1,580 matches
-
subliniat importanța "Clauzei" pentru dezvoltarea comerțului între cele două țări1671. Unii congresmeni și reprezentanți ai Administrației auziseră, însă, niște povești neliniștitoare despre România. În iulie, Comisia Camerei Reprezentanților de pe lîngă Subcomitetul Afacerilor Externe pentru Europa a susținut audieri pe tema destinderii politice. Printre documentele aduse ca probe se afla un raport al Departamentului de Stat despre procedurile românești de emigrare. Vizele costau aproximativ 300 de dolari. Și totuși, Biroul de Pașapoarte din București pretindea o sumă suplimentară, echivalentă cu 50 de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de natură internă și el se aștepta mai curînd la o scădere decît la o creștere a numărului de persoane care doreau să emigreze 1682. În acest timp, Administrația s-a lovit de o altă piedică în efortul său în vederea destinderii, care venea, de această dată, din partea senatorului Adlai Stevenson, președintele Comisiei de Bănci a Senatului pentru Finanțe Internaționale. Stevenson nu a aprobat hotărîrea din martie 1974, a procurorului general, luată în numele Eximbank 1683. Atît el, cît și Jackson voiau să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
va fi venit în fața Comitetului, pentru a răspunde la întrebări 1689. Kissinger s-a prezentat în fața acestuia, pe 3 decembrie. Secretarul de stat nu a pomenit nimic despre scrisoarea lui Gromîko, de pe 26 octombrie, ci a încercat să pledeze pentru destindere. El a spus Comitetului că a primit asigurări din partea sovieticilor că nu vor pune nici un obstacol nejustificat în calea celor ce doreau să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de derogare de la amendamentul Jackson-Vanik și, în consecință, nu se poate supune hotărîrilor acordului comercial din 1972. Kissinger a făcut apoi, pe 14 ianuarie, o declarație publică privind poziția adoptată de Uniunea Sovietică. Proiectul Legii reformei comerciale nu a înlesnit destinderea sovieto- americană, așa cum se scontase inițial, în schimb a oferit României posibilitatea de a obține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Mai întîi, Bucureștiul trebuia să negocieze un acord bilateral cu Washingtonul și apoi să îndeplinească toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În vreme ce Congresul vota tratatul comercial, președintele Ford a plecat în Europa pe 26 iulie, pentru a semna Tratatul de la Helsinki sau Legea finală 1748. Acest tratat a pornit de la o sugestie din 1966 a sovieticilor, care propuseseră o conferință pentru destindere politică și cooperare economică. Treptat, au ajuns să fie incluse și Statele Unite în această propunere, în special pentru a îndepărta teama de o invazie sovietică, după cea din Cehoslovacia. Primele convorbiri pentru o Conferință de Securitate și Cooperare în Europa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să țină cont de principiul moralității în politica externă. Semnele acestei schimbări au devenit evidente în timpul Administrației Ford. În iulie 1975, președintele a participat cu entuziasm la lansarea navei Apollo-Soyuz, de la Cape Kennedy. În martie 1976, el a eliminat cuvîntul "destindere" din limbajul său de campanie 1815. Forța crescîndă a mișcării care asocia drepturile omului cu politica externă americană avea să se facă în curînd simțită la audierile susținute de Congres privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Între timp
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vară în România 1972. Acest rezumat de zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de a lua, în ceea ce privește politica externă, inițiative independente de Moscova, mai ales pentru Orientul Mijlociu. Deși în raport se arăta că procedurile de emigrare sînt greoaie și de durată, se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cînd Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru condamnarea invaziei sovietice, delegatul român s-a abținut. Cu toate acestea, în cursul dezbaterilor, delegatul român Teodor Marinescu a spus că situația "periclitează în mod serios pacea și continuarea politicii de destindere" și a pledat pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan 2041. Moscova pretindea însă mai mult decît tăcere din partea Bucureștiului. Pe 31 ianuarie, ministrul sovietic de Externe, Andrei Gromîko, a vizitat România, pentru a discuta cu Ceaușescu. Pe 2 februarie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
păsuit cu încă trei ani, după care urma să-și achite datoriile în șapte tranșe bianuale. Negocierile cu băncile comerciale au continuat pînă în noiembrie 2157. În acest timp, relațiile între București și Washington au continuat în aceeași atmosferă de destindere. În februarie 1982, Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților și-a început audierile pe tema Persecuția religioasă ca încălcare a drepturilor omului. În cursul celor zece zile de audieri, România nu s-a aflat în centrul atenției 2158. Avînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Și în sfîrșit, alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în locul lui Constantin Cernenko, decedat pe 10 martie 1985, a avut și ea un anume impact asupra relațiilor româno-americane. O dată cu sprijinul acordat de Gorbaciov destinderii, dezarmării și păcii mondiale se încheia și "devierea românească". Dorința lui de a veni în întîmpinarea obiectivelor politicii externe promovate de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a unei politici externe "rebele", imagine pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cele prin care România se deosebea de Moscova, Gorbaciov priva Bucureștiul de "nonconformismul" lui. Nu mai rămînea decît o realitate hîdă, plină de abuzuri și lipsuri, care îi repugna pînă și Moscovei. În momentul în care Gorbaciov a trecut pragul destinderii, către o Europă a secolului XXI, toleranța Washingtonului față de comportamentul României a devenit un obstacol în calea relațiilor sovieto-americane. Încălcările drepturilor omului îndreptățeau Congresul să anuleze "Clauza națiunii celei mai favorizate", dar motivul acesta exista încă din 1948. Deși decizia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bibliografie 2 1 Prefață Generalități: Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale Promisiuni amîmate Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu Ratarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik Un acord comercial româno-american și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dobândit iertarea dacă în prealabil nu a ars cauzele și mijloacele prin care a căzut în acele nelegiuiri (cap. 11). Convorbirea a XXI-a (36 capitole) dezbate prin intermediul Avvei Theonas despre îngăduințele din zilele Cincizecimii și se referă la destinderea sau îmblânzirea postului pe durata celor 50 de zile dintre Paști și Rusalii. În primele 10 capitole este prezentat cazul părintelui Theonas care, inițial, a fost căsătorit, iar mai apoi s-a retras în mănăstire. Cassian nu era împotriva căsătoriei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
preocupare majoră era introducerea drepturilor omului în Europa sovietică. Timpul nu a fost favorabil UCDEC-ului: plictiseala americanilor, care a dus la tăierea resurselor financiare, menținerea unui discurs de război rece la exilați, cînd lumea intra într-o fază de destindere și cînd Sfîntul Scaun inaugura o Ostpolitik, existența disputelor din interior, toate acestea au condus la o anumită paralizie. Ultimul congres al UCDEC a avut loc la New York, în decembrie 1971. Unele grupuri naționale au avut totuși o activitate mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care mă amenință acum. Nu pot vedea cum aș putea să suport această viață. O văd drept o viață în care trebuie să mă tem în fiecare zi de seara care îmi aduce doar o tristețe surdă.“106 Seara, perioada destinderii și odihnei pentru cei care lucrau în spital, era cea în care gândurile negre reveneau cu cea mai mare putere. De la farmacie, Wittgenstein a fost transferat curând într-o unitate care făcea cercetări asupra șocului. În noiembrie 1942, această unitate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este însă puternică înclinația de a crede că trebuie să existe un element comun. Tot așa în cazul unor noțiuni ca sforțare și destindere. Pentru a contracara această tendință a gândirii este important să se arate cât de diferite sunt situațiile în care folosim aceste cuvinte: cineva ridică o greutate și apoi simte o ușurare lăsând-o jos; cineva aleargă și apoi se odihnește
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și apoi se odihnește; cineva caută soluția unei probleme, o găsește printr-un efort semnificativ și apoi se destinde. S-ar părea că în aceste activități și stări atât de diferite ar exista ceva comun, desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun.» - «Ce au în comun, o sforțare mintală sau una fizică?» - «Nu știu, dar o asemenea asemănare există în mod evident.» [Ă] Dacă nu poți însă să spui de ce gen este ceea ce e comun, nu dai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fiecărui colectiv didactic există anumite evenimente, date importante care țin de tradiții. Asemenea sărbători pot fi începutul și sfârșitul anului școlar, ziua școlii, sărbătorirea zilei de 8 Martie etc. Directorul trebuie să folosească aceste prilejuri pentru a organiza momente de destindere, dându-le cadrelor didactice posibilitatea să se cunoască mai bine, contribuind prin aceasta la sudarea colectivului. Directorul și, alături de el, toate cadrele didactice trebuie să lupte necontenit pentru creșterea prestigiului unității respective. Se știe că prestigiul unei școli este creat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai ales prin ”construcția bazei”, cu efect de reechilibrare neurovegetativă; determinarea producerii unor efecte subiective, care se exprimă printr-o senzație de bună dispoziție, un plus de energie și inițiativă (în cazul masajului stimulator) și printr-o stare de relaxare, destindere și deconectare (în cazul masajului relaxator), aceste efecte de ordin psihic depinzând atât de metodele și tehnicile aplicate, cât mai ales de reflexele vegetative stimulate, prin folosirea tuturor procedeelor și tehnicilor de masaj, dar datorându se cu deosebire, metodelor terapeutice
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
decât în lombalgii și lombosciatică; importanța mai mare a acestui obiectiv vizează, mai degrabă, fascia lata și bandeleta ilio tibială, unde aplicarea masajului trebuie să urmărească prelucrarea corespunzătoare a inserției inferioare a tractusului fibros. Masajul cu adresabilitate musculară va urmări destinderea contracturilor descoperite ̀ n timpul examinării palpatorii, la nivelul fesirului mic și mijlociu și tensorului fasciei lata; ̀ n acest scop, se vor folosi presiuni profunde, executate ̀ n ritm lent, cu o intensitate dozată în funcție de gradul de toleranță al
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
clădit a unor formațiuni statale românești. Probabil cu sprijinul unor elite turanice, au fost trezite din somnul milenar țări avându-și leagănul în spațiul românesc (ilustrativă fiind în acest sens dinastia Basarabilor). Nașterea lor s-a făcut grație mai ales destinderii situației politice regionale. Invazia mongolă spulberase sau slăbise puterile care se învecinau și chiar controlau părți din teritoriile noastre (Rusia Kieveană, Ungaria și Polonia). Nu întâmplător, popoare vechi, adormite politic până atunci, s-au sculat și au întemeiat structuri politice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de putere asupra direcției vieților noastre triumfă, obiectele tehnice care simbolizează puterea virilă tind să piardă din aspectul lor agresiv și cuceritor. Dovadă noile forme rotunjite și îndulcite ale automobilului, forme care revalorizează dimensiunile de habitabilitate și de confort, de destindere și de securitate. Și din ce în ce mai multe obiecte și ambiente ilustrează în prezent această „feminizare” stilistică. Regresia logicii standing-ului, reducerea imaginii virile a produselor: două manifestări ale aceleiași culturi hiperconsumatoriste, mai mult emoțională decât demonstrativă, mai mult senzitivă decât ostentativă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ca aducând mai mult sau mai puțin cu o corvoadă, dar același procentaj asimilează cumpărăturile cu plăcerea 9. Astfel, într-un timp când complexele comerciale atrag ca un magnet mulțimile, motivul cel mai frecvent avansat de vizitatori este nevoia de destindere. Pe la jumătatea anilor 1980, centrele comerciale erau unul dintre locurile preferate de petrecere a timpului liber pentru adolescenții americani 10. Activitatea de consum concepută ca mod de viață și sursă a plăcerilor și-a făcut apariția în secolul al XIX
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]