1,762 matches
-
filosof original este eseul Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, rămasă până astăzi una dintre cele mai frumoase și actuale cărți românești de filosofie. Apărută în 1934, lucrarea cunoaște în 1968 ediția definitivă, din care sunt eliminate referirile (critice) la determinismul economic marxist. „Poem filosofic” situat la egală distanță de perspectiva sentimentală, ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
decât în cele ale selecției naturale (...). Dacă preferința pentru culoarea pielii, închisă sau deschisă, s-a stabilit cultural, ea a influențat diferențiat supraviețuirile și reproducerile, în contexte nerelevante față de iradiațiile solare, prin infanticid, îngrijirea bolnavilor, căsătorii și război” (pp. 114-115). Determinismul cultural-axiologic în configurarea portretului constituțional și psihologic poate lua forme și mai directe și concrete. Așa, de exemplu, se relatează că la un trib din Africa există un model de personalitate prescris pentru fiecare zi din săptămână ce întruchipează un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
genetică sunt mai greu de schimbat și determină mai îndeaproape comportamentul efectiv (Crealia și Tesser, 1996). În decelarea factorului genetic ca determinant al atitudinilor, cercetările sunt abia la început. E greu de presupus - dacă nu chiar absurd - că funcționează un determinism ereditar direct în atitudini punctuale față de obiecte eminamente sociale și unele recente, cum ar fi, să spunem, intervenția americană în Irak sau Uniunea Europeană. Baza genetică poate influența indirect însă multe dintre atitudinile concrete pe care le avem. De pildă, dispoziția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei doi parteneri să se afle în proximitate fizică; înșelarea să fie ferm descurajată. După cum ușor se poate întrevedea, norma reciprocității sociale elaborată de A. Gouldner (1960) se referă la aceeași clasă de comportamente, numai că nu face apel la determinismul genetic, ci la învățarea socială (vezi secțiunea următoare). Pe de altă parte, există încercări sociobiologiste (Wilson și Gober, 1994, apud Batson, 1998) care includ reciprocitatea genetică în selecția de grup. În acest caz, raționamentul este următorul: ajutorarea aproapelui, fie prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar, mai degrabă mediat prin manifestări emoționale. Poziția sociobiologistă pare puțin convingătoare, mai ales când se pune problema să se explice comportamentele prosociale față de persoane străine. Și, de fapt, critica de esență la adresa speculațiilor sociobiologice este că, omul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la început faptul că, în proiectarea discursului, se vor întâlni rareori și cu totul excepțional cu un determinism de tip cauză-efect. În același timp, influența unor factori - minori în aparență, așa cum am văzut mai devreme - poate fi decisivă pentru achiziționarea unor dimensiuni ale performanțelor, greu de conceput în absența acestora; 6) Vorbitorul trebuie să ia în calcul și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sigur de explicitare, a unor teorii cu valoare de adevăr în absolut toate situațiile - vezi, spre exemplu, teoria haosului) și o șansă (aceea de a extinde permanent aria de interpretare și de a obține rezultate surprinzătoare, greu de conceput în determinismul strict al unei teorii ori al alteia - un exemplu sugestiv este adus în atenție de către educație, unde perspectiva interpretativă poate însemna simultan succesul pentru unii elevi și eșecul școlar pentru alții în cazul folosirii aceleiași metode de învățământ cu întreaga
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va obține mult jinduita fericire statornică. Erosul e văzut aici ca o forță irațională a naturii. Principala realizare a romancierei rămâne Între zi și noapte (1941), cel mai substanțial, mai adânc dostoievskian dintre romanele ei: exemplificare tulburătoare a fatalității unor determinisme interioare decise de factori abisali. Ana Stavri, o adolescentă, elevă, se simte, într-o zi de primăvară a anului 1916, la dentist, irezistibil atrasă de altă pacientă cam de vârsta ei, de o frumusețe stranie. Abordând-o, află că se
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
mituri, falsuri, ezoterisme - adevărate narcotice pentru amețit prostimea „Republicii”. Și aceste reflecții ne vor face oare mai fericiți, mai deștepți? Și dacă da, cât de puternică va fi voința „idioților” de a schimba ceva în lume, unde omul este „jucăria” determinismului economic alimentat de nevoile obiective ale existenței!!? Remarcabile în această carte nu sunt întrebările fără răspuns, absurdul credibilității vulgului în liderii lui corupți până în măduva oaselor, ci puterea autorului de a analiza și sintetiza. Lectura cărții te înalță deasupra circului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
explicit afirmate în prelucrarea Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (rămasă în manuscris până în 1964), după o scriere a lui J. H. Helmuth. Selectând, simplificând, cărturarul român limpezește și adaptează originalul la nivelul și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
de a-și actualiza propria sa existență (G. Marcelă. Acest aspect face inseparabilă, tematic, persoana de viață. Pentru K. Jaspers, „Viața omului nu trebuie să se desfășoare În seria de generații care se succed, ca cea a animalelor, după un determinism stereotip. Dimpotrivă, cu toată nesiguranța existenței sale, libertatea de care omul dispune Îi oferă șansa de a deveni ceea ce este ființa sa În realitate. Omului Îi este dat de a-și modela singur propria existență. A fi om Înseamnă a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
volițiune primitivă, al cărei conținut psihologic Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și pusă din nou În deliberarea conștiinței. Orice determinism trebuie să fie, În mod succesiv, suprimat și apoi restabilit pentru ca În felul acesta să fie respectată libertatea acțiunii. Originea conștiinței morale Așa cum rezultă din cele de mai sus, conștiința morală nu poate fi separată de procesele de conștiință În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă orice prejudiciu, ca acțiune negativă, are la baza sa niște intenții ostile, bine definite, cu un determinism precis; bă natura prejudiciului sau a conflictelor este În relație directă cu intențiile ostile care l-au produs; că anularea intențiilor agresive sau Împiedicarea descărcării acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este posibilă prin acte materiale, psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care tindem toți: Non omnis moriar. 33 SEMNIFICAȚIA DESTINULUI Cadrul problemei Ori de câte ori gândim sau vorbim, din punct de vedere psihomoral, despre persoana umană, ne raportăm la câteva teme esențiale legate de aceasta, și anume: ființa, ca nucleu al existenței omului, determinismul, ca origine a ființei umane, voința și libertatea de a fi, ca manifestare individuală, capacitatea de a acționa sau de a face, care derivă ca act din voință, și libertatea sa, Împlinirea sau eșecul acesteia, ca realizare sau ca Înfrângere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
său destin? La această Întrebare, L.A. Seneca răspunde: ducunt volentem fata, nolentem trahunt - oricât te-ai Împotrivi, destinul tot se Împlinește. Problema destinului i-a preocupat pe mulți specialiști: filosofi, medici, psihologi, mistici, moraliști etc. Destinu a fost privit ca determinism al vieții, ca timp trăit de către individ, dar și ca ceva obscur, independent de voința și de posibilitățile de Înțelegere ale omului, ca ceva care-i este impus acestuia din afara lui, și căruia, datorită imposibilității de a acționa, trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Băncilă (v. Ideea de destină. Pentru acesta, destinul este ceva ontologic, dar nu În absența omului, ci integrat existenței acestuia, ca un dat al realității umane. Destinul este o realitate unică, majoră și substanțială, care se manifestă sub trei aspecte: determinism, fatalism și libertate. Orice destin va reuni cele două planuri ale existenței umane: planul metafizic și planul natural, sau planul inteligibil și planul sensibil (V. Băncilăă. Marea valoare a destinului este dată de faptul că el reunește Întotdeauna metafizicul cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceva „substanțial și ocult”, ceva „profund intim și mai mare decât noi”, el fiind de fapt „o direcție de ființare la care ne raportăm permanent”. Realitatea destinului este cuprinsă În următoarele trei aspecte, care reprezintă părțile sale constitutive, și anume: determinismul, fatalitatea și libertatea. Să le definim pe fiecare, În sensul raporturilor pe care le stabilesc cu destinul persoanei. Prin determinism, se Înțelege acea ordine precisă și Înregistrabilă de cauze care stau la baza existenței persoanei umane și care determină Însăși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la care ne raportăm permanent”. Realitatea destinului este cuprinsă În următoarele trei aspecte, care reprezintă părțile sale constitutive, și anume: determinismul, fatalitatea și libertatea. Să le definim pe fiecare, În sensul raporturilor pe care le stabilesc cu destinul persoanei. Prin determinism, se Înțelege acea ordine precisă și Înregistrabilă de cauze care stau la baza existenței persoanei umane și care determină Însăși viața acesteia, direcția și sensul ei. Fatalitatea trebuie Înțeleasă ca predestin, căci ea nu se poate concepe fără nici o notă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au un timbru aparte. Ele interpretează într-un mod original una din axiomele favorite ale promoției sale: „Stăm pe o carte”. Funcția critică nu este, ca la ceilalți, disociată de cea fabulatorie, ci mai degrabă absorbită în ea. În romane determinismului mundan îi ia locul o cauzalitate livrescă. Din fuziunea celor două planuri de referință ia naștere o proză dezinvoltă, o lume semnată și în cel mai înalt grad repetitivă, care se ține minte. Fiind un produs al fanteziei expansive, în
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii științifice”, explicative a lui C. Dobrogeanu-Gherea și în atmosfera materialistă și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
reușit ciclu intitulat Galeria Buzăului, unde include portrete ale unor personalități politice ale orașului. Poeziile aparțin, în cea mai mare parte, unor autori ocazionali. N. Derera publică însemnări despre Mihail Kogălniceanu și tot el este traducătorul unui lung studiu despre determinism al lui Georges-François Renard. Se mai tălmăcesc, rar, schițe de Catulle Mendès și Albert Delpit. D.M.
SENTINELA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
bine sau în rău) pot orienta într-un sens sau altul istoria. Istoria, în orice caz, nu este o zeiță inocentă, indivizi abjecți fac uneori ceea ce vor cu ea. Romancierul mărturisește a fi interesat de latura umană a acestui complicat determinism, respingând ideea fatalității, despre care Tolstoi credea că acționează și în istorie. Ca personaj literar, Paul Ștefan se definește mai ales prin viața lui sentimentală. Cariera socială este un pretext pentru prozator de a înfățișa un mediu și a pune
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și boala psihică apar și se manifestă în strictă conformitate cu aceste principii mai sus menționate. Acestea explica „balanța normal/patologic”, respectiv starea de echilibru (sănătate mintală) și cea de dezechilibru (boală psihică). Este vorba de un alt fel de determinism? Suntem înclinați să admitem faptul că atât echilibrul, cât și dezechilibrul psihic țin de o anumită „dispoziție interioară”, de un anumit „potențial energetic” al persoanei umane structurat genetic, neuro-psihofiziologic, dar și consolidat prin educație, instrucție, interiorizarea valorilor morale, religioase, imitarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau acțiunilor psihosociale ale indivizilor. Ele au o cu totul altă semnificație, un alt determinism, alte caracteristici și în plus un alt mod, diferit de cel clinico-medical, de rezolvare. În sensul acesta, nu măsurile medico-psihiatrice sunt cele care pot rezolva situația, ci măsurile de igienă mintală. Nu trebuie să „psihiatrizăm” societatea, dar datele furnizate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune o clasificare a lor în sensul extragerii unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor, luând în discuție toate aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]