de corpul matern - analogat Însuși principiului plăcerii - prin propriul corp, devenit sursă erotică, sau printr-unul asemănător (de obicei, al unui partener tânăr). După Karen Horney, această determinare libidinală a narcisismului e absolutizată păgubos de vechea școală freudiană
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
val de glorie căzând peste un bărbat atât de Înzestrat ca Brummell, de trei ori valoros: era vanitos, englez și dandy! Ca toți oamenii pozitivi care nu se Îndepărtează de ei Înșiși și nu au credință și voință decât pentru desfătările imediate, nici Brummell nu și-a dorit vreodată altceva; și le-a avut din belșug! Destinul l-a plătit cu cea mai stimată monedă pentru el. Societatea i-a dăruit toate fericirile posibile, iar pentru el, nu putea exista mulțumire
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
neliniște pentru psihicul poetului înspăimântat de lucruri) a creat un cadru favorabil. Poetul este, în camera străjuită de nămeți, un prizonier bucuros. Frica de elemente - sentiment dominant în poemele bacoviene - este înlocuită aici cu o scurtă stare de tihnă și desfătare: „Și vino și tu mai aproape; / Citește-mi ceva de la poluri, / Și ningă... zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine. / Și toate din casă mi-s sfinte; / Te uită cum ninge Decembre... Nu râde... citește-nainte. // E ziuă
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Omul de mâine” suportă brutala respingere a clipei. Izolat, trădat, lovit de absurde învinuiri, eroul - proiecție vanitoasă a lui B. însuși - ia calea exilului. Bărbat plin de farmec, Andrei nu acceptă să rămână captivul iubirii. În femeie el nu caută desfătarea, ci frumosul, ca și misterul de care este însetat. Dar, printr-un renghi al destinului, idealistul ajunge să fie privit de ceilalți doar ca un seducător cinic și egoist. Un soț zuliar îl ucide și amintirea omului politic de anvergură
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
Ta... n-am voit s-o zic... Ș-apoi e un visător! Picioarelor ce li era dor de covorul tronului astăzi li e dor de pustie; frunții ce visa coroană i-e dor de visătorie și comanac, inima ce dorea desfătări lumești astăzi voiește să fie acoperită de rasă și să bată în rugăciune sântă lui Dumnezeu! De el M[ăria]Ta nu aveți a vă teme. Prea[-i] bun și prea-i iubitor de moșie pentru de-a fi periculos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O urmează de aproape... O, visteriul... sigur plânge. Pe-un viteaz atât de mare cum era Arvinte-al nostru. Înțeleg... când se întîmplă ceva moarte făr' de lege Cine poate ca [s]-o facă? Lăpușneanu, se-nțelege. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbat? Toate sânt mai neputernice decât umbra, toate sânt decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea le apucă. - Acești doi, astă pereche de călăi pe noi căzută
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbată? Toate sunt mai neputernice decât umbra, toate sunt decât visurile mai înșelătoare; într-o clipeală toate acestea moartea? le apucă. Unde este dezmierdăciunea cea lumească, unde este nălucirea celor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-și câștiga partizani și aliați, parte pentru a momi pe multe căpetenii și trupe de-ale lui Suleiman ca să se lepede de {EminescuOpXIV 181} dânsul. Cu privire la acestea împăratul bizantin sfătui pe Suleiman care habar n-avea să se lese de desfătări și mese întinse, ci din contra să fie cu luare aminte și cu pază la câte se petrec, iar mai cu samă să-și deschidă ochii asupra fratelui său, ce e și ambițios și întreprinzător. Dar sfatul cuminte era de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 15, cap.15 , în Filocalia, vol. IX
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
greci, care consumau vinul cu apă (Istorii, VI, 84). Și evreii din epoca biblică beau vinul amestecat cu apă : „Este dăunător să bei numai vin și, de asemenea, numai apă, dar vinul amestecat cu apă este plăcut și aduce multă desfătare” (II Macabei, XV, 39). Dar cea mai importantă informație privind vița-de-vie și vinul la geto-daci este prohibiția introdusă de marele preot Deceneu în timpul domniei lui Burebista (82-44 î.e.n.). Asemănându-l pe Deceneu cu Orfeu și cu „pitagoreul” Zalmoxis (Geografia, XVI
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
domnitorului se afla o mare personalitate medicală - doctorul evreo-portughez Daniel de Fonseca. Nicolae Mavrocordat a fost el însuși un erudit poliglot, cu studii de filosofie și teologie. „Și era [Neculai-Vodă Mavrocordat] om învățat foarte, bun cărturar - scria Ion Neculce. Și desfătări, voroave de glume, nemic nu să făcea înaintea lui” (258, p. 174). Chiar și Dimitrie Cantemir, concurentul său la tronul Moldovei, îl aprecia pe Nicolae Mavrocordat ca fiind un „bărbat atoateștiutor într-ale literaturii orientale și occidentale” (Istoria Imperiului Otoman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o bună înțelegere a dependenței („înrobirii”) narcomanului și a chinurilor sevrajului. Discursul capătă spre final o coloratură moralizatoare, antihe- donistă, cvasi-teologică, axată împotriva viciului și a păcatului de neiertat. Fumând tutun, omul caută „plăcerea simțurilor”, croiește „căi străine și variate desfătărilor”, căzând în „prăpastia plăcerilor”. Cei care „venerează virtutea, vecină cu divinitatea”, dau celor cinci simțuri hrana „legiferată de Natură”. Tutunul însă, „iarba plină de scârbă”, distruge trei dintre simțuri : gustul („prin amă- răciune”), olfacția („prin mirosul rău”) și văzul (prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de fapt lipsită de religiozitate, iar pilda acestora nu putea fi câtuși de puțin folositoare obștii? În loc ca veniturile mânăstirilor să fie folosite pentru acțiuni în sprijinul celor mulți, erau folosite de o mână de călugări "în desfrânări și în desfătări petrecând. Cine poate zice că aceste persoane, mulțumindu-să din veniturile mănăstirilor, iar nu toată patria, nu vor judeca chiar sfințiia-lor că nu este cu cuviință, și, de-i vor întreba cinevaș, vor răspunde că au găsit un norod orb și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 15, cap.15 , în Filocalia, vol. IX
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]