678 matches
-
drum pentru a privi irișii violeți și azaleele albe care creșteau în grădină. Era tratat ca și cum ar fi fost un prieten apropiat de familie, iar Inuchiyo se comporta la fel ca pe vremea când el și Hideyoshi locuiseră în case despărțite doar printr-un gard. În sfârșit, Inuchiyo îl invită pe Hideyoshi înăuntru. Hideyoshi, însă, se opri privind în jur fără a schița măcar un gest de a-și dezlega sandalele de paie. — Clădirea de-acolo - e bucătăria? întrebă el. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Încercau din greu să se privească afectuos. Ce simțise Bull în tot acest timp? Cum fusese pentru el? Să vă fie rușine pentru simplul fapt că ați îndrăznit să întrebați. În definitiv, unele lucruri sunt sacre. Unele lucruri nu trebuie despărțite și cercetate astfel. Dar trebuie spus că experiența fusese răvășitoare. Bull se simțea violat, tradus, sedus, fermecat, subjugat, prins și închis. Simțea că abilitatea de a acționa îi fusese amputată pe cale chirurgicală. Simțea, pentru prima dată în viață, că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dând mănăstirii un aer de cetate - ea stă în mijlocul curții inundate de verdeață și de liniște și își trimite solie de pace către cer: turlele (ce vor parcă a simboliza frăția dintre cele două țări atât de mult timp 103 despărțite - Moldova și Țara Românească) ce se înalță asupra colinelor împădurite, și glas de clopote. Călătorule, dacă pașii te poartă pe aici, ascultă liniștea și pleacă împăcat ! Semnătură indescifrabilă * 13 septembrie 1976 Bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat drumul spre falnica Moldovă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
conformațiune fizică, fie de conformațiune psihică, fie ele întemeiate pe identitatea radicalului rasei, a tracilor, traco-ilirilor, fie pe identitate de limbă. Dacă nu vom voi nici unul să-i lăsăm, turcul va dispărea prin propria lui slăbiciune, și o ginte nouă, despărțită poate după limbă, dar una în interesele ei, [î]l va substitui. ["ALTE POPOARE"] 2276A Dacă alte popoare s-au îndreptat în calea lor istorică după constelații luminătoare de stepe, poporul românesc au fost călăuzit de râuri. sru struma strina
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
metri, unde era amenajată și o crescătorie de pește iar în partea stângă, un pârâiaș a cărui apă curgea printr-un tub montat la subsolul acestui pod, apă ce se vărsa la rândul ei într-un lac, dincolo de centrul localității, despărțită tot printr-un pod. Venea dinspre vale și mergea spre partea de deal. La mijlocul digului se întâlni cu Petre care venea dinspre partea opusă. -Salut, Petre! Ai timp să stăm de vorbă, câteva minute? Petre se opri din mers chiar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ce simte el? Pesemne același lucru ca mine, căci după atâta vreme el a devenit de-acum dublul meu și nu jumătatea mea. Pentru o clipă, ideea de singurătate m-a părăsit, în locul ei și-a făcut loc speranța, jumătatea despărțită a devenit ființa mea. Printr-o eroare metafizică, dublurile pot trăi în același timp și spațiu. Apoi m-am așezat pe un bolovan pe măsura mea și m-am pornit pe un plâns sfâșietor și nostalgic, din care nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de stejar bătrîn, feriți de potop, nemaiprididind să-și povestească unul celuilalt întîmplările vieților despărțite? Așa mi-aș fi imaginat și eu. Și totuși... Nefericit destin care-i separase atît de timpuriu și-i trimisese pe drumuri diferite... Se găseau acum, față în față, tată și fiu, străini unul de celălalt ca toți străinii! "Lupul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
plecate peste piept. Câte unul avea puterea să se țină pe picioare, târându-se cu mișcări smintite, Încete, parcă Încercând să scape din ghearele morții. Însă nici unul nu părea să depășească o linie imaginară aflată În dreptul peretelui din fund. Acolo, despărțite doar printr-o fâșie de spațiu gol, parcă Într-o alegorie a râului ce marchează hotarul cu Împărăția morților, se găseau băncile cadavrelor În așteptarea Îngropăciunii. Vii și morți laolaltă, se gândi Dante, ca În rotirile unui dans macabru. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un decor, prăbușindu- se către pământ, potrivit de repede și înălțînd, în momentul izbirii, tot praful jur-împrejur. Căzu chircită, păstrând poziția în care, c-o secundă înainte, fusese așezată la masa elipsoidală. Coate înaintate, așa cum fuseseră folosite la susținerea hârtiei, despărțite, între ele, la distanța de-un pumn. Hârtia, ocrotită pe jumătate de calota unghiilor. Picioarele, imitând unghiul drept al scaunului. Înțepenite și împotmolite în dantelă. Bărbatul țâșni s-o pescuiască de-un umăr. Dar brațul, pornit la timp, al unei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
s-a trezit cu tot timpul din lume la dispoziție ca să se transforme într-un junghi în coasta fostului soț. Dintr-odată, Jake a devenit posesiunea ei cea mai prețioasă, copilul de aur de care nu mai suporta să stea despărțită nici măcar o noapte. Inițial, Jake a devenit un soi de Henry Kissinger în miniatură, făcând naveta între locuințele părinților, găsind scuze ca s-o protejeze pe maică-sa și luptând în colțul lui taică-su în fața Belindei. Tocmai când Fiona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o „erezie a vieții elegante”, iar lui Musset i se pare că vede În dandy, la 1831, un superficial, un amator de cai și câini, un egocentric fără de suflet. Ce se petrecuse În fond? Apele dandysmului francez nu erau Încă despărțite și limpezi, cum, de altfel, nu se va Întâmpla niciodată În chip radical. Iar cei care le tulbură sunt În primul rând tinerii scriitori și artiști. La 1830 plutea În aerul Parisului duhul unei duble răzvrătiri, ideologic oarecum contradictorie. Simplificând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aici, Într-o nouă paradare. Întâi: În armata scriitorilor-oșteni au intrat, spre marea noastră surprindere, și câțiva dandy. Byron, Cravan, Custine, D’Annunzio, Drieu La Rochelle, Maiakovski, d’Orsay, Vaché, semn mai mult decât limpede că apele nu sunt clar despărțite atunci când e să cântărești eroismul războinic. Chiar dacă faptele de bravură ale lui Vaché sau Cravan nu vor atinge niciodată ecoul gloriei lui Cervantes sau a colonelului Lawrence, de pildă. Chiar dacă pe câmpul de luptă dandy-i nu uită nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să te ascunzi nu trebuie să ai aerul că o faci. Soții Panaitescu erau discreți pentru că pur și simplu așa aveau chef să fie. Așa fuseseră clădiți. ― Observ că discutați tot timpul despre "ei" ca și cum nu vi-i puteți imagina despărțiți. Bătrâna rămase o clipă cu mâna în aer. ― Aveți dreptate. Nu m-am gândit niciodată la asta... Erau într-adevăr nedespărțiți. În mod curios nedespărțiți, pentru că el lipsea aproape toată ziua. Dar când îi vedeai împreună, simțeai că pentru fiecare
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-ntuneric v-au cuprins. Iată ceasul amărât, Ceasul cel de despărțit, Ah! cu cîtu-i mai amar De cât al morții păhar. Ochilor de plâns secați, Trup și suflet vă iertați, Căci de-acum aveți să fiți În veci de veci despărțiți. 9 Ochișori frumoși, Dulci și mângâioși, Ochișorii tăi Samănă cu - ai miei. Sprincenele tale Vor să mă omoare, Când le sui în sus Fac un haz nespus, Când le lași în jos Mă pătrund la os, Ș-acum dimprotivă Ești
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fata avea opt ani.“ — Ca mine, se bucură Nicu, foarte sensibil la știrile despre amor. Crezi că trebuie să-mi caut o logodnică? Și mamaia mea îmi tot zicea de însurătoare. — Stai să-ți zic: „Logodiții rămăseseră mai mulți ani despărțiți, fără să se vadă, și când domnul De Șong a sosit la Șicago pentru ca să se însoare, donșoara Șeperd, găsind, fără îndoială că logodnicul său nu co res-pun-de, nu corespundea deloc cu i-de-a-lul pe care și-l făcuse de viitorul soț
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
omenești. Lupta decisivă nu mai putea fi amânată. Forțele, ce trebuiau să se confrunte, nu erau egale. Diferența între ei era cea dintre un motan nedomesticit: rotofei, vânjos, flămând și lacom și niște amărâți de șoricei ce se ascund undeva, despărțiți și apărați de o găurică prin care motanul nu poate pătrunde oricât s-ar strădui. Situația fiind care pe care, nu lăsa loc pentru altă alternativă. Din acest motiv, rolul fiecăruia avea importanță. Forța brută și feroce trebuia învinsă prin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-ți vorbesc de ea sau ai prefera să nu ți-o mai amintesc. Știu, din experiența, că uneori doare. Nu știu încă, răspunse. Cand ma gandesc la ea simt o dulce plăcere, dar simplă idee că o să rămânem atâta timp despărțiți mă întristează foarte mult. Te înțeleg, spuse bună femeie. Și eu simțeam la fel când mi-a murit bărbatul... Îl bătu cu afecțiune pe mâna. În orice caz, știi că sunt bucuroasă să te servesc în mod special. Îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu organele genitale ale mamei, organe care nu‑i fac lui Rainer nici o impresie deosebită, deși cândva a venit pe lume prin ele. Cu pistolul în mână, Rainer se duce la sora lui care a dormit toată noaptea alături de el, despărțită doar de peretele subțire, improvizat, și care mai doarme încă liniștită și încrezătoare. O împușcă pe Anna în cap, de la mică distanță, zdrobindu‑i osul frontal și cufundând‑o într‑o inconștiență care se instalează cât ai clipi. Câteva frânturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fusese măritată mai Întîi cu unul pe nume Beals, și zice: „Vai, Eliza, am să-ncerc să te-ajut cît oi putea. Acum totul o să fie bine dacă nu se ține ea de capul lui. Dacă izbutesc să-i țin despărțiți, dacă izbutesc s-o fac să se-ntoarcă la John și să se poarte ca o femeie cumsecade, atunci pot să spun că mi-am Încheiat rostul pe pămînt. Pot să mor Împăcată“ - a zis, și plîngea, sărmana de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Nu erau mai mult de doisprezece, dar ei i se părea o imensă mulțime de oameni nenumărați, ale căror glasuri certărețe și mieunătoare se adunau într-o unică rumoare neinteligibilă. În câteva secunde, ea și soțul ei au fost îmbrânciți, despărțiți, înghițiți în mulțime, mângâiați, atinși și sărutați, salutați și felicitați, îmbiați cu băuturi, întrebați de noutățile din viața lor și de starea sănătății lor. Rebecca nu putea distinge jumătate din chipuri; nici n-a știut un timp cu cine vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Sparge-o, îi spune el Victoriei și-i întinde verigheta. Victoria o aruncă pe lespezile din naos și inelul se crapă în două. Acum te despart de bărbatul tău Sofronie și pe bărbatul tău îl despart de tine Victorie și despărțiti veți rămâne în vecii vecilor. ─ Amin, spune Victoria. „Iată ce ne spune Moses Gaster, citând din Întrebări și răspunsuri a sfântului Anastasie, tipărită în Îndreptarea legii cu Dumnezeu la Târgoviște în 1652, sub domnia lui Matei Basarab, despre zidirea omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
din Principele, sugerăm că o lectură prin confruntare (afirmație-negație) ar fi mai profitabilă. S-ar releva astfel, imediat, noima "dialogului" între un italian, om de rînd cu funcții în stat și inteligență politică, și un german născut în purpură regală, despărțiți, în plus, prin două secole de istorie. Publicate alături, cele două texte se deschid receptării comparate și libere de orice constrîngeri. * * * Anexăm volumului, de asemenea, într-o primă traducere în limba română, prefața Ducelui B. Mussolini la Principele, după ediția
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înăbușită: ― Nu-l mai satură Dumnezeu de moșii, mînca-l-ar viermii să-l mănînce! Miron Iuga rămase pe loc ca un stâlp. Se uita după dânșii și nu mai auzea nici cârâitul găinilor, nici răgetul unei vaci care-și chema vițelul despărțit. Prin creieri îi alerga mereu același gînd: "Pămînt și iar pământ, atâta știu netrebnicii!" Când se întoarse, în portița dinspre conac, văzu pe Grigore cu Titu Herdelea. Hoinăriseră pe câmp ca să profite de vremea frumoasă. ― Ce faci aici, tată? zise
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
limbii primare, protosau străromâne, premergătoare despărțirii celor patru dialecte (daco-, megleno-, istro-român și aromân). În ceea ce privește limba "străromână", cele mai tipice trăsături ale limbii române se găsesc în toate dialecteleîn epoca de formare a limbii române, strămoșii noștri nu erau încă despărțiți, exista o comunitate geografică în continuitate a celor ce vorbeau această limbă. În epoca menționată, încă nedivizată în patru dialecte, dăinuia (exista) limba străromână. Dezvoltarea în același sens a dialectelor (cele patru) presupune o comunitate geografică pentru (a) străromâni, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și voievod, adică conducător militar. Întemeierea statelor medievale românești a însemnat trecerea de la "țară" (terra) la stat (regnum).1 De ce au fost două state românești ? În legătură cu întemeierea statului, la români, se pune problema: de ce au fost două state medievale, rămase despărțite timp de secole ?! Nu este vorba la noi despre o împărțire pe provincii istorice, republici sau landuri, ca în Italia sau Germania, ci de o dualitate statală medievală românească. Una din cauzele despărțirii, consideră Panaitescu, a fost aspectul geografic al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]