615 matches
-
Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza orbitoare a farului vechi. Promenada înserării pe faleză. În ușă, la discoteca Albatros, o fată despletită cîntă la muzicuță. 3. "Faleza", cu restaurantul Farul, cu ceva din vechea Sulină, o casă frumoasă, nealterată de avîntul înnoirilor, cu două minijupițe locale, sfidînd proletara ținută obligatorie. Pe verso: Vasele mari luminate. Multe străine, păzite de militari. Femeia neagră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre. Copacii vor rămâne goi de frunze, goi de păsări. Câtă melancolie se așterne pe acest prag al verii ce a trecut și al iernii care va veni ! Laura-Ștefania Arhip AMURG DE TOAMNĂ Este o seară de toamnă răcoroasă. Hohotirea despletită a vântului mătură frunzele căzute din copacii cu veșmânt de aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și obiecte ale vieții cotidiene sunt dislocate din contextul originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de a influența mediul natural și social: Tot În județul Turda, fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopții goale și despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se culcă una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază care sugerează sălbăticia, statutul „natural”, În antiteză cu hainele și Împletirea părului, adaosuri și operații prin excelență culturale, care plasează femeile Într-o ierarhie și comunică rolurile sociale care derivă de aici. Deși vizează obținerea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți, era departe cu Prichindel. Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe dasupra capului lui Prichindel părul ei bălan despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbranicul vioriu țesut în fluturi și-n fire de argint, cu care era învăluită... Mult au alergat așa... Să stăm, să mai răsuflăm! a zis Prichindel amețit, când au
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pleca într-o aventuroasă cercetare plină de surprize.” Situația nu se va schimba radical în romane, numai că reprezentarea caracterologiei va deveni mai echilibrată, pe măsura progresului pe care îl face realismul practicat de autoare. Inițiat în 1926 de Fecioarele despletite, ciclul familiei Hallipa atinge apogeul prin Concert din muzică de Bach (1927) și prin Drumul ascuns (1932), pentru a se sfârși în amplitudinea oarecum mediocră a construcției de tentativă sau, în orice caz, de tangență proustiană Rădăcini (I-II, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
competiție proprie sufletului modern. TUDOR VIANU Operă de maturitate, ciclul Hallipilor închide între coperțile sale toate datele experienței cuprinse în „documentele sufletești” din volumele anterioare, deschizând în aceeași măsură perspective noi pentru arhitectura romanului modern. Altfel spus, prozatorul din Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns reia întreaga problematică psihologică din Ape adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzei, Balaurul, Romanță provincială și Desenuri tragice, își proiectează materia epică în limitele unei structuri romanești, riguros organizată, asamblată în jurul unui nucleu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
din cărțile precedente pentru a se constitui sub semnul romanescului. IOAN HOLBAN SCRIERI: Ape adânci, București, 1919; Bătrânul, București, 1920; Sfinxul, București, 1920; Femeia în fața oglinzei, București, 1921; Balaurul, București, 1923; Romanul Adrianei, București, 1924; Romanță provincială, București, 1925; Fecioarele despletite, București, 1926; Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, București, 1926; Concert din muzică de Bach, București, 1927; Desenuri tragice, București, 1927; Drumul ascuns, București, 1932; Logodnicul, București, 1935; Rădăcini, I-II, București, 1938; Concert din muzică de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
București, 1972-1988; Sangvine, îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Sărbătorile în familie, îngr. Eugenia Tudor-Anton, București, 1976; Nuvele. Povestiri, îngr. Eugenia Tudor-Anton, Mihai Dascal și Viola Vancea, București, 1980; Arabescul amintirii, îngr. și pref. Dimitrie Stamatiadi, București, 1986; Fecioarele despletite. Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, pref. Doina Modola, Cluj-Napoca, 1986; Femeia în fața oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter, București, 1988; Omul care a trecut, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 1991; Ciclul familiei Halippa, I-II, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 2002-2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau Șoimanele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine cu părul prins în turbionul febricitat al pasiunii 339. Semnificativ pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câmp floral, care o înconjoară. Ea păstrează o relație metonimică cu florile pe care le ține cu un gest absent, nu există tablou care să omită detaliul floral. Pallady exagerază puțin statura ei pentru a realiza un efect de longilinitate. Despletită, cu picioarele goale în iarbă și un aer pierdut, Ofelia este una din încarnările Melacoliei simboliste, o ipostază a alienării trecută printr-un filtru poetic. În același registru ar putea intra o ilustrată a lui Kimon Loghi intitulată Gioconda, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]