608 matches
-
10, liniile 4-6: „Veți mânca [din prada dușmanilor voștri ... și ei își vor săpa] mormintele [... și vă veți purifica de toat]e cadavrele lor ...”). Acest lucru explică semnificația episodului din Sulul Războiului, unde se face referință la oamenii care îi „despoaie pe cei uciși, jefuiesc prada, purifică țara ...” (1QM 7,2-3, cursiv adăugat). Purificarea țării ar include arderea cadavrelor dușmanilor. În secțiunea despre sfințenie, Sulul Templului îi poruncește lui Israel: „Pentru că ești un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău [Dt 14
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
precious square of sense possesses, And find I am alone felicitate În your dear Highness' love. CORDELIA: [Aside] Then poor Cordelia! And yet not șo, since I am sure my love's More ponderous than my tongue. (De azi ne despuiem de-a stăpîni, De teritorii și de griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după manuscrise de un alt prieten al poetului, Claude Sernet (Mihail Cosma), și va ieși în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
acțiunea, din moment ce li se refuză diferitelor locuri orice influență asupra personajelor. Va fi o cameră, un vestibul, o pădure, o intersecție; va fi suficientă chiar și o tăbliță. Drama există numai în om, în acest om convențional care a fost despuiat de trupul său, care nu mai este un produs al solului, care nu mai este scăldat de aerul natal. Asistăm numai la lucrarea unei mașinării intelectuale, plasate de o parte, funcționând în abstract. Nu voi discuta aici dacă este mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mare transfigurare finală. Ideea unui sfârșit, al unui „ultim tur (ap¶ma urva¶sa) al existenței” (Yasna 51, 6; cf. Yasna 43, 5) face parte, În orice caz, din gândirea gathică (Boyce, 1992, pp. 76 sqq.), iar Încercarea de a despuia bogata terminologia gathică de orice valoare escatologică, făcută mai ales de H. Humbach și J. Kellens, este exagerată și, pe ansamblu, puțin convingătoare. În schimb, o escatologie reală individuală și generală se exprimă În G³th³ prin credința În supraviețuirea sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oameni de trecut, ci tot ce Îi despărțea de el. Prezentul nu era moștenitorul istoriei, ci orfanul ei, rupt de vremurile de altădată, de acea lume dispărută. În Europa de Est, nostalgia nu era altceva decât dorul de certitudinile pierdute ale comunismului, despuiat În amintire de părțile-i sumbre. În 2003, Muzeul de Arte Decorative din Praga a organizat o expoziție de „haine de dinaintea revoluției”: ghete, rochii, lenjerie și alte obiecte dintr-o lume care dispăruse cu numai 14 ani În urmă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
profonds,/Îl est la source d'où la nuit/ Coule doucement par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de bani. Cu siguranță, arendașii, mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba de pe spinarea bieților țărani. Dinu Păturică se Întoarce din acest turneu cu 500 de pungi de bani. (vezi cap. „Una
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]