691 matches
-
uitase în graba cu care s a zorit să plece la drum, tocmai cheia cu care ar fi trebuit să deschidă porțile fericirii lor. - «Nu-i bai, zise feciorul ce la drum se arătase, dacă nu prea vorbăreț, altfel foarte destoinic, merg fain frumos acasă și măntorc minten cu cheia». Ce-i drept n-a plecat chiar în clipa aceea, mai întâi l-a ajutat pe proaspătul mire să degajeze ușa cabanei în care nu era chip să intri fără cheie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
De aceea s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri de elită din armata de linie a imperiului, iar trupa constituită din tineri iobagi destoinici ai nației majoritare din zona de graniță a imperiului, adică în acest caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Căci notariul nostru zace. Cu primariu-s mânios Și-mi face cartea pe dos! (Cântec popular din Ardeal) 1. Primăria Încă dela începutul începuturilor organizării vieții sociale în obști, oamenii nu se puteau descurca dacă unul, de regulă cel mai destoinic dintre ei nu era șeful, pe care membrii respectivei colectivități îl alegeau, îl respectau și îl învesteau cu anumite prerogative, uneori chiar cu puteri depline asupra celorlalți. Numai așa echipa, clanul, satul, comuna, tribul sau ginta, având șansa să supraviețuiască
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
profesionale, pentru a fi lideri autentici, recunoscuți și stimați de elevi și de cadrele didactice. Și acum mai nutresc convingerea că școala, pentru a răspunde comandamentelor sociale pentru care a fost creată, trebuie să aibă în fruntea ei oameni competenți, destoinici și devotați idealurilor educative ale vremii. Dar, se pare că în această perioadă de tranziție îndelungată și bulversată, singurul criteriu după care sunt aleși și promovați directorii de școli este culoarea politică. Cei care procedează astfel, greșesc fundamental. Școala se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
număr: "Suntem la o răspântie a istoriei noastre sociale. Opera regeneratorilor a trecut culmea și începe a coborî. Idealul "marei generații" cum a fost numită, în multe, foarte multe părți a fost atins, iar formele diferite și-au găsit întrupători destoinici dându-ne icoana, câteodată strălucită, mai des întunecată a faptelor și viselor unor vremi, ce sunt pe geana apusului. Se lămurește ceasul Epigonilor, fie că luați acest cuvânt în înțelesul lui primitiv de urmași, fie că-l colorați cu ironia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
asta, se ridică o maistră de la altă secție, care făcea parte din prezidiu ca delegată la alegeri din partea comitetului sindicatului pe combinat și spune: Eu propun în funcția de președinte pe tovarășul Teodorescu. Un murmur a străbătut sala. Teodorescu, muncitor destoinic și ager, fusese și pînă acum președinte de sindicat pe secție, dar muncitorii ar fi vrut mult să-l știe în funcția asta pe maistrul Cornea, fost în tinerețe muncitor într-un centru minier, foarte bun meseriaș, dar "rău" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
v-o dau dumneavoastră că eu mi-am terminat treaba aici. Facem și fereastră? Nu, că aici nu se lucrează decît la pornire, pînă se trec comenzile pe dispecerul central. Cum ziceți dumneavoastră, spune maistrul, pornind alături de mine spre clădire. Destoinic om! O dată nu l-am auzit spunînd că nu se poate. Pentru orice defecțiune sau lucru nou găsește pînă la urmă o soluție. În timp ce alți maiștri principali sînt "domni", umblînd parcă ar avea mănuși albe, dînd doar indicații, Cornea pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu mîneca aspră de azbest după fiecare strănut. Cum îți merge Sinteza? îl întreb pe Vlad. Întreabă-l pe Iordache, el e șeful, îmi răspunde Vlad indiferent. Știu că merge foarte bine, spun eu. Asta înseamnă că are un șef destoinic, adaug, privindu-l pe Vlad, să-i văd reacția. Vlad tace și privește cadranele indicatoare, fluierînd încet o melodie. Nu vrea deloc să răspundă provocării mele. Spune-mi, Vlade, îl întreb, ce-ai simțit cînd ai aflat că Iordache a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Spectacolul antisemit trebuie să continue, chiar și fără evrei ! 5. Xenocid ritual ? Sacrificii umane simbolice Sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă, de-a lungul timpului, unui șir de modificări care au vizat „Îmblânzirea” ritualului : de la sacrificarea celui mai destoinic reprezentant al comunității la jertfirea unui om considerat a fi „de rangul doi” (infirm, prizonier, străin etc.). Ulterior - trecând prin practica sacrificiilor de animale (vezi Înlocuirea pe altar a Ifigeniei cu o căprioară și a lui Isaac cu un berbec
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
citation> (87) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”17 noiembrie 1974”> Dragă Costică, Răspund abia azi la scrisoarea primită acum o săptămînă. Am fost emoționat de urările scrise de Ducu cu mîna lui. Ne bucurăm că avem un fin destoinic și doritor de pe acum de a fi un devotat al condeiului. Veștile - diverse - pe care mi le-ai dat m-au neliniștit. Cu apendicita trebuie s-o rezolvi repede ca să nu se ivească ceva neașteptat. Te asigur că operația e
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că de acum - după ce Ministerul îmi validează concursul - am și eu dreptul să fac parte dintr-o comisie de doctorat. Cine știe! Azi, începe școala. Cum Ducu pășește prima dată pragul școlii, noi îi urăm cu toții să fie un elev destoinic și viteaz (l-am văzut că se cam bate cu băieții!). în așteptarea revederii, fiți sănătoși și fericiți. Mihai Drăgan P.S. Dacă ai Ramuri din 1969 (cred!), decupează traducerile filosofice ale lui Maiorescu, cîte s au publicat. Mi-au scăpat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de fapt, vom cita din procesul verbal numărul 3604/25 august 1877, Încheiat de polițai: „Subsemnatul Gheorghe Alexandrescu (...) primind astăzi pe individul Costache Cristea spre a se statornici În acest orașu unde are fimeie și copii”. Iată măsurile luate de destoinicul organ al legii: „Imediat am adusu mai Întâi Înaintea noastră pe fimeia Nastasie Criste declarată de consoarta numitului”. Șmecher și bun cunoscător al meseriei, polițaiul nu a trecut la o confruntarea directă a acesteia cu prezumtivul soț ci, mai Întâi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Varvarei, Gheorghiu Marcu, Emanoil Gh. Ștefanu, Meer Aronu”. Probabil, populația evreiască nu era prea numeroasă În Hușiul acelor ani, pentru că altfel nu se explică numărul extrem de mic de recruți apți de satisfacere a stagiului militar. Dintre toți acești viitori destoinici și vrednici ostași, comandantul Escadronului de Călărași Fălciu, sublocotenentul Popescu, Își alesese patru care, conform organizării de atunci a armatei, trebuiau să vină cu caii proprii. Aceștia erau: „Chiriacu Constantin Marin, Meer Aronu, Ciobotaru Șloim Gherșin și Olariu Vasile Mihaiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și meseria de zincograf. Petru Necula a fost nevoit să dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui, pentru a-și auto-corecta gafa din numărul 1817/30 decembrie 1973, număr festiv ce celebra proclamarea republicii populare române. Iată ce semnalase destoinicul Necula: „Zincul (...) reprezentînd un desen avînd inclusă și cifra aniversară, era lucrat pe negativ, invers, Încît și numărul anilor apărea invers: IVXX”. La sesizarea sa (adresată redactorului șef de atunci, Benedict Jelescu) „...s-a dispus să se aducă de acasă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și al Universității ieșene, mărește pentru studenții Academiei numărul burselor; le asigură locuri în căminele și cantinele universității; le obține, gratuit, culori pentru studiu printr-un transfer
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Anonymous Anonim Ispita călătoriilor exotice Pe la mijlocul primăverii anului 2013 am fost prevenit de către profesorul băcăuan Gheorghe Neagu, destoinic slujitor al limbii române, că ar vrea să-mi încredințeze textul unui viitor volum, pe care să-l lecturez, după care să formulez o opinie, într-un fel de cuvânt înainte. Pe la începutul verii, aceluiași an, am primit textul și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dar cel mai mult ei discriminează pe români. De foarte multe ori vorbeau țigănește între ei, de față cu românii și uneori eu îi înțelegeam ce ziceau, dar tăceam și sufeream în mine. Au fost date la o parte persoane destoinice pentru lucrarea lui Dumnezeu, numai să poată face ,,ei” ce vor. Astăzi nu mai există niciun român în Comitetul Comunității, cu toate că 15-20% dintre membrii comunității sunt români (Românii au făcut parte din diferite slujbe din cadrul Bisericii: prezbiter, casier, diriginte școala
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
1946, Ileana Melian, sora mai mică a lui Costache, se stinge la vârsta de 56 ani, iar în anul 1946 se pierde și Marița Ciotacu, la vârsta de 62 ani, de aceeași boală. Astfel s-au stins feciorul și fiicele destoinicului bărbat ce a fost Ion Gheorghiu. Au rămas urmași. Oare se vor înțelege asupra moștenirii averii lui Ion și Ruxanda ? Ce valori materiale și spirituale vor adăuga ? Dar pământul pe care l-a dobândit jurând strâmb Ghiță Ciotacu, cine-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și abia după aceea să se gândească la însurătoare , iar părinții trebuie să se îngrijească să-i înzestreze și pe ei cu pământ, vite de muncă și să le construiască și casă; dar după cum se vede, Mihăiță e un copil destoinic, îi seamănă lui taicăsu, nu se dă în lături de la muncile dintr-o gospodărie țărănească și este harnic și ascultător. Deodată își aminti de flăcăul din Rafaila cu care gândea maică-sa, Elena, că ar fi bine să se căsătorească
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fi dorit. Săndel ca mezin, avu în continuare parte de răsfățul surorilor și fraților mai mari, așa încât în anul următor a fost primit la grădiniță și în cei doi ani cât a frecventat-o, a fost socotit printre cei mai destoinici. Este știut că în gospodăriile țărănești, mai cu seamă cele blagoslovite cu mulți copii, pe măsură ce aceștia creșteau și înțelegeau de vorbă, primeau din partea părinților unele mici treburi gospodărești, pe măsura puterilor și priceperii lor; ori trebuiau să păzească cârdurile de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lor, Zelea Codreanu, și-mi plăcea că este patriot și simte românește. Da’ după ce a fost împușcat, urmașii lui văd că merg pe calea învrăjbirii și asta nu-mi place, domnu’ învățător; − Asta așa-i, ai dreptate, dar ție ca destoinic premilitar care în curând vei fi înrolat sub arme ca militar, vreau să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
simțit înstrăinată de când m-am mutat în Pungești, mătușă Marie; − Nu știu, Nataliță, ce să zic. Vara asta a avut vreo trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că se pricepe și la astea: Când n-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în uniformă militară, dar în toate mesajele date la Televiziune invoca Gărzile patriotice. M. M.: O fi lucrat la Gărzile patriotice? Ele erau conduse de Pîrcălăbescu. Funcție mare, cu patru stele. Cu el am fost coleg de Academie, un ofițer destoinic și nu prost, un om stilat, un domn cum se zice. Dar nu poți ști. S. B.: Puterea politică nu a prevăzut ce se va întâmpla dacă se va produce o lovitură politică cu sprijinul unei facțiuni din Armată. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
istoricul Paul Mihail a trecut la cele veșnice în ziua de 10 octombrie 1994, la București. A fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Căldărușani. MIHUL, ANATOLIE (1923-1999ă INGINER CONSTRUCTOR Distins cadru didactic, creator de școală, prof.univ.dr.ing. Anatolie Mihul a fost un destoinic inginer constructor, inventiv și neobosit căutător al noului, autor al unui impresionant număr de construcții reprezentative, care înfrumusețează localitățile țării. Sa născut la 15 octombrie 1923, în localitatea Bălți din Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. A urmat școala și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]