790 matches
-
pe care îi strică un ins venit de pe planeta noastră, conținea ceva asemănător, dar autorul parcă știa că acest om ridicol, în pragul sinuciderii, cunoscuse și el odată astfel de oameni fericiți, deci ei existau și numai el, eroul, era disperat, nu și autorul... Aici însă scriitorul pătrundea atât de adânc în el însuși încît, revenind la suprafață, ne transmitea acest mesaj infam, ca o profeție de care noi, oamenii, nu mai puteam să nu mai ținem seama de-aici înainte
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acest fel, doi cerbi în mlaștină. Ca de obicei, pescarii se strânseseră la marginea cătunului și se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se umpluse de sânge. Când Dinu a gonit alți doi cerbi din pădure, Profetul s-a desprins dintre pescarii care urmăreau nemișcați, tăcuți, masacrul, a înaintat cu pași grei, l-a luat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scară largă în semn de răspuns la vitregiile naturii, că doar erupțiile, cutremurele, tsunami și taifunurile au fost parte din farmecul etern al arhipelagului, niponii s-au văzut, în premieră, confruntați cu distrugerea sistematică operată de om. Dar n-au disperat. Pentru ei, atunci, nu s-a ivit nici un deus ex machina economic, precum planul Marshall din Europa Occidentală. Ziua de muncă începea dimineață devreme și se termina mult după apusul soarelui. Unele firme chiar și-au încurajat angajații să doarmă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
1673, când Dimitrie Barila, mult mai cunoscut sub numele său de mitropolit, Dosoftei, își publică Psaltirea în versuri (și aceea fiind, ce-i drept, doar o traducere, cu mijloace artistice superioare, a textului veterotestamentar). Doare, nu-i așa? Să nu disperăm însă. Or fi fost japonezii mai buni la istorie sau la poezie lirică, dar, își spune cu obidă cititorul de astăzi, trebuie să ne luăm revanșa la proză. Să vedem, așadar, cum stau lucrurile mai îndeaproape. Primele mari romane japoneze
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mele sunt oameni. Marionete frumoase și prostuțe. Dar nu știu dacă seara trebuie să mă așez în genunchi pe podea și cu mâinile împreunate sau pot să stau să mă uit la cartonașe ore-n șir. Balonașul e ca mine, disperat după ele. Poate lumea mea seamănă puțin cu a lui. Mă ntreb unde îi sunt chestiile alea pe care le pui în urechi și din care zice lumea că ies sunete, alea pe care le am și eu. Dacă auzim
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
sfia să-și mărturisească vârsta. În fond, nu sunt chiar atât de mulți cei care ajung la 70 de ani. Credea cu multă fermitate în Dumnezeu și era convinsă că toate acțiunile sale o vor duce la liman. N-a disperat nici când a fost nevoită să descâlcească nesăbuințele în care se vârâse fiul ei, mai mult ghicite de ea decât spuse de el. Nici când fiică-sa, bolnavă, a plecat în străinătate și a anunțat-o mult mai târziu, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ca o cloacă. Vitrinele se schimbă în sfârșit după multe luni, dar arată la fel de anoste. Detalii, uluitor de multe detalii se așează în straturi dense în mintea lui. Merge și crede că e foarte singur, se simte foarte singur, e disperat. Convins că într-o asemenea stare nu i-ar trebui decât un singur pas pentru a se sinucide, n-ar ști nimeni și n-ar interveni nimeni, dar refuzând chiar să admită acea posibilitate, pentru că n-ar fi decât lașitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
buruieni. Liniștindu-se singur, se uită În jos la figura care moțăia. În fața lui, purtînd o salopetă de zbor pătată de sînge, cu Însemnele unui grup special de atac, era trupul tînărului pilot japonez. 41 Misiune de salvare Jim era disperat. Turtind iarba cu mîinile, Își făcu un mic culcuș, lîngă japonez. Pilotul zăcea În salopeta lui, cu un braț sub spate. Fusese aruncat pe pantă, spre canal, iar picioarele Îi erau prinse sub el. Genunchiul drept atingea apa, care Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
implooor, nu râde! miorlăi Iancu, simțind cum îl frige soba. ― Dar ce ți-a venit, moțule, să-ți pui hainele alea pe tine? Arăți ca un brotac îm... îm... păiat. Și clucereasa izbucni iar în hohote. ― Nu râde, maman! Sunt disperat. Trebuie să merg degrabă la croitor. Am nevoie de haine. Și repede. Nu mai spune! Dar văd aici o grămadă de haine, care mai de care mai frumoase, unele chiar deosebite. ― Ei, nu, maman! Nu înțelegi? Am nevoie de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
puțin obscenitățile și jignirile. M-am gândit totuși că metafora cu șobolanul și veverița, sau șobolanul-veveriță sau veverița-șobolan a fost evocatoare, ba chiar excelentă. În noaptea întunecată a conferinței tale dubioase, unicul tău ascultător va fi probabil vreun bibliotecar bătrân, disperat de singurătate, care văzând lumină la fereastra sălii de conferință, va intra plin de nădejdea de a scăpa de frigul și ororile iadului său personal. Acolo, în sală, așezat în fața podiumului, singur, cu trupul gârbovit, ascultându-ți vocea care trezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Gary cel Mare și Eric le-au spus tuturor din nenorocita asta de secție. — Inspectorul Insch a spus să mergeți direct În sala de ședințe. Logan privi În jos la pantalonii săi uzi leoarcă și la costumul său boțit. Era disperat după un duș și un rând de haine uscate. — Poate să aștepte 15-20 de minute? Întrebă el. Sergentul scutură din cap. — Nu. Inspectorul a fost foarte precis. Imediat ce ajunge, În sala de ședințe. În timp ce Steve dispăru pentru a se usca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dar nu știu dacă are vreo legătură cu cazul nostru. — Păi, am trecut pe la secția Wilshire și-am verificat raportul. Pare curat. Nu există semne de intrare prin efracție sau de violență. Fata lui Hartshorn zice că tăticul ei era disperat din cauza marelui juriu al tău. Danny simți că se enervează. Îi reveni în minte scena cu De Haven: știau, știau, știau! Gata cu Ted cel Roșu. — Jack, ai ceva nou pentru mine? Shortell zise: — Ceva nou-nouț. Am stat toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
năvăleau înăuntru peste bord și azvârliți în larg. La strigătul meu, Tanaka Tarozaemon veni în fugă pe culoar cu sabia. Am țipat la el să-i stăvilească pe negustori. Tanaka își trase sabia și urlă la negustorii care se năpusteau desperați pe scară. Negustorii șovăiră, dar se opriră. Corabia începu să miște înainte și înapoi, nu numai să se legene. Eu mă străduiam din răsputeri să rămân sprijinit de perete. De pe punte răsuna doar un vuiet năprasnic de talazuri ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să rămân sprijinit de perete. De pe punte răsuna doar un vuiet năprasnic de talazuri ca o bubuitură de tun, iar cala vuia și ea toată de bufnituri și ciocnete de lucruri care cădeau și se spărgeau. Neîncetat se auzeau țipete desperate de oameni. Am încercat să mă întorc în cabină, dar nici nu mai puteam să mă mișc. M-am târât în patru labe ca un câine pe coridorul plin de apă și până la urmă am ajuns înapoi la cabină. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
apropiat, au început să arunce peste noi plasele pline cu pietre. Auzisem și eu că indienii aruncă pietre înfășurate în plase. Cu astfel de arme s-au luptat când au venit străbunii noștri să cucerească Nueva España. Eu mă străduiam disperat să-mi liniștesc calul, iar japonezii, la porunca tăioasă a lui Tanaka încercau să se ascundă în umbra cactușilor. Unul mai puțin iute de picior se prăbuși la pământ. Era unul dintre însoțitorii lui Tanaka. Acesta alergă de sub cactusul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de două ore. în vama din Moldova, unde am ajuns cu greu din cauza stratului gros de zăpadă, aveam să constat că mi-am pierdut buletinul de identitate, atunci se putea trece Prutul în Basarabia, doar prezentând buletinul de identitate. Eram disperat. șoferul autobuzului de pe ruta Bălți îIași, un om de suflet, a făcut totul să mă ajute. A vorbit cu grănicerii de pe ambele maluri de Prut și am reușit să trec, altfel nu știu ce făceam pe un așa viscol. Tot domnia-sa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
lor. Ei nu așteaptă nici glorie, nici decorații... doar nu sunt combatanți. Singura lor răsplată e însuși zborul... Spre sfârșitul primei părți a campaniei din Răsărit, George Balș număra 300 ore pe "tărtăcuța" lui, iar Costel Sideri ar fi fost disperat să aibă mai puțin... și erau încântați amândoi... * Ca și avioanele de legătură, acele ale "L.A.R.E.S."-ului sunt zilnic pe aici. Ca și piloții de legătură, cei de linie nu sunt nici ei combatanți. Nici ei nu caută glorie, nici
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
luptă cu toată ardoarea, cu toată încordarea de care ești capabil!... (...); nu aluneca să compari realul posibil cu idealul etic! nu uita că o generație este un derivat istoric, care a moștenit păcate și va lăsa păcate de moștenire! nu despera de îndreptarea relelor materiale și de cucerirea unei stări mai bune de omenie și de dreptate! Nu te uita în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
luptă cu toată ardoarea, cu toată încordarea de care ești capabil!... (...); nu aluneca să compari realul posibil cu idealul etic! nu uita că o generație este un derivat istoric, care a moștenit păcate și va lăsa păcate de moștenire! nu despera de îndreptarea relelor materiale și de cucerirea unei stări mai bune de omenie și de dreptate! Nu te uita în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poem scris in su 'l mio primo giovenile errore / quand'era in parte altr'uom da quel ch'i' sono. Se numește Poetul își declină faima și se dedică tuturor celor care știu că sunt pelerini pe aici, dar nu disperă: Se întoarse și spuse am cunoscut totul dar am venit prea târziu. Acum în vârsta de fier nici un mesaj nu animă vocile mele vocile spun bine căci pe mai multe vorbesc dar într-o singură limbă limba din care toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrierile ultimului scriitor. Fără îndoială, scriitorul ăla n-ar exista dacă n-ar fi însoțit, ca de umbra lui, de un critic. Și dacă scriitorul (ultimul, totuși, ar trebui să fie, ca și primul, poet), deci dacă scriitorul ar fi disperat, criticul și-ar spune: dar atunci pot să-l citesc pe Dante, sau pe Shakespeare... Bănuiesc că un critic, cinic fiind, ar privi cosmic: s-ar întrista ziua și s-ar însenina noaptea. Altfel, ce ne lipsește pentru a avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rechinul care se freacă de chila ambarcațiunii mele m-ar înșfăca astăzi, lucrul n-ar avea importanță, din moment ce mai târziu ar fi găsită cartea mea. Dacă, dimpotrivă, aș ști că ambarcațiunea și jurnalul meu ar sfârși în flăcări, aș fi disperat, fiindcă ar dispărea impulsul meu de viață” . 12: Experiența Zhuangzi: odată visam că eram un fluture care zbura și mă simțeam fericit; nu mai știam că sunt Zhuangzi. Și nu știu dacă am fost Zhuangzi visând că e fluture sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Duh din Comentariul neterminat la Scrisoarea către romani. Augustin pleacă de la analiza formulei pauline de salut, „har și pace” (charis, eirene), afirmând că acestea sunt două denumiri ale Sfântului Duh, neinvocat explicit de apostol: „Păcătuiește împotriva Duhului Sfânt cel care, disperând sau bătându-și joc sau disprețuind cuvântul (praedicationem) harului (gratia), prin care se dezleagă păcatele, și al păcii, prin care ne împăcăm cu Dumnezeu, refuză să se pocăiască de păcatele sale și decide să persiste (perdurandum esse) în dulceața (suavitas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
prelungit jocul cu 4 minute, iar în ultimele secvențe, Alexandru a expediat un șut înșelător la colțul lung de la circa 20 de metri lateral stânga, stabilind și scorul final. Pentru a fi corecți, trebuie spus că “fluierașul” romașcan le-a disperat și pe gazde în repriza secundă cu mai multe decizii anapoda, individul lăsând impresia că a citit pe undeva că sa abrogat legea avantajului. FCM Bacău (prima repriză): Roca - Codreanu, Lozneanu, Ursu, Eudean - Huiban, Taban, Apostol, Doboș - Vraciu, Boghian. FCM
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pestriță din Blocul Yakubian este prezentată de către Alaa al-Aswani cu umor și cu o aparentă indiferență. Întâlnim tot felul de personaje-tip: frumoasa secretară care-și seduce șeful, bătrânul om de afaceri bogat, tânărul sărac care cade în extremism, aristocratul disperat ce-și caută refugiul în hașiș, intelectualul homosexual etc. Blocul Yakubian, deși este considerată o carte deranjantă, în care se amestecă sexualitatea, corupția, tortura, dezintegrarea societății arabe, a reușit totuși să se sustragă cenzurii. Cairo, în ciuda decadenței sale, rămâne un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]