1,125 matches
-
să rostească cuvîntul "fericire". Și deși astăzi avem un repertoriu impresionant de definiții și de rețete privind dobîndirea fericirii, ce ne lipsește însă e tocmai gustul ei. Aproape că am ajuns să vorbim despre ea ca despre o relicvă sentimentală, desuetă și uzată moral, a cărei ipostază vie și firească a fost omorîtă de-a lungul timpului de excesul analizei conceptuale. Iar dacă fericirea nu e o chestiune de pregătire disciplinară, nu mai rămîne decît să fie una de umoare temperamentală
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
atemporal. Ar fi putut să fie scris în perioada interbelică (afinitățile cu proza lui Anton Holban sînt evidente și ele au fost subliniate de exegeții importanți ai cărții), dar, la fel de bine, și în zilele noastre. Este un amestec bizar de desuet și modern, în care clasicismul balzacian se împletește cu tehnicile cinematografice și analiza psihologică pentru a configura superbul fundal al peregrinărilor (propriu-zise, dar mai ales cu gîndul) protagonistului, într-un spațiu mitic al Capitalei. Într-un fel, tema a fost
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
rătăcit te gâdilă pe la nas,/ cineva te strigă, prin ușa închisă auzi cum - continui să crești/ printre haine parfumate, ca un cuc te cam plictisești te cam/ pipăi - pe sub plapumă" (Debaraua). Urmează un fragment în proză, El, de un sentimentalism desuet, care are totuși mai multă poezie decât poemul anterior: " Ea purta niște ghete tocite, fără lustru, cu cataramele uzate. Nu avea ciorapi și pe gleznă i se vedea o cicatrice măruntă pe care el o îndrăgea foarte mult. Din copilărie
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
ar trebui să fim cât de cât pregătiți, atît tactic cât și politic. Însă ideea de federalizare și organizare a fost ridiculizată și apoi respinsă din diverse motive, inclusiv acela că lupta anticapitalistă s-a considerat la acel moment încheiată, desuetă, de către unii participanți, care acum par însă că o redescoperă. Finalul întâlniri a însemnat de fapt atomizarea și mai mare a participanților. Acum ne aflăm în situația de a încropi ceva pe genunchi, rapid, sub imperiul urgenței, când deja agresiunile
Când s-a rupt Mișcarea UnițiSalvăm Roșia Montană. Tensiuni între neolegionari și stângiști, amenințați cu violența by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/65165_a_66490]
-
René Guenon, Julius Evola, îl face să deplore materialismul ce ar domina în chip teribil, nu doar Estul comunizat, ci și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al XVIII-lea, care a provocat două revoluții sîngeroase, în 1789 și în 1917. De fapt rădăcina răului s-ar afla - și aci Vintilă Horia urmează o celebră teză a lui Nietzsche - în gîndirea lui Socrate
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
a destăinui și altora povestea bilețelelor de dragoste cu care știu că ați fost răsfățată o viață întreagă? A.R.: Da, nu mi se pare că dezvălui intimități dacă povestesc despre bilețele. Soțul meu era un romantic incurabil, un sentimental desuet. Îmi aducea mereu flori (chiar și după decenii de mariaj) și-mi strecura bilețele dulci, zaharoase, sub pernă, sub farfurie, în buzunarele capoatelor sau legate de gâtul cățelului nostru. Acum, foarte recent, când se împlinește un an de la dispariția lui
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
și Ecaterina Săndulescu), capitolul aruncă o lumină crudă asupra statutului femeii în condițiile perpetuării unei mentalități patriarhale. Așadar nu atât din punct de vedere estetic ni se poate părea astăzi interesantă această culegere de curiozități (producții inegale, unele naive, altele desuete, multe bune de pus la muzeu); pentru un studiu al mentalităților însă, nu este lipsit de interes detaliul că multe dintre numele scriitoarelor antologate capătă rezonanță prin asocierea (ca fiice, soții, amante) cu personalitatea unor bărbați celebri (scriitori, savanți, publiciști
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de șiretenie, pehlivănie, delațiune, minciună și tertipuri, nu șovăim a prețui și proslăvi desuetele entități nibelungice: din depărtări strălucesc intens, ne dau sfatul de a nu le desconsidera". Dar nu avem a face cu o schemă simplificatoare a antinomiei bine-rău. Relativizarea, jocul abscons al contrariilor nu scapă autorului care se interoghează și își răspunde
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
ales pe cel de-al doilea versant al ei. Ce o salvează (când o salvează) e aerul concret, contemporan, cotidian, familiar în cele din urmă. Căci, dacă despre Iancu Arsene sau despre multele priceperi ale acestuia Ion Gheorghe vorbește adeseori desuet sacramental, despre sine o face fără inhibiții: „Uită-te, domnule Nelu, cine eram, zise/ Iancu Arsene, dându-mi binoclul/ Înapoi: scrutase peste arbori și pe dealuri/ Drumul spre Monteoru; ca un astrolog/ Apropiind și depărtând lumea de sine;// Într-adevăr
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
literar, ca oricare altul, a cărui valoare să poată fi calculată în funcție de impact asupra unui public (nu stabilită de un grup de "specialiști"). Critica de poezie este deja nocivă, nu doar ineficientă, în cazul noii poezii. Pentru că instrumentele sînt complet desuete. Pentru că au apărut destui poeți care nu mai pot fi comentați prin intermediul unor parafraze critico-poetice. Și o ultimă filozofare: cînd cineva din afara cîmpului literar îmi cere să-i recomand o carte bună, niciodată nu pomenesc un volum de poezie. Pentru că
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
au supus pe autor condițiile regimului concentraționar? Nostalgicii tiranicului regim, o știm bine, sînt prea adesea incurabili. Dar ne-a surprins indolența unor oameni mai tineri, defetismul lor atunci cînd au socotit de cuviință a declara tema comunistă drept una desuetă, ce s-ar cuveni scoasă din repertoriul preocupărilor noastre. E, mai întîi, un apel la ceea ce n-am putea numi decît incultură, o incultură nu doar istorică ci și morală, jenantă precum orice formă de incultură. Apoi o desconsiderare jignitoare
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
Brașov se datorează însă și modului inspirat în care regizorul a operat tăieturi, mai ales în actul al treilea și a eliminat vorbăria multă și inutilă. Astfel, a dispărut cu desăvîrșire înclinația melodramatică - care ar fi putut imprima o amprentă desuetă - tensiunea relațiilor a crescut, a amplificat raporturile, a evidențiat balanța fină în care stau derizoriul și esențialul, ridicolul și sublimul, rîsul și plînsul, dramaticul și comicul. Trecerile de la un registru la altul sînt foarte alerte și subite, orice moment grav
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
reacționar etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt în ceva coerent, temele de dezbatere au venit și au trecut, la "aniversară" s-au adus omagii șablonarde care au dat apă la moară celor care îl consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc încă în aer, poate chiar în inconștientul colectiv al românilor, ca aburii nevăzuți ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean, "dezbaterile" au adus aminte de negativismul adolescenților răzvrătiți împotriva autorității
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit însă cu uimire la ICR-NY un raționament care s-a degradat în ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, în bloc, drept persoane interesate "să mănânce mici și să bea
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
ferecată la ora 12: "Funcționarele Asociației au zi scurtă (preluată din bagajul habitudinilor comuniste)". D-na Bedrosian de la Cartea Românească îl expediază pe autor pe motivul "neîncadrării" în planul editurii: "Programul editorial în care figuram (din vremea lui Călin) e desuet. Va trebui s-o luăm de la început, îmi spune, adică va repartiza volumul unui nou redactor. Să o sun peste o lună! Se simte în vocea ei ostilitate, nepăsare". Nu altminteri e tratat de Marin Sorescu, pe atunci ministru al
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Mozart, subtilitatea instrumentației dramatice, atât de particulară compozitorului. Iar rezultatul a fost o executare dintre acelea la care simți că după Mozart interpretat așa (e vorba de “Serenata notturna“), n-ai mai putea asculta nimic altceva, pentru că orice ar părea desuet. Dar, a urmat tot Mozart, respectiv Concertul pentru pian și orchestra nr. 25 în Do major. Și tălmăcirea dată de pianistul rus Alexei Nabioulin, împreună cu orchestra și dirijorul cu care a fost într-o compatibilitate rar întâlnită, de parcă ar fi
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
Cosmin Ciotloș Doar o nefastă confuzie ne facem să credem că lucrurile vetuste sînt totodată desuete si că, dacă o valoare aparține altei epoci, ea trebuie neapărat să fie uzată moral. În realitate, o valoare e desuetă dacă a iesit din obisnuința unei comunități, în vreme ce, pentru a fi vetustă, aceeași valoare trebuie să fie acoperită de
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
Cosmin Ciotloș Doar o nefastă confuzie ne facem să credem că lucrurile vetuste sînt totodată desuete si că, dacă o valoare aparține altei epoci, ea trebuie neapărat să fie uzată moral. În realitate, o valoare e desuetă dacă a iesit din obisnuința unei comunități, în vreme ce, pentru a fi vetustă, aceeași valoare trebuie să fie acoperită de patina trecutului. Din acest motiv, sunt idei vetuste care nu au căzut defel în desuetudine, cum tot așa sunt idei recente
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
modei. Și cînd ceva vechi nu mai e la modă, însușirile lui devin clasice, adică încărcate cu latența revenirii în vogă. Și astfel, chiar pătrunse de demodare, reperele clasice au o valoare de așteptare. De aceea, a apăsa pe trăsătura desuetă a unui spirit nu înseamnă a-i sublinia insignifianța, ci doar a-i arăta conul de umbră în care a fost așezat. Căci sunt autori a cărora pregnanță, cu toate că a rămas intactă, se află în afara atenției prezente: ei sunt ocoliți
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
a fost așezat. Căci sunt autori a cărora pregnanță, cu toate că a rămas intactă, se află în afara atenției prezente: ei sunt ocoliți nu fiindcă și-ar fi pierdut însemnătatea, ci fiindcă oamenii nu se mai pot ridica la înălțimea ideilor lor. Desueți fiind, ei sunt în inadecvare cu epoca, și vetuști fiind, ei sunt clasici sub unghi cultural, dar în amblele cazuri, ei rămîn vestigii care pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
epoca, și vetuști fiind, ei sunt clasici sub unghi cultural, dar în amblele cazuri, ei rămîn vestigii care pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul de înțelegere la care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care ar trebui să asculte oamenii politici în exercițiul mandatului
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
idei era firesc ca Manoilescu să fie omorît la Sighet. Potrivit autorului, virtuțile unui om politic sînt: idealismul, abnegația personală, probitatea, bunătatea și neprihănirea vieții particulare, simpla lor enumerare făcîndu-te să înțelegi că un volum ca Etica politică, deși iremediabil desuet, poate într-o zi să devină actual: deocamdată, mesajul lui e prea înalt pentru nivelul de șiretenie cinică a actualei pegre politice.
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
metanoia. Cu toată viața lui chinuită, Kartak păstrează în el o umanitate tulburătoare. S-a vorbit mult despre felul cum Roth unește ironia și compasiunea, nelăsînd de regulă să intre în acest amestec nici un strop de dulcegărie. Ca să mă exprim desuet, nuvela aceasta poate să miște și un suflet împietrit. Kartak e răsplătit cu un sfîrșit ușor. "Dumnezeu să ne dea tuturor, nouă, bețivilor, o moarte atît de ușoară și de frumoasă" sunt ultimele cuvinte ale nuvelei. Roth e un maestru
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu e de imaginat nici propaganda, nici poezia. Prinși de o versificație zglobie, am putea astăzi cita la nesfârșit versuri ce hrănesc curiozitatea stranie a celui ce se lasă în voia farmecului desuet al proletcultismului, receptat la modul parodic. Nu putem furniza un rezumat mai bun pentru strădania ideologică a poeziei oportuniste decât afirmația apodictică, difuzată printr-o reverberație, a lui George Lesnea dintr-un poem recitat la toate festivitățile: "Partidul e-n
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
subintitulat De la doamna B. la doamna Ț., cuprinde texte publicate întâi în România literară. Titlul, grațios și ironic, compus parcă de o echipă formată din Șerban Foartă și Emil Brumaru, ne introduce de la început în atmosferă. Este vorba de lumea desueta a personajelor feminine din literatura română, "de la doamna B." (din nuvelă O alergare de cai a lui Costache Negruzzi) și până "la doamna Ț." (din românul Patul lui Procust al lui Camil Petrescu). Cititorul, daca este bărbat, se așează surâzător
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]